Cere lucruri care sunt cu mult peste varsta lui

rrox3 spune:

Bineinteles ca ar avea valoare. Pentru un copil care si-l doreste pentru simpla lui placere de a-l butona, nu pentru a obtine prestigiu datorita lui.
Ar putea sa-l ia cu el oricand este insotit de adulti.
Este si asta o solutie.

Raman totusi la parerea mea. Nu competitia intre posesorii de gadgeturi e adevarata problema.

AB_AC spune:

Orice societate capitalista este inegala. Profund as zice. E frustrant? Pai munceste mai mult daca poti.

Pentru mine sa zicem e un moft sa cumperi cal unui copil care nu stie sa galopeze, dar colega fetitei mele are nu unul ci doi. Asta nu inseamna ca parintii scapa de ea. Copilului ii plac caii si parintii sunt milionari. Un cal e cateva zeci de mii si intretinerea lui anuala tot asa, plus ca-i tin pe terenul propriu. Sincer desi eu nu pot si nici nu i-as lua copilului meu, eu cred ca parintii ei nu fac decat sa-i incurajeze la nivelul lor o pasiunue pe care si eu o incurajez dar la nivelul meu. Si da pompeaza bani in pasiunile copilului. Nu vad nimic gresit in asta si nici nu-mi rod unghiile de necaz. Cand au avut de scris un eseu despre un parc national din US sau un monument reprezentativ. A ales o carte si apoi in weekend au plecat sa-l vada. E moft? Sigur ca pentru mine este. Pentru un eseu sa cheltui doua bilete business + helicopter + ... sa fim seriosi:))La nivelul meu arata a moft. La al lor arata in mod cert altfel. In plus are si destule jucarele si gadget-uri.

Ah si fetita e foarte politicoasa si e buna la carte.

Mai e la scoala un baietel cu parinti la fel de bogati. Zbura dupa scoala cu helicopterul la NYC sa ia lectii de pian cu un profesor deosebit. In toamna urmatoare ca urmare a unui concurs va canta impreuna cu alti cativa la Carneggie Hall in clasa a sasea. Deci nu a fost un moft, incurajarea pasiunii copilului a dat roade educationale pe masura.



In mod cert nu spun da sau nu la aceleasi lucruri :))Si nici copiii nu cer aceleasi lucruri. Un copil cu posibilitati materiale poate sa ceara sa mearga in wkd la Scala, in timp ce tu iti poti planifica o vacanta la Milano in care cine stie daca doar vizitezi foyer-ul sau chiar iti poti permite o seara acolo.

Asa ca in concluzie singurul argument valabil este cel adevarat: nu-mi permit!

Daca vrea sa munceasca pentru acei bani singurel. Bravo lui! Indiferent de motiv.

Fania spune:

Eu am fost de la inceput impotriva. Nu are legatura cu banii. Copilul meu face o scoala particulara unde nu are voie cu telefon, unde este in siguranta,nu pleaca singur acasa, nu pleaca singur la scoala.

Cele care aveti copii mai mici nu cred ca intelegeti prea bine si expuneti pareri de principiu. Un copil care creste, vrea un Wii, apoi un PSP, apoi PS2, apoi DS, apoi PS3, apoi laptop, un IPod touch, apoi DS 3G, un XBox kinect si desigur isi va dori si un IPhone3 si un IPhone 4. Cam asta e ordinea.
Fi-miu a strans bani si desi isi dorea un IPhone 4 alb a preferat sa contribuie la ochelarii de vedere care i-au placut si care erau destul de scumpi.
Un copil la 11 ani trebuie sa inceapa sa inteleaga valoarea banilor chiar daca parintii au posibilitati. Nu-i poti cumpara un IPhone doar pentru ca e fun si-si doreste sa butoneze cand are console, jocuri si gadgeturi de pe care se sterge praful. Mi se pare lipsit de sens.
Trebuie sa invete ca prioritar este ceea ce-i foloseste nu ceea ce este "in trend", trebuie sa invete ca oamenii nu se judeca dupa ce telefon au si ce masina conduc ci dupa calitatea lor.
Noi am avut surprize destul de mari in sensul acesta, am schimbat tactica si i s-a schimbat si mentalitatea.
Fi-miu are cei mai buni prieteni niste copii care sunt jumatate americani, jumatate romani, nu au absolut nimic din ce are el, sunt copii ai caror parinti au posibilitati foarte mari insa asa considera ei ca este mai bine. Sunt niste copii extraordinar de educati si draguti care stiu sa faca din orice lucru un instrument de joc si pe care nu-i auzi niciodata ca se plictisesc.
Acum na, fiecare face cum crede ca e mai bine.

AB_AC spune:

Dupa cum ai spus si tu nu toti copii au acestea, nici macar prietenii copilului tau. Asta a fost ordinea ta, probabil puternic influentata de ce a fost la moda. Copiii mei nu-s mici si nu au nimic din ce insiri tu acolo pentru ca eu nu le vad logica. Wii cand poti face sport? Joaca se face intre ei sau cu alti copii sau singuri asa ca n-au nici un fel de playstation si nu se uita la tv. Nici ipod si nici xbox...dar probabil vor avea iphone.

Nu pentru ca e la rand sau la moda ci pentru eu consider interesant sa aiba acces controlat la internet (aici mai am inca de muncit si abia apoi il cumpar). Sa poata vedea cu ajutorul unui dictafon instantaneu cum se scrie un cuvant pe care-l pronunta. Sa care cu ei un traducator, un dictionar. Ca pot sa mearga prin oras gasindu-si singuri drumul. Numai din faptul ca pot comunica cu ei rapid si gratuit (acces wi fi) din orice tara prin google voice as putea sa cumpar din valoarea conversatiilor cateva iphone-uri pe an.



Dupa cum am spus iphone-ul nu e doar la moda. E fun si e mult mai inteligent decat wii-ul sau restul de chestii de pe care stergi praful. E pe undeva problema ta ca nu-ti intuiesti copilul si i-ai cumparat fara prea mult discernamant diverse. In loc de acele lucruri puteai sa cumperi un iphone, poate chiar doua, nu? In lumina asta cine nu stie valoarea banului? De ce crezi ca toti care au iphone au acelasi parcurs cu al tau?

Desi imi se pare aberant ca cineva sa-mi explice ce masina sau telefon pot sa-mi iau cu banii mei, in mod cert nu mi-as invata copilul sa judece un om dupa masina sau telefon, dar mi se pare ca tu o faci: daca ai iphone nu cunosti valoarea banului



Exact si-n plus e politicos sa nu emiti judecati de valoare legate de cei care nu te copiaza.
Eu nu neg ca exista unii oameni care cumpara tot ce vad indiferent ca le este util au ba, dar si aceia au un rol: stimuleaza economia. Daca-si si castiga banii singuri nu vad de ce i-as judeca. M-ar amuza si m-ar tine la curent cu ultima traznaie. La urma urmei fiecare munceste cu un scop. Nu pot pricepe in ruptul capului de ce vreti sa fie toti ca voi. E plictisitor.

Rufus spune:

Frateee...da' multe mai sunt! Pe bune!
Fania, mie mi-a placut mesajul tau.

Legat de subiect, chit ca parca imi aduc aminte ca s-a discutat ceva, am o nelamurire legata de "munca platita", din care copiii nostri castiga bani.
Eu nu stiu de ce i-as plati pe copiii mei sa ia note bune, sa nu aiba absente, sa-si faca curat in camera sau sa ne ajute la diverse treburi in gospodarie. Ok, e o forma sa-si "castige" banii, ca sa nu-i dam moca, dar e chiar corect (daca vorbim de mesaje educationale, desigur)? Ioana face baby sitting, Tea iubeste animalele si vrea sa plimbe catei, pe fata lui Marius o aud zilnic pe Minimax si mai sunt alti copii pe-aici care muncesc pe bani. Astia sunt banii lor cu adevarat, e munca lor, chiar daca le ajut in diverse momente. Sigur, la 11-12 ani nu prea ai ce munci pe la altii, dar nu stiu daca-i corect sa-i platim, in special pentru datoria lor. Cred ca putem gasi mai multe variante, altele decat plata notelor si a buneicuviinte. Eu mi-am platit adesea fetele mari ca au stat cu Ana. Stateau oricum, e sora lor, dar daca eu sunt la o petrecere si stau linistit si ma distrez, ma bucur sa le recompensez pentru asta.

Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010

denizel spune:

Dap!

bebe03 spune:

Nu e deloc sanatos si nici corect sa stinulezi copilul cu bani ca sa invete
asta o spun din proprie experienta
incercind sa fac copilul responsabil deoarece se multumea sa invete superficial am facut cu ea un tirg sa zic asa
i-am propus o suma de bani pentru calificativul FB( e cl a III-a) iar daca lua alt calificativ, mai mic adica, imi dadea acceasi suma inapoi.
AM GRESIT , am facut din copilul meu un copil stresat care invata doar pt. note, incepuse sa ascunda testele cu note mici(ca sa nu dea banii inapoi), era nervoasa, plingacioasa...
Mi-am dat seama de greseala facuta si nu o voi repede
de atunci incerc sa o stimulez sa invete discutand mult despre avantajele si diferentele dintre un om educat si unul care nu are posibilitatea de a invata sau nu vrea sa invete.
se pare ca suntem pe drumul cel bun

Lali spune:

Eu zic ca exista niste principii pe care le avem fiecare in legatura cu educatia copiilor nostri, in cazul de fata la ce varsta suntem de acord sa ii cumparam si sa foloseasca telefon mobil.
Dar, la ce varsta ii luam I-phone este deja o intrebare aiurea. Sa ma explic: pot ca parinte sa consider ca baiatul meu are nevoie (sau voie) de telefon la x ani, dar depinde de nivelul meu financiar daca ii voi cumpara acel lucru si, mai ales, ce model. Ca sunt telefoane si cu 1 RON si si cu 5.000 Euro.

Sa ii explic ca nu tot ce zboara se mananca si ca nu tot ce exista de cumparat ne permitem face parte din educatie si este o datorie a parintilor. Nu inseamna ca e de condamnat cine isi permite, inseamna ca trebuie explicat mereu ca sunt lucruri scumpe si ieftine pentru bugetul fiecarei familii, ca limita noastra exista si ca depinde de el ca adult sa-si stabileasca limita cand va fi cazul.
Pentru mine este important sa ii arat mereu ca se poate si mai rau si mai bine decat noi si asta ma ajuta sa pastrez echilibrul.

In alta ordine de idei in contextul de mai sus eu nu sunt de acord cu plata anumitor treburi casnice sau a notelor.
Deocamdata al meu copil are banii lui adunati din pusculita (unde are voie sa puna toti banii de metal gasiti in casa, si mai primeste de la bunici sau rude cu diverse ocazii) si se gandeste de multa vreme ce sa faca cu ei. Deasemenea daca la magazine vrea ceva cu ce eu nu sunt de acord sa cumparam ii spun ca poate sa-si ia din banii lui, ii imprumut eu pana acasa. De multe ori a pus produsele respective pe raft inapoi cand a auzit asta si de cateva ori a cumparat si mi-a dat banii acasa.

Rufus, la 11-12 ani am de gand sa-l iau in vacante la mine la birou sa-l pun la indosariat si aranjat acte si sa-l platesc. ca tot vrea el sa se faca economist ...

ruxij spune:

Eu stiu ca e cu doua taisuri platitul notelor, dar cred ca nu e o singura formula generala care merge pt orice copil. Te mai orientezi si dupa psihologia propriului copil. Copilul meu nu invata pt note de exemplu, de fapt nu prea il intereseaza notele, dar asta cu banii pt note la noi merge ideea ca fiecare are servici, eu am servici, jobul tau e sa inveti si e corect sa primesti si tu o recompensa/salariu dc iti faci treaba bine si nu pare a se agita prea tare cu banii astia. Nu ii iau dc nu ia note bune. Dar altfel nu prea strange, ar tb sa ii dau bani asa degeaba sau sa nu aiba ocazia sa obtina bani.

ruxandra_sb spune:

Noi nu i-am cumpara asa ceva pt ca nu consideram ca este cazul. Punct. Si nu are legatura cu banii care ii avem sau nu.

Pentru copii preferam sa cheltuim/investim banii altfel.. diverse sporturi si echipamente sportive, carti, tabere, vacante, calatorii..



Denn die Ferne ist niemals dort, wo man sich befindet. (Janosch)