Lipsa de ambitie?!
Raspunsuri - Pagina 16
chatonel spune:
eu sint perfect de acord cu "metoda" AB_AC 
Asa cum scoala este obligatorie, asa trebuie sa aiba copiii toate sansele sa "treaca prin ea" fara sa li se taie avintul, iar pentru asta trebuie sa stie cum sa faca, sa aiba o metoda. Si da, avem pretentii de la copiii nostri, nici eu nu concep ca fie-mea sa faca mai putine studii decit am facut noi, pentru ca, fiziologic si psihic vorbind, i-am dat in gene tot ce ii trebuie Si da, studiile iti largesc orizontul, iti permit sa ai o alta imagine despre lume si, cel mai important, sa nu faci parte din cei dominati. Nu neaparat ca sa domini tu, dar ca sa nu te lasi calcat in picioare de ceilalti, e nevoie de asta.
pisigri spune:
AgnesLuca, eu nu sint deloc de acord cu tine.
Incepind de la creditul acordat bebelusilor.
Eu am un copil sanatos. Dar "lenes"; ea abia la 8-9 luni s-a ridicat singura in fund. Am asteptat sa o faca si nu am pus-o intre perne, nu "i-am solicitat coloana". Pediatra si kinetoterapeuta cu care colaboreaza mi-au spus ca ar fi trebuit sa o fac, pentru ca daca musculatura e neantrenata, desigur ca nu poate sta in fund.
Colege de club au copii care in viata lor nu au cerut mincare; nu ar fi fost cam mult sa le acorde credit si sa ii lase nemincati si cite 8 ore ca sugari sau cite 10-12 ore la virsta de 2 ani?
Pina si spusul poeziilor - stimulat sau din proprie initiativa - il privesc ca pe un exercitiu al memoriei, nu ca pe un mijloc al parintilor de a se lauda cu "maimutza" din dotare.
Asa ca "ritmul copilului" mie personal mi se pare...o idee nociva. Multi parinti isi scuza lipsa de implicare, interes, timp, aducind in discutie acest ritm al copilului.
Cit despre dorinta de cunoastere...eu cred ca ea nu se manifesta intr-o forma social-acceptabila-si-utila decit la putini dintre noi, trebuie cultivata si orientata. Pentru ca la mine s-ar manifesta prin citit obsesiv-compulsiv :D si asta nu vad cui si la ce ar servi.
http://pisigri.blogspot.com/
Mami de Ilinca (5.03.2009)
rrox3 spune:
Pisi nu cred ca tu si Agnes porniti de la o intelegere comuna a "ritmului copilului". 
Iti exemplific chiar pe ce ai povestit tu: Copilul nu se ridica neaparat singur in fund, copilul manifesta dorinta si bucuria de fi sustinut in fund si atunci parintele il sustine - cu perne facilitand tranzitia copilului spre statul autonom in fund.
Sa fii receptiv la ritmul copilului nu inseamna sa astepti pasiv sa faca copilul tot soiul de treburi, ci sa fii atent la interesele copilului si sa le sustii la momentul potrivit.
Chatonel crezi in autodidacti?
Studiile nu garanteaza "deschiderea" mintii si iluminarea, inchiderea portilor manipularii. Poti sa ai cateva diplome ramanand perfect manipulabil.
pisigri spune:
Pai accept, fetita lui AB_AC a suferit EA INSASI ca nu mai era in grupa de avansati.
http://pisigri.blogspot.com/
Mami de Ilinca (5.03.2009)
rrox3 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Mickyyy Ca vorbeati de concursuri, mie mi se pare o exagerare si din partea profesorilor si a parintilor cu ele. Nepoata mea, tot in clasa I a facut 2 luni de zile meditatii (2 ore pe saptamana, cu invatatoarea lor, care a selectat un grup de elevi "apti") sa se pregateasca pentru doua concursuri (nu va ganditi la cine stie ce chestie faimoasa, li se dadeau niste carticele cu exercitii pe care trebuiau sa le citeasca si sa le rezolve singuri, si apoi primeau o diploma functie de rezultate). Au venit cu ele si la noi la scoala, fie-mea a vrut sa se duca, am lasat-o. A facut atat cat a priceput ea din intrebari. Pentru ea, cea mai mare problema, era modul in care erau formulate, iar ea nu a inteles chestii elementare, gen dublul varstei (pana nu i-am facut eu acasa un desen, si s-a luminat dintr-o data la fata cand a inteles termenul "dublu"). Pe de alta parte, la intrebari capcana s-a descurcat perfect (de genul - nu era asta la test, dar asta-mi vine-n minte acum: 20 de furnici cara un pai, mai vin inca 3 sa ajute, cate paie cara in total), adica de gandit logic gandeste!! Oricum, noi am tratat totul cu foarte mare lejeritate, n-am facut un scop in sine din concurs sau o tragedie ca n-a facut perfect. |
Cred ca te referi la concursul Cangurul in matematica. L-am gasit foarte simpatic in clasele mici. Copiii au nevoie sa se obisnuiasca putin cu stilul, fiindca abordarea problemelor se face altfel decat dupa metodele de la clasa, mai creativ, dar mi se pare teribil de exagerat ce a pus la cale invatatoarea cu pricina. O ora, doua ar fi fost de ajuns.
rrox3 spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui chatonel
nu sint convinsa de aceasta privatiune; ei au un "model" dat de parinti, nu o regula unica. Famille Dragoon, mami de  Izia, 23 mars 2009Toulouse, la ville rose  |
Diferenta dintre uite, asta e modelul meu si il consider eficient si uite asta e modelul si asa trebuie facut e foarte rar si greu sesizata de cel care isi prezinta (impune?) modelul si foarte precis simtita de cel care il primeste.
chatonel spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Chatonel crezi in autodidacti? Studiile nu garanteaza "deschiderea" mintii si iluminarea, inchiderea portilor manipularii. Poti sa ai cateva diplome ramanand perfect manipulabil. Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
rrox, ce anume sa "cred" la autodidacti? ca reusesc? sigur... insa in ce proportie? si cu ce eforturi? pina tatoneaza ei terenul, pina gasesc linia pe care doresc sa mearga, nu e mult mai simplu sa aiba citeva directii care sa le permita sa isi gaseasca "drumul" mai usor?
Fiecare, in viata, este autodidact la un moment dat, pentru ca nu inveti absolut tot la scoala
si pentru a fi capabil sa cauti (si sa selectezi) o informatie, sa intelegi un cod al muncii ori un text de lege cind il citesti, daca nu esti "de meserie", trebuie sa te autoinstruiesti. La asta serveste o "metoda".
chatonel spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Diferenta dintre uite, asta e modelul meu si il consider eficient si uite asta e modelul si asa trebuie facut e foarte rar si greu sesizata de cel care isi prezinta (impune?) modelul si foarte precis simtita de cel care il primeste. Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
hm, asta asa ar fi in cazul in care copilul vede numai "modelul" parintelui; insa el are in clasa, modelul profului si la colegi modelul fiecaruia. Copilul nu e o fiinta pasiva, cu ochelari de cal
(din fericire). El este o fiinta care interactioneaza cu altele si care studiaza ce vede in jur. Imi amintesc, la scoala, in cazul exercitiilor mai complicate, unde majoritatea clasei nu intelegea demonstratia/discursul profesorului, erau scosi la tabla cei care intelesesera si care explicau prin ce metoda reusisera sa ajunga la un rezultat corect.
pisigri spune:
Ba, rrox, iti spun eu ca asta cu ritmul copilului este prost inteleasa de foarte multa lume. Nu numai de mine . Nu vreau sa intru in detalii, ca nu prea are legatura cu scoala, despre care discutam aici. Eu cred - si aici chiar te rog sa ma contrazici daca crezi ca gresesc - ca putini oameni aleg altceva decit linia de minima rezistenta, atunci cind sint lasati in boii lor. Si o fac adulti, care teoretic au capacitatea de a constientiza care sint consecintele lucrului facut de mintuiala. Daramite copii, care stau cu mintea la joaca, nu la tabla inmultirii.
Adica nu prea vad cum ar trebui sa il lasi pe copil sa isi doreasca, din interiorul fiintei sale, sa invete gramatica, aritmetica. De unde sa provina dorinta interioara de a invata geografie si istorie?
Edit: vorbiti de chestii care "vin natural" la vremea lor. Eu nu stiu acum nici un motiv pentru care sa-mi fi venit natural ideea de a studia geografia in clasele primare. Si nici mai tirziu nu mi-a placut, mai ales la modul la care am facut in scoala. Am capatat cunostinte care ma ajuta sa nu ma fac de ris cind deschid gura, si asta cred ca mi-e de folos. Cind a fost vorba de detalii care m-au interesat direct (de ex eu sint indragostita de Spania si de tot ce tine de ea), am invatat singura, dar in nici un caz nu am avut "aplecare" spre subiectul asta, copil fiind.
http://pisigri.blogspot.com/
Mami de Ilinca (5.03.2009)
chatonel spune:
si eu am zis ca si tine, pisigri... toti avem inclinatia de a face ce e usor si nu cere efort... si ce ne place; dar, ca si tine, nu cred ca e posibil sa avem o viata numai cu lapte si miere... si e bine sa mai fie si niste otet si sare, ca sa avem comparatie
pai... daca ar avea profi/invatatori buni si pasionati de ceea ce fac, cu "chemare" cum s-ar spune, copiii ar putea fi interesati si de istorie si de geografie (imi amintesc ca primul 4 din viata mea l-am luat ca nu stiam sa arat pe harta si nici nu pricepusem la ce serveste ) si de toate materiile.
de ce, atunci cind intelegi totul ti se pare usor si frumos si, cind nu ai inteles, te inchizi ca o stridie?