Lipsa de ambitie?!

Sabina spune:

daca copilul meu ar fi f dezordonat in gandire si fara niciun interes de a-si structura temele, i-ar lua nustiucate ore samd samd, ma declar fericita sa elimine felul asta personal de abordare a temelor si sa adopte un altul, mai eficient.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Lala_D spune:

Numarul mare de copii in grupa la stat e principalul neajuns al sistemului.
Insa dupa 4 ani de gradinita si 2 copii in sistem iti pot spune cu mana pe inima ca nu este insurmontabil.
In Bucuresti cel putin dar vad ca si in tara activitatea educationala este mult mai bine facuta, mai diversificata la gradinitele de stat decat la multe alte gradinite particulare.
Si asta se vede cel mai bine in primul semestru din clasa I unde diferentele educationale pot fi uriase intre copiii din cele 2 sisteme si nu in favoarea invatamantului particular.
Ambii mei copii in gradinita au avut zilnic activitati atractive, unele chiar foarte inspirate si de real impact asupra evolutiei lor.

Ca si la alegerea scolii, alegerea gradinitei trebuie facuta cu multa atentie, pe criterii personale pentru fiecare familie deoarece nu toti ne dorim aceleasi lucruri si nu avem aceleasi asteptari.

rrox3 spune:

Aici ai dreptate. Nu fiindca in scolile si gradinitele romanesti nu ar veni copiii in contact cu ecologia si educatia civica - asta se intampla deja de mult, ci pentru ca sistemul educational este o loterie cam la fel ca orice alt sistem din Romania la ora actuala.

In sensul ca daca nu te informezi, nu te agiti, nu testezi, nu esti permanent vigilent, ai mari sanse sa dai chix din cauza incompetentei sistemului. Nu ai nicio garantie. Inscrii copilul la scoala si poate iesi de acolo si analfabet si olimpic, poate da peste oameni de exceptie care sa-l sprijine sau peste niste neaveniti nepasatori.

Si la medic patesti exact la fel. Increderea e subminata din start. Ai nevoie sa ti-o construiesti cautand singur argumente care sa o sustina. Nu mergem la orice medic, asa cum nu ne inscriem copilul la orice invatatoare, s.a.m.d.

Sistemul nu are grija de asta, nu prezinta garantii. Si fiecare individ este fortat sa devina responsabil si presat sa se implice in toate domeniile mult mai mult decat ar fi cazul.
Nefunctionarea sistemului pune un stress major pe cetateni, din punctul asta de vedere.
Editez sa adaug aici ceva: faptul ca fiecare individ este presat sa se implice, duce de foarte multe ori rezultate proaste, indivizii nefiind toti capabili de o implicare de calitate. Aici ar intra si problemele aduse in invatamant de multi dintre parinti - pe care le-am mentionat mai devreme.

Problema e mai profunda decat invatamantul din Romania. Se manifesta insa si prin invatamant.

pisigri spune:

Pentru un copil de 3 ani mi se pare important sa fie mai putini copii/supraveghetor, macar din motive de siguranta corporala... Mai tirziu cred ca nu mai e asa de important aspectul asta, adica poate fi compensat de altele.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

chatonel spune:

pisigri, merci pentru explicatia clara ; este exact ceea ce vroiam sa subliniez dar nu am reusit.

Ce as mai putea adauga la asta e ca scolile din Bucuresti (si de la oras, in general) beneficiaza de profesori/invatatori mai buni, mai pregatiti, ei ajungind la aceste scoli prin concurs... iar scolile din capitala sint in mod sigur asaltate de profesori care vor sa predea unor copii mai buni si nu in vreun satuc la Cuca-Macaii. Sa nu uitam ca, cu cit copiii sint mai buni si mai interesati de materie, cu atit meseria de profesor devine mai interesanta, mai usoara, mai frumoasa.

chatonel spune:

nu sint convinsa de aceasta privatiune; ei au un "model" dat de parinti, nu o regula unica.

Mickyyy spune:

Da' v-ati intins la vorba, nu gluma, in cele cateva zile cand n-am avut eu timp sa bag nasul pe forum .
Nici nu stiu cu ce sa-ncep!

Ca vorbeati de concursuri, mie mi se pare o exagerare si din partea profesorilor si a parintilor cu ele. Nepoata mea, tot in clasa I a facut 2 luni de zile meditatii (2 ore pe saptamana, cu invatatoarea lor, care a selectat un grup de elevi "apti") sa se pregateasca pentru doua concursuri (nu va ganditi la cine stie ce chestie faimoasa, li se dadeau niste carticele cu exercitii pe care trebuiau sa le citeasca si sa le rezolve singuri, si apoi primeau o diploma functie de rezultate).
Au venit cu ele si la noi la scoala, fie-mea a vrut sa se duca, am lasat-o. A facut atat cat a priceput ea din intrebari. Pentru ea, cea mai mare problema, era modul in care erau formulate, iar ea nu a inteles chestii elementare, gen dublul varstei (pana nu i-am facut eu acasa un desen, si s-a luminat dintr-o data la fata cand a inteles termenul "dublu"). Pe de alta parte, la intrebari capcana s-a descurcat perfect (de genul - nu era asta la test, dar asta-mi vine-n minte acum: 20 de furnici cara un pai, mai vin inca 3 sa ajute, cate paie cara in total), adica de gandit logic gandeste!!
Oricum, noi am tratat totul cu foarte mare lejeritate, n-am facut un scop in sine din concurs sau o tragedie ca n-a facut perfect.

Ori de cate ori a vrut sa faca ceva, am incurajat-o (evident, cu ce ne-a stat in puteri). Cand n-a vrut sa faca, daca nu am considerat ceva important, am lasat-o in pace. Totusi, avem si noi o lista de prioritati, iar scoala e pe primele locuri.

Revin, ca a aparut ceva urgent la serviciu si nu mai pot scrie acum!

AB_AC spune:

Asa cum ti s-a spus le ofer un model si oricum cred ca esti deplasata. Modul de viata al parintilor este o influenta clara pe care o avem cu totii. Nu incepe si nu se termina cu temele. Incepe cu ce mananci, cum te speli, cum te culci, cum te comporti...

Pentru mine disciplina si modul de abordare nu inseamna ca le dau solutia. Ci ii ajut sa si construiasca un model.
Sa faca o lista de adunari si scaderi si patru probleme banale o fac si singuri... ca deh le iei una dupa alta si ies. Totul e sa nu dureze prea mult. De exemplu ca tot se vorbea de intelesul unui text. Daca sunt langa copil cand isi face tema ii aduc aminte inante de a se apuca ca un text se citeste o data, apoi se citesc intrebarile si apoi mai citeste o data textul.
Apoi au nu stiu cate intrebari de tipul ce cuvant dintr-o lista are acelasi sunet de mijloc ca un cuvant dat. Tine de disciplina de munca sa-si verifice raspunsurile cu dictionarul si tot asa.

Apoi primesc exercitii de vocabular.. de genul cuvintele a si b sunt intr-o relatie "ex: bear honey" gasiti alta pereche dintr-o lista care are aceeasi relatie :
ex
fox forest
goat milk
sheep grass

Disciplina inseamna ca ma asigur ca s-a inteles fiecare cuvant. Si ca nu se trece peste ceea ce stie aproximativ.

In fata problemelor complicate ii las sa gaseasca o solutie. Oricare ar fi ea. Apoi incercam una mai simpla. Daca nu au o solutie incerc sa pun intrebari care i-ar duce pe drumul cel bun.

Faptul ca un copil isi face temele nu inseamna ca a inteles in profunzime. Un copil inteligent se descurca, dar ceea ce nu a inteles se aduna si intr-o zi va avea lucruri care nu-i ies. Adesea sa repari atunci inseamna mai multa munca (pe care copilul nu-i mereu dispus sa o accepte ca necesara).

Sincer nu stiu ce e gresit in asta si ma indoiesc ca daca mie imi vine greu sa o fac cu rabdare, ar face-o unul strain mai cu drag. Si dupa cum am zis.. cand n-au vrut i-am lasat balta. Fatuca s-a intors singurica cand s-a vazut scoasa din grupa de avansati la materia respectiva.

In plus cel putin cand temele se fac in engleza, franceza sau orice alta limba nefonetica trebuie sa te asiguri ca a inteles ce a citit. Cititul independent al cuvintelor noi este ceva dificil si multi copii au tendinta de a "ghici" cuvantul. Copii devin cititori independenti pe la nivelul clasei a doua si si atunci vor continua cu liste saptamanale de cuvinte de spelling de invatat pe dinafara.

AgnesLuca spune:

Eu sunt de acord cu ceea ce spune Accept si chiar spun ca aceasta afirmatie ar trebui sa fie aplicata nu numai in relatia parinte-copil ci si copil-sistem de invatamint.
Procesul de invatare ar trebui sa vina din interior, setea de cunoastere este ceva natural in om si atunci cind se intervine din exterior nu se construieste, ci se strica. O spune Montessori, dar o spun si cercetatorii care se ocupa de studiul creierului.
Ceea ce scrie AB_AC mi se pare ca arata clar deficienta sistemului actual de invatamint. In timp ce bebelusilor am inceput sa le acordam credit si ii lasam sa se dezvolte in ritmul lor firesc si natural, asupra copiilor de virsta scolara exercitam presiune din toate directiile, speriati de bau-baul nerealizarii care ne-a fost inoculat si noua pe vremea cind eram scolari.

Eu, scolarita ideala de alta data, cu 10 pe linie si premii la olimpiade nationale in mai toate domeniile, copilul care intotdeauna si-a facut lectiile singur, care lucra de placere din gazete, perfect adaptat sistemului si reusind sa dea performante maxime tocmai in conditiile de stres ale uniu examen, mi-am dat seama ca si in cazul meu motivatia de a invata venea din exterior si nu din interior. Era satisfactia de a fi destept si a fi cel mai bun, si nu implinirea nevoii de cunoastere. Era (si este, din pacate) superficialitate si nu profunzime.

accept92 spune:

AB_AC ma sufoc numai citindu-te.

" Un copil inteligent se descurca, dar ceea ce nu a inteles se aduna si intr-o zi va avea lucruri care nu-i ies."....

Valeu! Si copiilor tai trebuie sa le iasa mereu tot? Pentru cine?

"Sincer nu stiu ce e gresit in asta si ma indoiesc ca daca mie imi vine greu sa o fac cu rabdare, ar face-o unul strain mai cu drag. Si dupa cum am zis.. cand n-au vrut i-am lasat balta. Fatuca s-a intors singurica cand s-a vazut scoasa din grupa de avansati la materia respectiva. "...

Iti vine greu sa o faci cu rabdare (cred si eu la nebunia pe care o faci) si cum o faci...strangand din dinti?

Daca n-au vrut nu era cazul sa-i lasi balta ci sa-i susti si sa-i incurajezi ca pot si singuri.

Daca fara efortul considerabil pe care il depui tu in psihoza asta fetita a fost scoasa din grupa de avansati la matematica inseamna ca pur si simplu grupa aia nu e pentru ea si!!! nu e nicio tragedie in asta. In mod sigur are alte talente sufocate acum de atata disciplina.