copil cu cheia de gat.

blackgirl0 spune:

Da! Ce este asa de ciudat? Eu aveam program de dormit la pranz obligatoriu si mi-a prins bine. In plus, sunt absolut sigura ca altfel este nivelul la scoala fata de ceea ce faceam noi (adica mai ridicat, cu activitati mai multe), plus teve-ul, plus calculatorul. Un somn de 1-2 ore este mai benefic de cat privitul la teveu, sau nu? Ca de iesit afara nu are voie copilul si altceva ce sa faca atata timp in casa?

ruxij spune:

De acord cu tine ca e bun somnul. Doar ca noi nu dormim si am auzit f. putini copii la 9 sau 10 ani care dorm la pranz (asa ca m-am mirat de sintagma "sper ca doarme la pranz"). Ma bucur ca tie ti-a prins bine. Eu n-am dormit la pranz de f. devreme, nu stiu dc. a fost bine sau rau.

Amalia spune:

Buna seara tuturor! Multumesc pentru raspunsuri! Abia asteptam sa le pot citi!
Sa le iau pe rand...

Referitor la programul scurt pentru cel mic, nu se pune problema. L-ar deranja pe cel mare la teme si-n plus nici cel mic n-ar dormi linistit cat este obisnuit (adica vreo 3 ore), pentru ca si-ar gasi de lucru sa se fatzaie prin casa David (cel mare). Special l-am obisnuit din start pe Luca (cel mic) la program lung, pentru a nu fi probleme cu temele.
Bona ar putea cel mult sa vina cu 1-2 ore mai devreme si sa iasa cu el pe afara sau sa-i tina companie (mai ales ca este si el atasat de ea).

Noi suntem mutati aici abia din septembrie. Ce-i drept, stam in acelasi cartier, la 20 de minute de vechea locatie. Practic, am cumparat apartamentul sa fie in preajma scolii lui David, pentru a nu trebui sa-l mutam (mai ales ca stiam ca la 1 noiembrie urma sa revin si la servici si ar fi fost prea multe schimbari). Drept urmare, nu cunoastem vecinii, nu am la cine sa apelez sa-mi supravegheze copilul (respectiv vreo bunica care iese cu un altul sau vreo mamica).
Unul din colegii cu care a iesit, iese cu bunicul (dar nu mereu, uneori iese singur) si nu sta langa noi, celalalt singur (si vine mult mai de departe si dintr-o directie opusa casei noastre).

Spuneati de cursuri. Ei bine, face deja, dar le-am pus in asa fel incat sa putem noi, parintii, sa-l ducem si sa-l aducem...sa putem sta de vorba si cu profesorii de acolo, pentru a vedea cum se descurca. Luni de la 18:30 la 20:30 face cursuri de actorie la scoala lui (de vreo luna si jumatate). Sambata si duminica de la 9 la 11 practica artele martiale la scoala vis a vis de scoala lui (face sportul acesta din clasa 1). Vineri de la 19 la 20, merge la engleza, la o d-na profesoara acasa (nu este departe de noi). Toate acestea le face la solicitarea proprie. Niciodata nu l-am auzit ca nu-si doreste sa mai mearga la vreunul. E foarte incantat de d-na de engleza, lucreaza constiincios la ora dansei si niciodata in 2 ani nu s-a plans de el. Karatele le practica de placere, nu pentru performanta. A mers deja vara trecuta si intr-un cantonament, isi doreste sa faca miscare si mai ales "sa-i semene lui tati" (care merge si el la karate cu o ora inainte (si are centura neagra).

Calculator are, dar am stabilit sa stea la calculatorul lui cate o ora, seara, o data la 2 zile. Regula a ramas de vreo 2 ani si ceva. In plus, mai are uneori voie ziua la calculatorul meu, unde ii da voie tatal deblocandu-l direct de la servici prin remote administrator. Tot astfel poate controla pe ce site-uri intra pe net si la ce se uita la tv (avem tv-tunner, nu avem televizor in casa!).

Legat de pedepse,exact asta facem de multa vreme (ani). Nu-l pedepsim niciodata cand greseste, ci atunci cand MINTE! Daca greseste, ii explicam cum ar fi trebuit sa faca, nu ridicam totul la el, nu-i reprosam cu proxima ocazie.

Cu statul singur, l-am luat cu incetul de vreo 2 ani. Initial, cand s-a nascut Luca, am inceput sa-l las sa se joace in parc cu copiii si eu ma plimbam pe aleile din jur (e vorba de parculetul din fata blocului unde stateam, deci unul foarte mic). Apoi a cerut singur sa iasa la ore la care eu n-as fi putut pentru ca dormea cel mic si l-am lasat, supraveghindu-l de la geam. Prin toamna, cand era deja si fratiorul la gradinita, am inceput sa-l las singur cate o ora-doua acasa, pentru a merge sa fac diverse (special pentru a se obisnui cu noua casa si cu statul singur). A fost de acord sa stea, si stia ca ma poate suna oricand sa revin daca-l speria ceva. N-a fost cazul.

De dormit, nu mai doarme la pranz de la 7 ani, de cand a inceput clasa 1. A fost dorinta lui cea mai mare si i-am respectat-o. A fost un adevarat cosmar dormitul la pranz pentru el de pe la 5 ani, pentru a fost la o gradinita cu program prelungit si era obligatoriu (ori el nu mai avea somn si nici nu statea linistit sa-i lase pe altii sa doarma).

Astazi a venit bona de pe la 16. Pe la 15 l-a sunat pe fix sa-l intrebe ce face. Prima lui intrebare a fost "ai ceva de platit prin zona?" (adica vii si tu pe aici mai repede? Cum a ajuns doamna la noi, m-a sunat David sa ma intrebe daca e ok sa plece cu ea si s-au dus sa plateasca electrica, dupa care l-a scos in parc si s-au dus impreuna dupa cel mic. Acum, nu stiu daca va fi posibil zilnic (pentru ca nu programul asta l-am stabilit cu femeia si are si ea familia ei), dar sigur se va mai repeta.

E un copil inventiv, creativ. I-am luat o carte de origami acum vreo 3 ani si e mare fan. Ii place sa decupeze, sa picteze si sa puna in "scena" diverse piese. Citeste din proprie initiativa. Acum a descoperit ca-i place sa joace Monopoli si scrable (chiar daca o face singur, cand nu suntem noi acasa), plus ca e mare fan jocuri de lego mari, cu piese mici (din cele unde iese o imensitate de vapor, etc). Pe fundal, are mereu radioul deschis. A renuntat la a asculta ProFM si Kiss FM in favoarea Itsybitsy fm. Nici sa fi vrut sa-l fi influentat aici, n-ar fi putut (si-n nici un caz nu doresc sa-i inluentez preferintele).
Tocmai faptul ca este asa din fire, si-a dorit foarte mult si acest curs de actorie.
Ma gandesc daca nu cumva aceasta creativitate il face sa minta atat. Sau poate gasesc eu scuze unde nu sunt, si e doar varsta de vina, cum spuneati si voi...

Cand ajunge acasa, primul lucru pe care il face este sa ma sune. Cu invatatoarea am stabilit clar sa ma sune, daca se intampla vreodata sa nu ajunga la ora lui normala, dimineata. In timpul zilei, ne sunam reciproc de o multime de dati. Nu pot sa plec eu de la servici cand imi doresc, dar il pot suna de cate ori am nevoie, fara discutii. L-am incurajat sa-mi povesteasca si la telefon de toate. Il las sa-mi povesteasca banalitati de prin pauze, sau cine stie ce chestiuta la care se joaca el atunci....incerc sa-i fiu pe cat posibil un partener de discutie la distanta, de cate ori se simte plictisit sau singur. Nu-i reprosez ca ma tine aiurea la telefon si ca eu am treaba la birou. Discutam ca acasa.

M-am intins ca o zi de post... Astept cu interes parerile voastre!

poze-Luca la 2 ani

sorana spune:

Eu doar citesc cu interes, avand copil de varsta apropiata. Momentan are bona. Pe mine ma tenta sa renunt la bona la anul dar nu vrea fi-mea, e foarte atasata de bona. Ea ar sta singura cam 4 ore plus ca scoala e la 2 minute de casa. Are deja colegi care vin/pleaca singuri de la scoala si stiu de cativa ca sunt singuri acasa.
Fi-mea nu mai doarme la pranz de la 4 ani si nu stiu copii de scoala care sa doarme la pranz (majoritatea isi fac lectiile sau au diverse acivitati extra scolare in intervalul 14-17.00). Nu stiu daca e rau sau bine, mi se pare normal. Pe mine ma obliga bunica sa dorm la pranz intr-a I-a, tin minte doar ca faceam scandal si ca la un moment dat am castigat .

blackgirl0 spune:

Amalia, mie-mi place programul copilului tau, mai putin faptul ca sta atatea ore singur. Renegociati programul de lucru al bonei, se pare ca baiatul nu este deranjat de prezenta ei si eu as specula asta la maxim. Insa tot nu inteleg nevoia lui de a minciuni. Anturajul cumva? Eu nu as da vina pe tatal tau, ci mai degraba pe colegi/prieteni (inclusiv baiatul care a stat la voi fara sa spune bunicului unde este). Mama a dus-o pe sora mea la psihiatru atunci cand a inceput sa minte si sa fure, macar sa invete ea ce se intampla si cum sa se descurce cu. Poate nu ar strica sa mergeti impreuna cu baiatul la o evaluare, poate el nu are curajul sa va spuna... ceva, motivul pt care se comporta ASA.
Nu vreau sa te sperii, insa nu lasa situatia asa, fa ceva! Si mama a facut cam tot ce se poate acum 20 de ani: mustrat, chiar batai, vorbit prieteneste cu ea, ba i-a mai lasat si toti banii casei pe mana ei, numai sa numai fie tentata sa fure si sa minta, psiholog/psihiatru. Nu-ti spun ca si acum primul lucru cand cumpara ceva se gandeste la ea: sa aiba mancare/alimente, sa le cumpere copiilor ei haine si incaltaminte (ca da, mama le cumpara), tot ce-i pt copii cumpara mama (role, triciclete, mobila din camera lor, diverse activitati: inot, dansuri), numai ca sa nu fie tentata sora sa fure. Si ghici ce? Toate bijuteriile mamei si ale mele (care stateau impreuna) sunt disparute, acum 2 luni au disparut 600 de euro din casa. Ma rugam de mama sa cheme politia, macar sa o sperie. In fine, este o femeie cat de cat ok, isi creste copiii frumos si culmea ii cearta cand este mintita de ei, dar... nu se poate abtine! Ma rog sa nu faca chestia asta si la munca (noroc ca nu are tangenta cu banii).

Ieri s-a transmis la Observator o stire cu o fata de 10 ani, care a umblat la aragaz si a reusit sa-si arda intreaga fata si mainile. Are nevoie de tranplant de piele, este desfigurata.

In fine, eu zic ca o doza maaaaaxima de siguranta nu strica. Camere de filmat in casa plantate chiar fara stirea lui nu merge?

Lali spune:

Zic si eu, nu stiu daca am dreptate.
Poate minte pentru ca se plictiseste si nu stie cum sa gestioneze timpul fara ajutor. Si nu e sigur pe el ca ideile lui sunt bune si ar fi acceptate de tine asa ca face singur ce considera si apoi minte.

Eu as face trei lucruri (poate in plus fata de ce faci acum): i-as face program usor, usor pentru fiecare zi de exemplu in mintea ta sa fie de doua ori pe saptamana vine un prieten/coleg la el, o data se uita la un DVD (ca si acela poate dura 1 1/2 ora) o data ii dai ceva de lucru in casa, o data ii spui sa iasa cu bona sa o ajute sa cumpere paine, sau ii spui sa te ajute sa faca putin din puzzle-ul tau etc. Adica sa ii umpli tu pe nesimtite timpul, sa nu aiba el vreme de alte nazbatii.

In al doilea rand as stabili regula: daca minti te cert, daca spui adevarul nu, chiar daca ai gresit, discutam despre greseala dar fara cearta, fara pedepse, doar discutam sa te ajut sa te corectezi. Asta face minuni.

Si in al treilea rand as pune un web cam ca sa stiu ce se intampla, ce functioneaza si ce nu.

ruxij spune:

Inca odata, si eu minteam la fel si faceam EXACT aceleasi lucruri, dar identic si acum sunt cetatean de incredere. Nu le-am facut parintilor niciodata nici cea mai mica problema,nici in adolescenta, nici mai incolo. Mie mi se pare un copil bun. E inevitabil sa mai vina cu copii in casa, sau sa nu stea in fatza blocului. Ar tb sa ii tot ziceti ca n-are voie, dar sa acceptati tacit ca asta e. Nu mi se pare ca ai motive de a fi alarmata peste masura. Asta dc. chiar nu puteti sa angajati o bona extra, sa stea cu el. Mie mi se pare oarecum periculos de stat acasa singur in Bucuresti in vremurile astea. Si pe mine, cand eram intr-a 4a, m-a urmarit un barbat ziua in amiaza mare, ca se vedea cheia atarnata de gat, m-a alergat vreo 5 strazi si a venit dupa mine in scara blocului, chiar m-a ajuns din urma. Am scapat fara probleme, dar ca prin minune.

La noi aici in USA stam undeva f. sigur. Sunt copii care deja stau singuri acasa (8-9 ani). Nu e adevarat ca in America "legea spune ca nu pot sta copiii acasa inainte de 12 ani", am verificat. Nu e nici o lege, sunt recomandari. Dar acei copii care stau singuri au parinti EXTREM de severi, iar copiii aia nu misca in front, nu le ies din cuvant, sunt speriati de bombe. Copilul meu nu e asa, ar fi exact ca al tau si mai mult decat atat. Primul lucru pe care l-ar face ar fi sa iasa afara sau sa aduca copii in casa, ori totusi fiind aci, eu nu am chef sa anunt public si sa fac valuri ca sta copilul acasa. Asa ca desi imi tot cere, chiar cu lacrimi in ochi, sa stea si el singur la anul, de la 2.30 la 4.30pm, nu il voi lasa.

Ah, dar voi de ce nu aveti TV? El ce sa faca toata ziua ,sa se uite pe pereti? 1h la calculator odata la 2zile, e putin. Eu nu's de acord cu interzicerile astea extreme. Fi-miu are acces la orice si de aia nu se uita la TV decat 1 data sau de doua ori PE SAPTAMANA (la alegerea lui) si nu sta la computer decat cam odata la doua zile. Pt ca e plictisit de toate, vrea afara tot timpul, sa se joace cu copiii, putin il intere de astea. Prietenii lui care au interdicitii, cand vin la noi, nici nu se joaca cu copilul meu, stau ore in sir pe computer, sau se joaca cu Nintendo, ca n-au voie acasa la ei. Al meu ii tot cheama sa mearga la rau si in padure, sa sara pe trambulina, sa se plimbe cu bicicletele si ei nu vor, ca'i mai interesant sa stea pe electronice. Acu' parintii lor au pretentia sa ascund eu electronicele cand vin ei.

andacos spune:

Aoleuuu...iar am facut-o!

Ruxij,sunt total,total de acord cu ce ai spus/scris,din greseala am votat ca nu-s de acord!

Dana

www.dropshots.com/andacos#" target="_blank">handarbeit

saskia spune:

Deci eu am doi baieti(10 si 12 ani) si stau din toamna trecuta de la inceputul scolii singuri acasa 3 ore, pana vine sotul de la serviciu. Aici scoala tine pana la 15:00 ziua.

Pot spune ca sunt cuminti, atat cat poate fi un baiat la 10-12 ani. Dar ai mei nu-si incalzesc nimic (isi fac sendvisuri si beau cate un suc), mancam cu totii masa calda pe la 18:30.

Ca si baiatul lui ruxij, si ai mei au voie pe nintendo sau calc, sau tv (dar culmea nu avem noi cine stie ce canale de vizionat ca sa fie interesati de el)...dar distractia de baza ramane tot aia cu baietii din vecini, care ori vin la ei, ori se duc ei acolo (si am incredere ca inchid usa, caci au mai lasat-o si deschisa, nu s-a intamplat nimic, dar ne-am suparat un pic de neatentia lor, totusi se poate intampla oricui).

Cu mintitul, nu stiu ce sa-ti zic, poate e o faza, nu neaparat din rea vointa, ci asa mai fac copiii cateodata. Si ai mei odata dupa ce s-au jucat cu pistoale cu apa si era lacarie in toata curtea, mi-au bagat una tare cu cica a plouat desi in jur era uscat totul.

Totusi incearca sa ii spui sa stea prin zona, chiar daca se joaca pe afara, sa constientizeze un pic pericolele si atat. Adica sa cam stii pe unde e. Nici ai mei nu dorm la pranz, dar aici e alta chestie, parintii pun copiii sa se culce devreme, asa ca nici parteneri de joaca nu ar avea la ora 20 seara daca sa zicem ar vrea.

Luna1 spune:

Hai mai Blackgirl cum sa mai doarma la pranz la 10 ani? Pai ai mei daca ar dormi la pranz s-ar mai culca la 12 noaptea si nu mi se pare normal. A mea cea mica a renuntat la somnul de pranz la 2 ani si cel mare la 4 ani. Si acum seara se culca fata la 8 si baiatul (9 ani)la 9 in timpul sapt si la 10 in weekend.