De ce nu scrie de pe tabla?
Raspunsuri - Pagina 7
bird70 spune:
Marius,
exista mai multe pareri la capitolul educatie. Scoala de moda mai veche, cum se face in Romania zice ca trebuie sa scrii frumos din clasa 1-a, sa copiezi de pe tabla, sa faci multe teme, sa memorezi tone de informatii, etc. Scoala de orientare mai moderna spune ca astea nu sunt necesare sau benefice. Ca mai important este stimularea creativitatii, evidentierea individului, educarea capacitatii de-a cauta informatii si de-a recunoaste validitatea surselor de informatii versus a invata pe dinafara papagaliceste. Asta in ideea ca informatiile nu mai sunt batute in cuie si ce era considerat valabil ieri, astazi este demonstrat eronat.
Ca sa-ti dau un exemplu, fiica-mea de 16 ani scrie foarte frumos impotriva faptului ca nu i s-a cerut la scoala asta, ca multi ani a scris foarte urat si nu a facut caligrafie. Eu, care am trecut prin scoala romaneasca si care am facut caligrafie si am scris caiete peste caiete de inutilitati, parca scriu cu piciorul stang.
Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper
Sabina spune:
trenul= educatia, instructia
cata vreme ajunge in tren, nu mai conteaza ca a fost incaltata pe drum cu pantofii rosii sau cu cei verzi.
despre asta e vorba.
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, 
Sofia Galagia si 
bb Gheo
lorelaim spune:
Marius 
- intr-adevar "fentarea" sist nu aduce nimic bun in viata... nimic de care tu ca om sa fii mandru... (am trait si muncit 6 ani in Canada si acum suntem de 5 ani si 1/2 in Suedia si chiar daca am vazut pers care "profita" de sist si triseaza cat pot... asta nu inseamna ca eu accept sau as putea incuraja asa ceva...)
Mie imi plac pricipiile de educatie robuste, traditionale si cu bun simt - gen Maria Montessori: un adult stabil (psihic si social) are nevoie de o baza "solida" de principii in viata - care se "construieste" de cand copilasul e mic - cu grija, cu rabdare, cu dragoste dar si cu notiunea de "respectare a regulilor"...
Nu tre' sa fim "batuti in cap"/"cu capu'n sac"/"cu ochelari de cal"... pt ca nu gasim cai laturalnice de-a fenta sistemul... Poate ca NU vrem sa acceptam aceste cai... Poate ca asa am fost crescuti (si ni s-a intiparit bine pe creieras) si simtim ca nu e moral si nu e firesc sa procedem asa...
Edit1: Bird - nu uita ca fiica ta are inclinatii artistice... design vestimentar... parca (daca am retinut eu bine 
) asa ca a scrie frumos poate fii tot o exprimare a simtului ei artistic...
Edit2: hai ca sunt ca "baza roza... cu scleroza" 
- am uitat de la mana pan' la... tastatura ce doream sa spun cred ca in orice tara am trai si copii nostri ar urma scoala tre' sa-i ajutam sa inteleaga "sistemul", sa vada ce le este lor benefic si sa incerce sa nu acumuleze mult prea multe frustrari si resentimente atunci cand se "ciocnesc" de ceea ce nu li se "potriveste"... Nu cred ca e benefic pentru ei si nu cred ca le facem un bine daca criticam permanent ceea ce noi ca adulti consideram ca e gresit in sist de invatamant... Nu sunt de parere sa o "judecam" ("forfecam") pe d-na invatatoare in prezenta copilului... Este chiar contra-productiv... Si ma gandesc ca cel mai util - pt toata lumea - ar fii sa incercam sa stabilim o relatie deschisa de colaborare cu profii copiilor nostri (chiar daca unii simtim ca nu "clicheaza" cu noi... poate chiar atitudinea unor ne "sta in gat"...). Eu recunosc ca pana acum am "clicat" doar cu 2 d-ne educatoare si am "lucrat" cu mine insami sa pot stabili relatii f bune cu actuala d-na invatatoare... Sunt multumita de rezultat deoarece in felul acesta am parearea ei sincera despre ceea ce poate si stie prunca iar eu pot sa lucrez acasa ceea ce trebuie imbunatatit...
Sabina spune:
eu speram ca se intelege ca fentarea e o metafora, nu se refera la ilegalitati.
Se refera la faptul ca e mai importznt sa fim alaturi de copil si sa il crestem confrom personalitatii sale, decat sa il crestem in asa fel incat sa corespunda unui sistem prost facut.
Cu riscul sa fie considerati aroganti, prefer ca ai mei copii " sa-si tina rangul" si sa nu se indoiasca de valoarea lor numai pt ca profesorii de la scoala au ei niste pareri si idei.
PS ma refer la chestii pe care profii nu le pot cuantifica corect, vezi episodul cu desenul. dacagreste la mate sau nu stie lectia la geografie, asta e altceva. Luam masuri si imbunatatim.
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo
lorelaim spune:
Sabina - off topic - sa nu uit - doresc sa-ti MULTUMESC FRUMOS ca prin contributia ta la subiectul "copilul meu un copil libertin" - mi-ai adus aminte de muzica clasica (am cautat in bibleo si mi-am regasit CD-urile mult-iubite... pe care acum le re-ascultam tot familionul cu drag - unele nu le-am mai ascultat de pe vremea cand copila era bb ... culmea e ca prunca ne-a spus chiar "unele melodii mi se par cunoscute"!... hmmmm - oare chiar isi aduce aminte de ele?...)
On topic: nu doresc ca prunca sa fie privita ca "aroganta" - bineinteles ca in viata nu-i musai sa "mearga cu turma" in fiec moment dar nici sa fie "lupul singuratic"... tre' sa se traduie sa judece ea insasi situatia si sa decida daca e benefic pt ea sa fie o oita care face parte din "turma" sau sa se tina de-o parte... Idealul ar fii daca ar putea invata sa se gandeasca la consecinte inainte de-a actiona sau vorbi (ma ref la lucruri IMPORANTE - nu in fiec moment sa se autocenzureze - spontaneitatea face parte din frumusetea copilului... si se pare ca noi ne-o inhibam f mult...)
Sabina spune:
pai nici eu nu-mi doresc, de aia am zis " cu riscul sa"
Oricum, am noroc de copii sociabili si care doresc sa faca pe plac prietenilor, lasa f mult de la ei, dau tot ce au samd. Cel putin fata e f impaciuitoare in societate (versus acasa, haha) De aia e cu atat mai periculos sa le intre in cap ca nu-s valorosi in urma unor categorisiri gresite de la profi.
ma bucur mult ca va bucurati de muzica!
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo
viviana spune:
Am trecut printr-o multime de "stari" in cei 7 ani de scoala ai odraslei.
Acum privind inapoi imi spun: "Oh, ce fraiera am fost si cate griji m-au macinat aiurea!"
Pentru ca marea majoritatea s-au rezolvat de la sine o data cu trecerea timpului.
Mi-am dat seama ca la multe dintre ele am suprareactionat, privind toate astea subiectiv - ca doar era copilu' la mijloc.
Daca as lua-o de la inceput...
Scoala romaneasca e asa cum e.
In clasele primare depinde foarte mult de invatator.
Nu mai exista obiectul caligrafie (cum era pe vremea noastra) deci nu se mai bune accent pe cat de frumos scrii.
Nu exista scaderea calificativului pentru scris urat.
Nu mai exista obligativitatea ca elevii sa invete pe dinafara poezii sau alte chestii.
Nu se mai pune accent pe memorarea aia care ne-a scos peri albi acum 20-30 ani. De aceea au si aparut testele acelea grila.
Profesorii si invatatorii nu mai au voie sa dea copilului teme kilometrice sau teme de vacanta.
De aceea spun ca depinde foarte mult de
- invatator/profesor daca a reusit sa se alinieze noilor cerinte.
- si de parinte care ar trebui sa reuseasca sa nu mai faca comparatii cum era pe vremea lui, sa-si faca sau nu probleme pentru rosu in caiet si sa nu-si mai faca grji pentru multe dintre lucrurile care se rezolva de la sine.
Pe fi-mea o durea in fund rosu din caiet. Pe mine nu. Pana cand am incetat sa mai "sufar" eu pentru ea.
Atata timp cat ea luata ca un tot era OK, eu de ce mi-as fi facut probleme?. Pacat ca am inteles asta mai tarziu decat ar fi trebuit.
Imi vine sa rad cate probleme mi-am facut pentru scrisul urat, cate probleme mi-am facut ca nu pricepea ca se scrie parchet si nu parchiet, sau ca era deficitara la scaderi. Sau ca a fost ultima din clasa care a trecut la scris pe caietul dictando...
I-am pastrat toate caietele din clasa I si II. I le voi da dupa ce termina clasa a VIII-a. Si ne vom distra pe cinste.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
carolinah spune:
Nu am comentat niciodata invatatoarea de fata cu fetita, de genul: ia uite si la asta ce proasta, incuiata etc. Am explicat mereu frumos ca si Doamna se straduieste, ca ei sunt 29 in clasa si ii e greu daca nu se respecta niste reguli etc etc.
Insa daca mi-a zis clar ca nu mai suporta engleza (de la scoala, ca pe aia de la Lexis o adora) pt ca o uraste pe profa de engleza, atunci a trebuit sa inteleg mai multe si sa-i dau dreptate (chiar e o dobitoaca, evident ca nu i-am spus cuvintele astea). Am cunoscut-o pe respectiva, am mai discutat cu parintii etc etc, respectiva chiar e sub orice critica. Din fericire e gravida si pleaca in concediu de maternitate saptamana viitoare. Si intr-o zi cand profa iar a parat-o la Bunicu ca nu stiu ce-a facut sau n-a facut la ora, fata mea a replicat: "dar Dvs cand nasteti bebelusul?" Cu alte cuvinte, cand te cari naibii odata?
Va dati seama ca aia iar s-a ofticat. Na, asta este! Ce sa-i zic? I-am zis doar ca trebuia sa se intereseze mai discret (parand mai degraba interesate de bebeu) si intr-un moment ceva mai putin tensionat cand pleaca.
Nu pot si nu vreau sa-i neg sentimentele astea, aprecierea ei personala asupra unui om, nu vreau sa-i omor instinctul de a evalua oamenii.
Ref la scris, ca ma intreba cineva, nu este o regula ref la ce scrie sau nu scrie. De cele mai multe ori nu scrie lectia noua, cateodata exercitii.
LadyJ mi-a sugerat ceva la care nu m-as fi gandit, dar se leaga cu fapul ca invata mult in clasa, si anume ca e atenta sa priceapa ce se preda si mai putin la ce se scrie.
Mi-a mai sugerat parca Lorelei sa o intreb ce simte ea cand nu scrie. Voi face asta, sa inteleg mai bine. Pana acum am intrebat-o mereu "de ce", ceea ce nu prea a stiut sa raspunda.
Multumesc tuturor.
A fost un dialog f constructiv.
carolinah spune:
A venit acasa de la scoala.
La mate n-a scris mai nimic.
La romana la fel, nu numai ca n-a copiat de pe tabla, dar n-a copiat nici textul din manual, n-a terminat nici din caietul special care ei ii place, spre deosebire de scrisul de pe tabla.
Am intrebat-o de ce. Zice ca la scoala e obosita si cand nu scrie sta cu capul pe banca... Asta nu prea cred, ca ne-ar fi zis Doamna.
Culmea e ca acasa e super energica si se joaca, topaie, canta, chiuie... Ce sa inteleg? Ca n-are chef de scoala? OK, dar cum se remediaza asta?
Practic eu recuperez cel putin 1/2 din ce face ea la scoala acasa. Asta nu poate tine la nesfarsit... Hai, ciclul primar, sa zici, dar ce facem in continuare? Ca eu nu sunt capabila din niciun punct de vedere sa predau toata materia din scoala generala... Nici timpul fizic nu-l mai am sa mai fac atata. Deocamdata lucrez de acasa, orele de lucrat sunt ceva mai flexibile, dar nici asta nu va dura la nesfarsit..
Editez ca sa ma intreb retoric cum se face ca acasa scrie si la scoala nu? Adica, da, o supraveghez, trag de ea, dar face. Doamna zice ca ii tot spune: hai scrie, hai ca ramai in urma. Ceea ce fac si eu. De ce la mine are efect si la Doamna nu?
Cricor spune:
Eu revin cu ideea ca poate ii este greu sa copieze de pe tabla. Transcrierile in clasele mici sunt mai grele ca dictarile.
Multe postari spun "ce mare lucru ca nu copiaza de la tabla, copilul stie, are note bune".
Uitandu-ma in caietele copilului meu, eu imi dau seama ce si cum se preda, unde au ajuns cu materia, ce tip de exercitii au facut in clasa, si care e nivelul de predare. El nu-mi poate reda ce au facut, iar daca eu nu stiu ce face acolo, nu-l pot ajuta cu consolidarea materiei.
Cei care n-ati scris mai nimic in anii de scoala, in cls. a 2a scriati, sau nu? Un elev la liceu poate face o selectie a ceea ce ar trebui scris in caiet, dar la 8 ani e greu de decis ce e necesar si ce nu de copiat de pe tabla.