"Copilul trebuie "dresat" pavlovian ..." (2)

<<<Topic precedent

---

Lucia, si educatia prin pedeapsa este tot dresaj, nu ? La fel cu pusul pe olitza la virste fragede (nu ma refer la metoda aia cu bb la citeva saptamini, ci la metoda clasica ). Intreb si io, tot ca om de rind...

calipso_zeus spune:

Nici pe al meu nu l-ati cunoscut.Mai rau ca la armata...sa vezi ce stam toti drepti cat ea danseaza sau vine si arata cu degetelul"jos"si noi trebuie sa stam....ca la circ frate.

AgnesLuca spune:

Mai, inteleg f. bine ca si eu sunt "dresata" de a mea, da daca nu se intimpla la a ta, nu inseamna ca nu se poate !

AgnesLuca spune:

A mea zice "mama, aici" si sa vezi ce ma mai execut, ne indica cine sa-mpinga caruciorul, iar la mai putin de 1 an cind vroiam sa ma pup cu tac-su striga "nu, nu, nu" !

lucialu spune:

Agnes( ce imi place numele de mor, dc voi mai avea o fiica... ). Se poate, dar eu nu cred ca e dresaj. Dati o alta denumire sa o poata si creierii mei accepta. Cum spuneam, exista temperamente si temperamente. Noh, acuma ca parintele e fericit ca pilu' face cum i-ar place parintelui e una. Ori ca si-au atins ambii scopurile, ori ca unul e mai maleabil... sunt convinsa insa ca mai devreme sau mai tarziu, "dresajul" asta va iesi pe nasul cuiva, al aluia care il vede asa si il aplica.
Constrangerile pana la un punct depande ce fel de sunt normale si chiar de bun simt ori logice. Si lista poate fi lunga. De-asta zic ca intelesul lor face diferenta, iar datoria noastra e sa ne facem intelesi, ca parinti, sa-i invatam si nu sa-i frustram inutil, ca sa poata sa digere chestii in viata, sa fie pe picioarele lor cand fac alegeri si de ce nu? sa fie acceptati de semenii nostri, caz doar cica suntem fiinte socialbile la baza, nu puznici.
In rest ce fac acolo savantii...poa sa deraieze grav, eu una multam' lui Dumnezu nu sunt, sunt doar parinte.

lucialu spune:

Mi-a venit in minte ceva. Sunt pe fuga, dar...
Exemplul cu soricelul si copilul de 8 luni. Va aduceti aminte de cobrele care dansau cand li se canta din fluiere? Asta ar trebui sa confirme ca serpalaii adorau muzica pe cand acum stim ca nu e asa.
periculoase experimente pe copii atat de mici, mintea umana e un univers in sine nedescifrat.
iar cine vorbeste de dresaj, mai mult il aplica sau isi denumeste "izbandele" stiintifice, nu pot decat sa spun decat ca cel putin are un orgoli nemasurat.
Cel mult putem vorbi de manipulare si atat.

simali spune:

Pur si simplu nu pot sa cred ca in atatea postari pe care le-am facut continuati sa credeti:

1. Ca eu sustin dresajul (si sa fecti glume de prost gust pe socoteala mea);
2. Ca sustin articolul; daca ma gasit o urma de adevar in ideea ca undeva pana la 3 ani copilul are nevoie de repetitie pentru a face activitati nespecifice firii lui a reiesit ca sustin tot. Chiar nu vi s-a intamplat in viata voasta sa va spuna cineva ceva, sa nu fiti de acord cu el, dar sa puteti totusi identifica o umbra de adevar in cele spuse? Unele teorii nu sunt proaste in totalitate, sa stiti! Dimpotriva, nu de putine ori, oamenii de stiinta au plecat de la urmele de adevar dintr-o teorie veche si au cladit alta perfect viabila.
3. Ca am propus articolul din nu stiu ce framantare personala. Am propus un articol controversat pentru ca era controversat, am vrut sa fac o discutie frumoasa, antrenanta, de oameni destepti (pe care unele dintre voi chiar au apreciat-o), din care sa avem cu toate de invatat.

Ce-a iesit?
- au iesit probleme ale copilului meu, putine reale, dar majoritatea vechi de cand lumea sau inventate (faza cu teama de a nu ramane inchis in muzeu a avut loc la 5 ani pentru numele lui Dumnezeu, la un muzeu di Dresda, copilul nu avea astfel de probleme la muzeele din Romania; faza e de mult depasita; intre 7 si 10 ani progresele au fost enorme, este pur si simplu alt copil, nu mai are cine stie ce dificultati de adaptare, are prieteni cu care se viziteaza acasa, etc. Ramane inca un copil diferit, pasiunea lui pentru istorie, stiintele naturii, astronomie, etc., seriozitatea deosebita cu care abordeaza problemele, respectul pentru reguli (aici sotul meu este lafel iar intr-o tara ca Romania sigur ca pare un idiot si ca se poate rade de el la infinit) il scoate in evidenta oriunde s-ar duce si nu-l face cine stie ce popular in randul anumitor copii. Ba pot chiar sa spun ca pare "freak" in ochii unora. Dar noi suntem mandri de el ca este asa si-l sustinem pana-n panzele albe. Atat timp cat familia o sa fie in jurul lui scut poate sa fie oricat de "ciudat" are el chef sa fie.

- A reiesit ca pentru toate dificultatile din trecut ale lui Vlad sunt vinovata eu, pentru ca l-am invatat sa se spele si sa se imbrace-dezbrace singur inainte de 3 ani! Simte cineva cat de absurd, de dement, de MIZERABIL, este pusa problema de catre AP-istele pline de intelegere si empatie si de catre doamnele psihologi in devenire? Si niciun moderator nu a mai aprut sa spuna ca la acest subiect nu se linseaza Alice. Stati linistite draga, copiii vostri, ABOSLUT PERFECTI (pentru ca nu am citit la nici macar una dintre voi sa scrieti despre provocarile pe care le aveti in viata de zi cu zi, despre temerile sau zbaterile voastre, etc. - poate de teama ca intr-o zi cine stie ce toanta va cauta in istoricul forumului un post si o sa va scrie "ia nu te mai da draga desteapta, uite, ai probleme, esti dezastruoasa!") deci copiii vostri perfecti nu or sa fie niciodata ca Vlad. Numai ca stiti ceva? Nu stiti absolut deloc ce pierdeti! Pentru ca voua nici prin cap nu va trece ca un copil este posibil sa fie mai fericit la Muzeul de Geologie dect intr-un loc de joaca!

Si stiti ce m-a durut cel mai tare? Cantitatea coplesitoare de prostie si superficialitate, cititul pe diagonala, ideile preconcepute, vederea in alb-negru, atitudine de "cine nu e cu noi e impotriva noastra".

Nu-mi pasa ca o sa primesc ban pentru ce-am scris mai sus. Am facut oricum cerere sa-mi fie sters contul asa ca abtineti-va sa mai raspundeti si sa ma mai "psihanlizati". Habar n-aveti de nimic, nici despre mine, nici despre cine sunt eu. NU POTI SA-TI FACI O IDEE DESPRE CINEVA PE UN FORUM. Eu nu am scris despre copilul meu "special" lucrurile deosebite din delicatete pentru alte mame care poate se lupta cu probleme si nu am vrut sa para ca ma dau mare; am scris numai despre framantari. (Probabil spre deosebire de altele care scriu numai ce le convine). De unde voi ati tras niste concluzii idioate.

P.S. Daca regret ceva din trecutul educatiei lui Vlad nu regret nici macar o secunda lucrurile pe care l-am lasat sa le faca singur. LE REGRET PE CELE PE CARE NU M-AM PUTUT ABTINE SI, DIN EXCES DE ZEL, LE-AM FACUT EU IN LOCUL LUI.

accept92 spune:

Pasiunea pentru stiinte, seriozitatea deosebita, respectul pentru reguli, nepopularitatea si calitatea de a fi "freak"...asta esti tu toata draga Alice. Vlad este un copil absolut normal, tu esti aia 'diferita'. Normal ca e pasionat copilul de stiinte daca toata ziua e la muzee. Normal ca are anxietati, si eu as avea in locul lui. Atata bati apa in piua cu progresele lui facute dupa 7 ani de parca pana la 7 ani ar fi fost defect. Pretentiile tale sunt foarte mari Alice, dificultatile lui Vlad sunt doar in raport cu ele! Tu l-ai invatat sa se spele si sa se imbrace cam cum l-ai invatat si sa skieze...pentru tine toate intra la categoria obligatoriu.

Si da, eu nu am 'provocari, temeri si zbateri' privind copiii mei si nu...nici nu se compara copiii mei care se joaca toata ziua cu Vlad. OK?

lorelaim spune:

Alice - multa bafta si putere in continuare
Multa sanatate si numai bine iti doresc!

Cricor spune:

Alice, eu te astept la subiectul de clasa a 3a...unde am probleme asemanatoare si mai sfatuiam cum sa facem sa fie bine pentru copii.

accept92 spune:

Si ca sa exemplific, Alice, ca diferenta nu este intre copii ci intre 'noi' (ia-o general)...o sa-ti spun ca fii-mea la 3 ani nu ca nu vrea sa skieze...nu vrea sa sara pe saltelutele alea de la locul de joaca, nu vrea sa se picteze pe fata la petreceri cand toti ceilalti copii vor, se sperie de masinutele de jucarie cu telecomanda si de papusile care vorbesc...iar eu consider ca rolul meu este sa o apar de cei care insista, in niciun caz sa presez! Nici prin cap nu mi-a trecut sa consider ca astea sunt provocari pe care eu ca parinte trebuie sa le depasesc cu orice pret.


Am intrat si eu pe blogul tau si ma mir ca nu ai condus discutiile la tiger mom...pai 'numai muzica buna', auditii de carti in masina, muzee, ore de citit documentate minutios, engleza, ski, va imbracati contracronometru, a ajuns o data copilul la scoala cand se suna de intrare si nu e ok ca nu a avut timp sa sa isi puna haina in cuier si sa se aseze nesifonat in banca...WOW!!!...In ultimul timp nu mai are chef si il gasesti visand? Ma bucur sincer pentru el!