Citim impreuna: Elogiul mamei vitrege - Cu premii

maria_alexia spune:

mie cred ca mi-o aduce posta maine...

ce-ati spune sa mai citim si altceva la tema, sa ramanem cu o impresie mai buna despre nobelizati?

Laura25 spune:

Eu citesc acum Saul Bellow - Henderson, regele ploii. Bellow nu se incadreaza la 'nobel ultimii 15 ani', e adevarat.

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

corap spune:

Hai, mai, ca nu e chiar rea cartea. Mi-a placut mult alfonso cel fara varsta, care se adapteaza fiecarui capitol, care apare ba ca un cvasiprunc, ba ca unul care merge pe motocicleta. si e, in fond, o fantezie - nu cred ca nu s-a intamplat cuiva, cand era mic, sa nu-si puna intrebarea " ce draq cauta in tablori copilu' ala mic si grasutz cu sagetile ". iaca asta fu raspunsul fabricat de llosa.
o (o)utopie.

carminabulina spune:

Terminai prima si nu am timp sa-mi scriu impresiile .
Primul gand a fost Uau ce diferenta intre asta si "Razboiul lumilor", "Conversatie la catedrala" sau "Panteleon si vizitatoarele"...etc. de fapt ce mare diferenta intre toate. Dar pana la urma de aceea e Llosa cine e.
Despre simboluri, pe aia cu Bunavestire nu am inteles-o, dar de loc. de fapt m-am gandit la Lucretia ca fiind usor saraca cu duhul..
Alfonso despre care in primul capitol mi-l inchipuiam ca pe un baietel de 7 anisori si de-asta m-am si oripilat toata, vad mai incolo ca e la colegiu, pe urma ca primeste si o motocicleta cadou, asa ca pana la urma este un adevarat adolescent care poate suci mintile unei duamne de 40 ani.
Eu am inteles ce era de inteles dar nu as sti sa explic altuia. dar au fost si chestii care mi-au scapat s-au le-am inteles gresit, poate de aceea va intreb pe voi:
capitolul 11 ultima - mi-a dat senzatia ca ea, Lucretia, i-a spus sotului ce trebuia sa stie si ca el a inteles perfect despre ce naiba vorbea ea cand a pomenit de tabloul "Drumul spre Mendieta".
redau
<<"Asta sunt si nu inteleg cum de nu ti-ai dat seama pana acum."
"Ajuta-ma dragostea mea", se insufleti el, revenindu-si si foindu-se. "Explica-mi! vreau sa inteleg". Ea ii explica iar el intelese.>>
am incheiat citatul.
Apoi urmeaza explicarea tabloului de catre Lucretia!? si pare limpede ca cristalul cdespre ce triada/trio este vorba. Sau cel putin asa am inteles eu.
De aceea nu inteleg supararea sotului dupa ce afla de la Alfonso ca are relatii pur si simplu sexuale cu madrastra.

Chestia cu picturile cam cum am inteles-o io.
Ingerasul bucalat din fiecare tablou, amoras sau cum i-o mai zice, dar de fapt ramanem la termenul de inger, care are un rol sexual/lasciv in toate,care ocroteste actul sexual si-l binecuvanteaza, (si care in toate tablourile are corespondent pe Alfonso, Fonsito,)in cea din urma pictura, Bunavestire, acest inger care aduce vestea cea buna (in tablou) in realitate Alfonso (ingerul)aduce vestea dar pentru Rigoberto nu-i chiar atat de buna: oi fi tu un inger si ma anunti ca femeia mea este si a altuia, dar pana aici pot indura, pe nevasta mea n-o mai reguleaza nimeni. Adica ai voie s-o privesti, admiri, desfeti, inciti, exciti dar nu te atingi. Ori tu asta ai facut. Sigur nu ma supar pe tine ingeras (esti barbat ce pana mea) o alung pe ea.
(Si cum multora anticii li se par a fi fost niste desfranati cand de fapt crestinii sunt cei de-a dreptul pervesi.)
Modernistii sunt oricum alegorici de-a dreptul. Poti intelege din tablouri ce vor muschii tai. Eu doar am citit ca acolo ar fi un elefant cu 3 picioare, altfel nu-l vedeam in veci.

As mai avea ceva de spus dar chiar nu mai am timp si nu am timp nici sa recitesc sa vad daca am fost coerenta desi presimt ca nu.

maria_alexia spune:

Mi-a facut posta supriza mai devreme si am dat gata jumatate. Inca n-am ajuns la profunzimile si simbolurile pe care le-ati gasit voi. M-am poluat insa cu cateva chestii carora chiar nu le simteam nevoia.
Singurul lucru care salveaza cartea pana in momentul asta e o senzatie de "nimic din ce e omenesc nu mi-e strain" si capitolele cu picturi celebre... Incep insa sa ajung si la unele idei civilizate si discutabile la clubul cartilor .

Laura25 spune:

Mi-am amintit o chestie care mi-a placut, ca idee... in capitolul despre Diana face parca un elogiu vietii, e un indemn la a te bucura de tot ce e omenesc, a incerca orice si a gusta din plin viata. Aia mi-a placut.


Carmina, esti f, tare! Mie clar imi lipsesc profunzimile necesare intelegerii simbolurilor ascunse (sau mai putin ascunse) din carti. Eu sunt un cititor 'de placere'. Fara a cauta, dar si fara a 'vedea' prea tare ce se ascunde (sau se vrea a se ascunde) in spatele cuvintelor. Dar nu ma las !!

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

Laura25 spune:

Si apropo de ce vede fiecare in tablourile abstracte, eu in tabloul "Drumul spre Mendieta" am vazut undeva in stanga mai jos, un penis ... Spuneti-mi ca ati vazut si voi si ca nu e doar imaginatia mea

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

maria_alexia spune:

Carmina - excelent. O sa urmaresc si eu amorasii, deocamdata nu mi-a picat fisa.

Laura, eu nu vad mare lucru acolo, nici aici unde sunt fix reproduceri ale celor 2 tablouri cu pricina (inca n-am ajuns la capitolul corespunzator. Am dat google translate la link-ul asta si mi-am facut o idee si despre continut, caci de vazut nu vad nimic.)

Despre inceputul cartii: oripilare in capitolele cu scene din familie, apoi dai de reproducerea tabloului (frumos facuta cartea din punctul asta de vedere), de povestea lui paralela celei reale si totul capata brusc alta aura. Faci drumul de la realitatea umana la arta. Si inapoi, caci tablourile sunt readuse la proza. Mi-a cam dat de gandit transformarea asta. Pe unde e granita dintre oripilare, acceptare si admiratie artistica, in normele sociale si cele personale.

carminabulina spune:

Daaa, eu l-am vazut din prima mi-a sarit mai repede si mai vizibil in ochi decat elefantul.

Maria Alexia exact asta cred ca vrea sa fie si intrebarea pe care sa si-o puna muritorul de rand: unde-i granita? exista ea oare? M-am gandit eu vreodata mai cu luare aminte la actul defecatiei, epilarii, sexului cu toti si cu de toate, etc.? Nu. Desi toti facem asta zi de zi de cand ne nastem (caca doar), ma rog ca exista si un complex al lui Oedip si tot asa. Chiar ar trebui sa scriem sau sa pictam despre asta? Da, de ce nu pana la urma? Ca eu rosesc, ma oripilez toata cand le citesc, ei aici e alta poveste.
Totusi eu nu o gasesc o carte erotica...
Hai sa nu-mi pierd ideea...
Ati sesizat ca pana la Lucretia din Peru toate celelate femei aveau voie sa faca ce doreau in materie de amor? Daca exista vreo greseala pe undeva sau vreun vinovat atunci nu femeia platea pentru asta. Chiar in primul capitol intr-o poveste de demult sclavul a fost cel care a fost ucis pentru ca a intretinut relatii sexuale cu femeia nepotrivita (intr-o discutie face to face as fi inlocuit cuvintele bolduite cu unul singur ).
Ei, cum vine Bunavestire cum pac, femeia e diavolul in persoana, hai cu ea la gunoi, persoana cu un comportament indoielnic, femei de moravuri usoare (si pentru asta aveam doar un singur cuvant).

maria_alexia spune:

Terminat cartea, nu mi-a placut.

Nu mi s-a parut ca e povestea amorasului din tablouri. Dimpotriva, sa explic. Don R e uman, vicios, obsedat, are aspiratii artistice, dar in final actioneaza moral. Mama vitrega ia parte la toate jocurile dar se simte pura si nevinovata. Iar deznodamantul e de natura s-o trezeasca la realitate. Ei, Alfonsito, sub infatisarea de inger nevinovat si pur, se poarta ca un adevarat dracusor. Corupe, manipuleaza, da fata nevinovata lucrurilor vinovate. Iar servitoarea e pur si simplu om obisnuit, cu bariere morale ridicate, dar pana si pe ea incearca dracusorul s-o corupa.Cam asta e povestea pe care am vazut-o eu.