si Romana si Germana???

DarkBendis spune:

Cazacel, acum e momentul. Ce se recomanda aici (de catre specialistii in lingvistica ca am avut si din astia la cursurile ante-natale,de catre pediatru si ...de catre toata lumea cu care am vorbit) este ca in familiile bilingve fiecare sa vorbeasca pe limba lui cu cel mic. Asadar, eu vorbesc cu baietelul meu in limba romana, tati in engleza. Asa am facut de la inceput. Oricum, prefer sa invete cel mic engleza de la tati, cel putin nu o va invata cu accentul meu Atata timp cat sunteti consecventi, adica tu si tati ii vorbiti doar in romana, iar bunica doar in germana, copilul le va invata pe amandoua si va stii cine ce limba vorbeste. S-ar putea sa le amestece un pic la inceput, dar nu va faceti probleme, e normal.

Se poate intampla ca dezvoltarea limbajului sa fie mai inceata in cazul copiilor bilingvi, dar si asta e normal - dar nu e obligatoriu.In cazul lui Mister nu a fost, el e vorbaret, nu-i tace gurita toata ziua (dar are si cu cine semana, si eu si tati si tot neamul nostru suntem "cuvantareti"). Bineinteles ca una dintre limbi va fi dominanta, si asta e limba la care e expus cel mai mult - in cazul nostru engleza (la voi va fi romana, caci locuiti in Romania). Al meu vorbeste in principal in engleza, dar o rupe cate un pic si pe romana si intelege tot in limba romana. Chiar alaltaieri a fost o faza draguta. Eu l-am intrebat pe jupan ce culoare are usa (in limba romana, bineinteles), el mi-a raspuns "white", eu i-am zis "bravo, asa e, usa e alba" la care tati a vrut sa stie ce vorbim noi acolo (el incearca sa invete romana) la care Mister i-a raspuns "mamma ask colour door" si apoi cu un zambet mare "whiteee" Adica ii traducea el lu' tat-su

Anca, din pacate (hhmmm...de ce oare spunem "din pacate"?) asa e, copiii si nepotii celor emigrati in alte tari nu se vor simti romani, iar pentru ei romana nu va fi "prima limba" decat eventual cand sunt mici. Asta bineinteles daca nu vor fi crescuti in comunitati inchise, unde toata lumea vorbeste romana, programele la tv sunt in limba romana, cartile, ziarele sunt limba romana - dar nu ne dorim asta, nu? Eu cred ca, ideal pentru noi, cei plecati din Romania, e sa avem copii bilingvi. Sa incercam sa vorbim cu ei romaneste, sa ii invatam de mici despre cultura romana, pe cat posibil sa-i ducem in vacante in Romania, sa-si cunoasca rudele care locuiesc acolo - chiar daca acum nu vorbesc bine romaneste, "isi vor da drumul" din primele zile in Romania. Oricum, ce limba vor vorbi va fi alegerea lor. Nu uita, fetita ta, nascuta din parinti romani, e canadiana. Al meu baietel, e scotian. Copiii cumnatei mele (ea scotiana, tatal englez) se considera italieni (nascuti in Italia, crescuti in Italia, locuiesc in Italia, 100% bilingvi). Si asa mai departe






Dark Bendis
& Hogmanay Baby (31.12.2008)

"I dream of wolves. With them I run."
"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law"

anca74 spune:

Aveti dreptate, dragelor. Copiii nostri, nascuti in afara Romaniei, sunt cetatenii tarilor in care au facut ochi. Ce sa mai zic de-a mea, e nascuta in capitala Canadei, la 10 km de Colina Parlamentara.

Oricum, mai aveti dreptate cu o chestie: eu sunt de vina ca am innebunit copila cu nu stiu cate limbi vorbite simultan. Am inteles asta abia dupa ce mi-a explicat pediatrul fiindca... si acum vorbesc de mine, dupa atatia ani petrecuti aici, mie-mi vine mai usor sa vorbesc in franceza sau in engleza decat in romana. Spre rusinea mea, daca nu m-as fi maritat cu un roman, cred ca as fi avut probleme majore in a comunica in romana la ora actuala. In fine, asta-i alta poveste.

Revenind, la copila mea, greseala mea a fost ca-i spuneam 2 cuvinte in romaneste, 10 in franceza sau in engleza. Dar, incet-incet, am inceput sa ma corectez, sa fiu mai atenta cand ma adresez ei.

Am remarcat, dupa ce am citit aici ieri, ca pitica mea intelege perfect romaneste, insa imi raspunde mereu in franceza. Ii spun o fraza in romana (gen "da-mi aia", "fa-mi aia" sau "deseneaza-mi un purcel" pe o foaie de hartie) si executa exact ce i-am cerut. Dar ciripeste doar in franceza.
Morala: trebuie sa ma "fixez" numai la o limba vorbita cu ea, ideal limba romana, daca vreau sa comunice cu noi in limba noastra.

Apropo, nici copila mea nu se intelege cu bunica ei din tara de niciun fel. Ea-i vorbeste pe romaneste, Anna mea ii zice pe franceza.
Speram sa remediem situatia curand.

delsim spune:

Cum procedam cu copiii atunci cand vrem sa invete bine o alta limba de mici?Eu si sotul suntem romani, el vorbeste engleza foarte bine, eu mai putin dar ma descurc cel putin onorabil.Fetita noastra are 10 luni.Cum sa procedam sa invete si engleza pe langa romana si cand sa incepem?

DarkBendis spune:

Delsim, ia-o doar cu titlu informativ, pot sa-ti spun cum a procedat cumnata mea (repet, ea si sotul vorbitori de limba engleza, locuind in Italia, amandoi profesori de engleza la universitati locale deci amandoi "specialisti in domeniu"). In casa vorbeau doar in engleza, "afara" doar in italiana. Bineinteles, copiii au mers de la inceput la cresa, apoi gradinita, scoala etc in limba italiana, cu prietenii (italieni sau nu) au vorbit mereu in italiana. Acum copiii sunt 100% bilingvi, vorbesc engleza foarte corect si fluent, dar o scriu/citesc ca "limba straina stapanita foarte bine" iar italiana e "prima limba" (atat vorbit - cu accent de Como hehe, citit, scris etc).



Dark Bendis
& Hogmanay Baby (31.12.2008)

"I dream of wolves. With them I run."
"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law"

andacos spune:

Personal ma indoiesc de reuita insusirii celei de-a doua limbi,desi itzi doresc sa-tzi reuseasca!Traind in mediu vorbitor de limba romana,devine automatism,ma indoiesc ca sotzul tau va putea vorbi 100%engleza cu fetitza!Si...se poate ajunge la situatzii ca cea semnalata de Anca!

Modelul lui Dark este de alta natura!Ei sunt nativi englezi,deci...e alta treaba!

Oricum ...succes si tatal poate deja incepe!

Dana

www.dropshots.com/andacos#" target="_blank">handarbeit

turturica spune:

delsim, sotul meu e roman, dar vorbeste foarte bine engleza. Cu copiii nostri el vorbeste (aproape) exclusiv engleza, eu vorbesc romaneste.
Sintem consecventi in sensul ca nu schimbam limba nici cind vorbim intre noi in prezenta copiilor, in sensul ca el vorbeste si cu mine in engleza, iar eu ii raspund in romaneste.

Exceptii facem rar, adica el e nevoit sa vorbeasca romaneste cu vreo bunica venita sporadic prin vizita, insa altfel raminem impartiti.

Rezultatele se vad, in sensul ca cea mare vorbeste cu tatal engleza. Cu mine un mix de romana-germana, dar sper ca in timp sa le separe.

cazacel, si eu zic ca acum e momentul oportun pt baietelul tau sa invete 2 limbi, profita de avantajul asta.

Fetita mea e trilingva, a inceput cresa de la 6 luni, deci acolo a fost expusa la germana, iar de la noi a invatat romana, engleza.
N-a avut retard de vorbire, din contra.
Mai are tendinta sa amestece limbile, dar observ ca incepe sa le separe.
Profita de avantajul pe care il ai cu soacra ta.

mcoca spune:

Anka, ce naiba inseamna retard de vorbire la 2 ani? La 2 ani fetita mea spunea 10 cuvinte cu totul (in iunie anul trecut). Exagerez, dau nu vorbea mare lucru. Intelegea tot in schimb. Noi nu ne-am facut nici o problema. Au venit bunicii, a inceput sa-si dea drumul la romana, dar vorbea cu accent frantzuzesc. Ma enerva groaznic :). Apoi a plecat in ro, in septembrie vorbea perfect romana, dar cam uitase fr. A mers la bona, in 3 zile gata, franceza a scos capul.

Eu insist acasa pe romana, ca franceza o aude toate ziua, nu are probleme cu asta. Daca imi raspunde in fr, o pun sa repete in romana. Stie clar ca sunt 2 limbi diferite. Cand mergem undeva, ma intreaba : cum vorbim? Ca stie in ma mediateca te ex, vorbim in fr.


Vicky si Printzesone

anca74 spune:

Hmm... si mie mi s-a parut un pic tras de par "retardul" de vorbire al fiica-mii, dar in fine... nu sunt pediatru sa-mi permit sa emit teorii.
Practic, copila statea ca muta la gradinita. Sau mormaia "pe limba ei".

Ca fapt divers, aici, o data la 3-4 luni, li se face tuturor copiilor in gradinite o evaluare socio-psiho-motorie, iar raportul final este trimis parintilor. Astfel, citind unul din ele, in jurul varstei de 2 anisori al fetitei, la capitolul comunicare au evaluat-o sub media celorlalti copii québécosi.

Bun, eu sunt o mama cam sarita dupa fix si ma alertez imediat cand nu-i ceva in regula cu pitica mea. M-am dus la educatoare si i-am cerut detalii. Mi-a spus ca Anna mea nu intelege mereu ce i se spune in timpul activitatilor comune in grupuletul din care facea parte si nu vorbeste clar. In rest, e perfecta, chiar peste medie.

Ok, eu neavand termen de comparatie (nu o avem decat pe Anna momentan), am zis ca educatoarea e mai in masura sa stie care-s standardele de vorbire la 2 ani.
Si de aici a urmatul efectul boule de neige: am mers la pediatru, am vorbit cu alti parinti imigranti, am citit pe net cam care-i situatia generala a copiilor expusi la mai multe limbi vorbite simultan si, intr-adevar, retardul asta de vorbire este o chestie relativ comuna, nimic prapastios. Se corecteaza in timp, dar trebuie insistat ca fiecare parinte sau membru al familiei sa foloseasca exclusiv o limba (nu 3 ca mine ).
Acum, eu ii vorbesc copilei exclusiv romana, barbate-meu in engleza, iar la gradinita, evident, in franceza. Rezultatul este ca, la ultima evaluare a educatoarei, Anna a avut nota maxima.
Dar nu-s convinsa 100% ca asta-i rezultatul sfatului pe care l-am primit si urmat de la pediatru, sau, efectiv, copila a crescut si stapaneste acum mai bine arta conversatiei.

Din cauza asta va citesc in continuare cu mare interes.

chatonel spune:

fatuca draga, nu te mai stresa ca nu este cazul: soacra ta, cit ar vrea ea (daca chiar ar vrea) nu poate sa-ti submineze rolul de mamica, stai linistita. Copilasul tau inca nu vorbeste, dar tu te intelegi cu el si asa, nu? De ce crezi ca in ziua in care va vorbi o alta limba, pe care tu nu o stii (si te asigur ca vei avea timp berechet sa inveti si tu, copiii nu progreseaza rpd) tu nu il vei mai intelege?

cllaudia spune:

Si mie imi pare ca nemultumirea ta e alta...Pai daca vrei sa nu se mai amestece soacra in treburile voastre de familie nu o mai lasa, punct. Zici ca locuiti separat, chiar daca in aceasi casa. Atunci ocupati-va numai voi, parintii, de copil.
Eu zic ca ai mare noroc cu soacra, te ajuta cu copilul, iti face de mancare, etc. Scuza-ma, poate nu realizezi, dar asta e un mare ajutor. Sunt mii de mamici care isi cresc singure copilul, fara nici un ajutor, si se descurca f bine, dar in acelas timp iau numai ele toate decizile legate de cresterea copilului, fiind singure.
Eu cred mai degraba ca vrei ca soacra sa te ajute cu tot, dar sa nu aiba nici un cuvant de spus. Ok, este copilul tau, tu l-ai nascut, poti f bine sa te ocupi numai tu de el, in felul asta soacra nu se mai baga, iese din ecuatie si ramaneti doar voi si copilul. Daca nu poti face fata singura atunci accepta ajutorul si sfaturile soacrei. Una peste alta,e f bine pt copil ca are sansa sa invete 2 limbi inca de la inceput. Si iti spun eu, care am familie mixta, deci copilul meu vorbeste doua limbi, si le vorbeste bine.