LMA Clopotei de ianuarie-februarie 2008 *276*

doniro spune:

Hai ca ma bag si eu in dezbaterea ref jucarii...
Sunt perfect de acord cu faptul ca depinde ff mult de firea copilului. La noi, de ex, Daria nu a stricat niciodata nici macar o jucarie, nu a rupt o carte, nu a trantit nimic; pur si simplu nu a facut asta niciodata. Victor, pe de alta parte, cum se enerveaza, zboara jucariile prin casa de zici ca e uragan... chiar daca iubeste jucaria din mana, daca are nervi, o arunca cat colo. Evident ca nu i-am spus lui Victor "arunca, mama, ca iti iau maine alta", iar Dariei "nu arunca jucaria, pt ca o strici si nu mai primesti alta". Dar asta e firea lor.
Asta nu inseamna ca Daria va primi jucarii fara numar, iar Victor de Craciun si ziua lui... Nu le cumparam zilnic, nu le cumparam la cerere (mai ales daca se lasa cu lacrimi si urlete, nu primesc nimic), dar nici de 3 ori pe an. Daca mergem in magazin si vad o jucarie pe care nu o au si stiu sa ceara frumos si avem bani, o luam. Atat.
Iar cu hainele, cam la fel. Daca merg in piata si vad ceva de care au nevoie, iau. Daca vad intr-un magazin de fitze ceva super frumos, ce au mare nevoie si am bani, iau. Dar de cele mai multe ori cumpar haine de la magazine "medii" gen t a k k o (fetelor, au niste haine de moooriii la preturi bune. Nu am nicio legatura cu ei, jur; e doar un pont ).

Roxana, mami de Ioana Daria (3 jul 2006) si Victor Mihai (8 ian 2008)

POZE

emabucuresti spune:

multumim de complimente
roxana eh, mare decor n-am facut in casa , doar bradul si mici accente pe alocuri, ca hunii mici jumulesc totul. ciorapeii aia de la calorifer sunt azvarliti zilnic de cateva ori de acolo, m-am plictisit deja sa ii tot aranjez, hihi.
am constatat ca globurile noastre nu se sparg, ba din contra , sar ca mingiile , de fapt asta au constatat hotomanii de globuri din brad

Lala_D spune:

Roxana m-am abtinut din greu sa intru in discutia asta pana am citit mesajul tau

Eu procedez fix la fel.
Bogdan a "prins" pana acum 8-9 ani financiari buni astfel incat a fost un copil ce a primit jucarii si multe si in diverse ocazii exact cum spui si tu.Si la fel ca zana ta nu a stricat nimic, s-a jucat cu toate si le-a apreciat si s-a bucurat de ele.

Anul acesta nivelul financiar a scazut foarte mult si cu toate ca a fost un copil obisnuit sa primeasca cand cere s-a dovedit capabil de o maturizare,responsabilizare cum nu credeam ca este posibil. A cuplat atat de bine la schimbare, muuult mai bine ca noi si ma lasa cu gura cascata de foarte multe ori cand vad cat de mult s-a maturizat.

De exemplu eu ii promisesem in vara ca daca va termina clasa a cincea cu media 10, cu rezultate notabile la concursurii ii voi indeplini o dorinta.
Acum cateva saptamani a venit la mine si mi-a spus ca el isi indeplineste paretea lui din intelegere INSA eu nu mai este nevoie sa ma tin de promisiune , ca astea nu-s timpuri in care el sa imi ceara ceva....
Am ramas fara cuvinte si cu lacrimi in ochi...

Asa incat parol daca eu vad vreo legatura intre numarul de jucarii si educatia unui copil...
Ba mai mult , scuzati daca calc stramb, dar asta cu restrictia la jucarii o vad ca "pupatul in somn"

PS : piticania mea trebuie musai sa se ia de mana cu piticania ta Roxana ca au acelesi "maniere"

Lala_D spune:

Superbi baieti ai Ema!

Lala_D spune:

Felicitari pentru rezultat!

Rox-ule stiam eu ca tu ai retinut ce povestisem eu candva pe blog



Asta scriam eu pe blog acum vreo 2 ani. Si imi mentin convingerile si in prezent.

alinaatudor spune:

M abucur tare ca ai un baietel matur, insa nu stii nicioadat cum se dezvolta cand cresc, asa e, se poate sa isi dea singuri seama, ...dar daca se frustreaza, ce te faci, cum ii explici ca acum banii au devenit o mare problema.
Si da, sustin cumpararea jucariilor..dar de asemenea sustin cu tarie ca totul ar trbui sa se faca cu masura,
nu am spus ca este o regula generala...asa gandesc eu, bineinteles ca stiu ca exista si parinti carer ma contrazic, si ma bucur, ca doar nu putem gandi toti la fel:)
dar, de aceea exista pe strazi si ibize ca a mea, si merzane..si fiaturi..ca suntem diferiti si gandim ..sau mai bine zis, traim diferit..eu doar sper ca toti copii sa inteleaga ce vrem pana la urma sa le transmitem..cum o facem, tine de ceea ce observam noi la ei... metodologia este diferita de la parinte la parinte, deoarece si copii sunt diferiti...

gata, am plecat sa infrunt nametii

Shose spune:

asta cu restrictia la jucarii o vad ca "pupatul in somn"

Cum le zice doamna Lala direct din sufletul nostru.

Am tot intrat in ultimele saptamai, dar apuc sa citesc o pagina, doua, nu inteleg mare lucru ce s-a mai petrecut din spate si aman sa postez. dar acum mi-a mers la inima mesajul Lalei si am zis sa va salut, ca sa stiti ca nu v-am uitat si ne gandim mereu la voi.
Suntem bine, sanatoase, si il asteptam pe Mosu` cu nerabdare. Evident ca fetite fiind am facut scrisoare la Mos sa ne aduca o papusa, care musai e bblus si cere papa, somn, imbracat, dezbracat.... stiti voi mamicile de fetite cum e.
Eu de cand m-am intors la munca (septembrie), parca tot nu mi-am intrat in ritm. Si cat am asteptat momentul.
Iulia nu a mai vrut sa mearga la gradi, si aici as vrea o parere de la mamicile experimentate.
In prima zi de gradi a mers cu mare drag, a ramas acolo fara nicio problema, am gasit`o vesela la ora 1 cand a terminat programul, a 2a zi la fel... doua saptamani fara probleme, manca si se juca f frumos acolo, in a 3a saptamana a2a zi de gradi am gasit-o plangand cand m-am dus sa o iau. Mi a zis doamna ca i s-a facut dor de mine. Am linistit-o cu greuf, ma strangea in brate si cand am ajus in masina^a facut pipi pe ea. Curios lucru ca nu mai are pampersi din iunie nici ziua nici noaptea. Nu am certat-o, si am inceput sa fac glume pe seama asta sa ne amuzam. Cred ca a plans tot drumul.
A 2a zi, abia am luat_o de acasa sa o duc la gradi. Doamna cand a primit-o la intrare mi-a zis sa o las asa, orice ar fi ca ii trece. Am lasat-o plangand si ea si eu, am asteptat o jumatate d eora in masina si apoi am plecat. Peste vre o 2 ore m-a sunat directoarea gradinitei, ca Iulia e la ea in birou si plange tare, de cand amdus-o si ca e alegerea mea ca vreau sa fac, sa o las sau sa o iau. Normal ca m-am dus si am luat-o. Iar plans neconsolat. Seara acasa, s-a asezat in ciuci pe covor si a facut iar pipi. Mi-au veit in gand o gramada de ganduri, am intrebat-o in fel si chip daca s-a intamplat ceva la gradi, nimik. Singurul lucru care mi-l spune e ca i-a zis doamna : Iulia, n-ai voie aici! Si peste ceva timp mi-a spus ca doamna a batut un baietel.
Am icercat dimineata sa repetam figura...nimik, se tavalea pe jos saracutza ca nu vrea. Am lasat-o acasa o saptamana si la recomandarea educatoarei dupa o sapt a dus-o taica`su singur la gradi ca poate de el e mai usoara despartirea. NU va spun ca au stat 2 ore in curtea gradinitei sa o convinga si ea nimic. Cu forta nu a putut sa o lase, cum i-a recomandat educatoarea.
De atunci am hotarat sa luam o pauza pana in sem 2 cand implieste 3 ani.
Dar, miercuri a fost serbarea, si am vrut sa mergem sa il vada pe Mosu. NU va spun ce plansete cand i-am spus unde mergem, se tinea cu mainile de gatul meu asa incat am renuntat.
Cred ca nu o mai pot duce la gradi nici sem. viitor.
Numai cand zic gradi se sperie.
I-am aratat zilele trecute pe FB o gradi particulara (gradinita madona) si i-a placut, acum ma intreaba cand o duc acolo.
Pls, invatati-ma cum sa procedez. Din experienta voastra sau ce credeti ca s-a intamplat de are asa o atitudine.

Iertati placinta, o citeste cine are chef si raspundeti la fel

la toate mamicile si toti copiii

Lala_D spune:

Shose si Andrei a avut un episod din acesta dupa 20 de zile de mers fara o lacrima, cu zambetul pe buze.

La el s-a declansat dupa ce educatoarea i-a dus in sala de festivitati sa le faca nu stiu ce fotografii. Si Andrei s-a speriat iar ea l-a certat.
Eii...a fost jale a doua zi la gradi.
A inceput de la intrare sa maraie, a trecut pe plans la usa grupei si pe ulat in sala.
Drept pentru care l-am tinut acasa vre-o 2 zile, a coincis si cu un weekend si i-a trecut cat de cat luni.
Dar a fost suparat pe ea mai mult de o saptamana.

In cazul vostru poate o alta gradinita este solutia ideala.

Shose spune:

Lala si multumesc. Ma gandesc sa schimb gradinita pentruca acum cu serbarea mi-am dat seama ca nu o sa vrea nici din sem 2.
Cred ca s-a intamplat ceva si la ea, dar nu stiu inca ce.

Eliza spune:

Emma ai doi nazdravani scumpi foc. Imi plac mult pozele de la zapada.
Shose eu zic ca schimbarea gradinitei ar putea sa o ajute. Nu stii cum le vorbea educatoarea si ce a fost in mintea ei de copil cand doamna l-a batut pe baietel sau poate unul din copii i-a facut ceva si voi nu stiti. Daca a acceptat cu drag sa meraga la alta gradinita insemana ca nu ideea de a fi departe de voi o sperie ci acea gradinita. Duceti-o la cealalta, puteti sa incepeti prin a o lasa mai putine ore la inceput pana se obisnuieste si isi face o prietena acolo. Arata-i acum poze cu copii la gradinita, sau filmulete cu serbari si spune-i ca astea sa fac la gradinita, fara sa insisti ca si ea ar putea sa faca astea daca s-ar duce-o. Apoi peste un timp poti sa o intrebi "crezi ca ti-ar placea sa te joci cu copiii asa? sau sa desenezi si sa faci om de zapada cu ei?".
Mai puteti juca pretending play. Las-o pe ea sa fie doamna educatoare si tu esti un copil de la gradinita si poate aflii ce s-a intamplat acolo de a speriat-o asa tare.

Eliza
2-3 ani
1-2 ANI
Povestea nasterii