Mamici cu copii mai mari-va rog un sfat!(2)
Raspunsuri - Pagina 10
ladyJ spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui giulia71 LadyJ, iau foarte in serios mesajul lui fii-mio. Nu mi-as expune copilul aici, daca nu ar fi extrem de important pentru mine repunerea lui in stare de echilibru, restul nu mai conteaza La psihiatrul actual nu se face TCC, se discuta, se evalueaza starea lui actuala, dar nu TCC. Am vazut clar ca are nevoie de o restructurare cognitiva, de ridicarea moralului si a increderii in sine. Tine mult la imaginea lui, asta am vazut-o dupa cum se imbraca, dupa cum isi aranjeaza parul, hainele. Ceva s-a schimbat...e atfel..mai adolescentin, desi e mult spus. Eu il vad tot mic. Colegii, nu spun ca sunt o problema, as exagera, dar cu siguranta, au un rol in impactul asupra lui atunci cand ia note mici. Cand am fost la sedinta cu parintii, ne-a spus diriginta de niste chestionare pe care le dat, una din intrebari a fost " ce anume ii fac pe ei fericiti?", raspusul a fost pentru marea majoritate "notele mari!"  E trist cum aceste note atrag dupa sine, nu satisfactia, ci fericirea unor suflete mici. Miercuri vom merge la psiholog, va spun ce si cum. uneori gandesc prea mult.... |
Giulia, stiu, si ai toata admiratia mea.
E ok ca il evalueaza acum, psihiatrul respectiv nu face TCC pentru ca n-are specializare pe aceasta forma de terapie, insa poti vorbi cu el despre asta si va poate trimite la un specialist TCC.
Ce vreau sa te intreb, au colegii lui vreo reactie deosebita fata de copil cand aceasta ia note mici? Au aceiasi reactie fata de oricare alt coleg? Au profesorii reactii deosebite?
Simonna spune:
Citeam mesajul despre copiii pe care ii fac fericiti notele... Si, in fine, dupa atitia ani in care m-am plins ca in scolile de aici nu exista competitie, inteleg de ce aici nu se spun notele cu voce tare. Iar copiilor efectiv li se rupe de ce note au. Fiu-meu si prietenii lui nici macar nu se intreba ce note au luat, ce sa mai vorbim de deschisul buletinului scolar inainte sa-l deschida mama... Clar obtinerea unor note bune nu este prioritatea lor, dar asta e cultura scolara aici.
Giulia, toate astea pt. a intreba daca exista posibilitatea sa discutati cu invatatoarea sa propuna copiilor un experiment de citeva saptamini: ea nu mai spune ce note au luat ei, ei sa faca testele fara sa se gindeasca la note, sa vedem ce iese.
(La fiu-meu in clasa au fost situatii cind nici n-a stiut ca ce lucreaza e un test, pur si simplu s-au pui niste foi pe masa, profa a zis sa rezolve si la sfirsit le-a zis: asta conteaza ca test!)
Nelia, scuzati, eram sigura ca e clasa a cincea. Buletinul de a patra nu ni l-au cerut nicaieri. Da' scrie pe site-ul scolilor...
Apropos de cum l-am facut sa lucreze in plus, pe linga short term in care era promisiunea ca poate sa faca ce vrea intr-a sasea, i-am repetat intr-una ca tine de el sa nu munceasca ca prostu' la patron, spalat bude si impins carucioare toate viata... Un strop de efort acum, o caruta de bani mai tirziu! Cam asta-i esenta...
Simonna
lorelaim spune:
Desi prunca mea e micuta (6 si jumatate), la inceput de drum (CP) si are o atitudine de "happy-go-lucky" mi-as permite sa recomand aici doua carti tare dragi mie (potrivite la subiect). Eu le citesc ca sa ma educ - deoarece eu sunt "capul rautatilor" (competitive-pushy-helicopter parent) - care e posibil datorita mentalitatii mele invechite (notele conteaza!... si parintele/educatorul "uita" sa laude de fapt ceea ce este cel mai important: EFORTUL copilului) sa fac greseli... si nu vreau...
Freeing Your Child From Negative Thinking: Powerful, Practical Strategies to Build a Lifetime of Resilience, Flexibility, and Happiness https://www.amazon.co.uk/Freeing-Your-Child-Negative-Thinking/dp/0738211850/ref=sr_1_3?ie=UTF8&qid=1289883817&sr=8-3
si
Building Emotional Intelligence: Techniques to Cultivate Inner Strength in Children https://www.amazon.co.uk/Building-Emotional-Intelligence-Techniques-Cultivate/dp/1591797896/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1289884075&sr=8-1
LadyJ - te rog frumos imi poti spune cum se numeste "amygdala" http://en.wikipedia.org/wiki/Amygdala in lb romana. Multumesc frumos
Serialbastre spune:
Giulia, sper sa gasesti pe cineva care sa-l ajute pe baiat sa capete incredere in el. Asta ii lipseste si un bun pedagog il poate ajuta. Si, cum mai zicea cineva, sa lucreze cu el ce se face la scoala, si eventual sa acopere lacunele din urma ... ca sunt si profesori care fac altceva la meditatie, zicand ca e o munca suplimentara. Lui ii trebuie o munca complementara la matematica.
De faptul ca notele ii fac fericiti ... nici nu stiu ce sa zic. E foarte trist! Si din pacate, problema aceasta este adancita de sistem, prin faptul ca peste tot la admitere conteaza mai mult notele si mai putin cunostintele. Off!
Iti doresc multa putere in continuare, sa-l poti ajuta!
Andreea si 
Cezara - Ilinca (2.06.2009)
In bucataria mea
Concurs Clipe de vara - ser1, ser2
viviana spune:
Aseara am primit cea mai frumoasa lectie de viata pe care orice parinte ar trebui sa o primeasca.
"Imi esti alaturi mereu, ma incurajezi, ma indrumi, ma ajuti la lectii de cate ori am nevoie. Te bucuri de notele mele bune, nu zici nimc de cele proaste. Ne uitam la filme impreuna. Citim impreuna. Ai grija si imi cumperi ceea ce-mi doresc. Dimineata imi aduci mancarea la pat. Imi dai sfaturi. Ma inveti o gramada de lucruri... Si cu toatea astea mie imi lipsesti. As vrea sa faci mai putin din astea pe care ti le-am spus. As vrea sa facem impreuna mai multe lucruri noi doua. Lucruri care nu tin de scoala si educatie. "
Nu dorea decat sa ii dau ocazia sa evadam impreuna din cotidian.
Mi-a spus in cuvinte multe un adevar simplu: fii mai putin mama.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
ladyJ spune:
Lorelay, tot amygdala se numeste.
Sau, pentru a nu fi confundata cu amigdalele cele doua, o poti numi corpul amigdalian.
lorelaim spune:
Multumesc frumos LadyJ 
Off topic: Eu pana nu am inceput sa citesc despre "amygdala" localizata in creier (care pur si simplu "imi conduce viata" - adica fight or fly) nu cunosteam decat cele doua banale amigdale 
situate in gat...
Viviana - daca ai stii tu cat de mult mi-as dori eu sa ma "opresc" sa fiu mama (din aia care respira prin prunc si simte ca albeste de griji in ficare clipa ) si sa ma "transform" in partener de joaca/mers la film/desenat,etc al copilei... Trebuie sa recunosc ca ma oboseste (imbatraneste ) sa fiu mama (nu mi-am imaginat cat de multa responsabilitate implica sa fii parinte)... Doamne cat de mult mi-as dori sa ma intorc in timp si sa fiu copil care sa se joace cu propriul copil... fara griji...
nelia spune:
Simona, pai asta e o veste buna... eu inca nu am intrat chiar pe toate site-urile scolilor secundare.
Viviana, ti-a scris frumos, dar e clar ca au nevoie de noi si altfel... Cind am ajuns ieri la scoala, Agata mi-a spus ca nu vrea ca ziua de astazi sa fie o zi obisnuita... ci sa facem ceva special. Am luat note bune la testele de saptamina trecuta (a luat maximul la toate!), hai sa facem ceva special. Ce sa faci special la ora 4, cind la 5 deja incepe sa se intunece!!
Am luat ceva de mincare si am mers in parc, am mincat si am facut ceva special: am stat pina cind nu ne mai vedeam unii pe altii. Si acasa am lasat-o... sa calce. Demult isi doreste, nu am lasat-o pentru ca eu ma frig cu fierul intr-o veselie... am numai urme de fier pe miini.
Si-a calcat toate tricourile si apoi am citit... s-a dus singura si si-a facut apoi cele citeva pagini de teme pe care le avea.
Lorelaim, de una din carti auzisem si eu, multumim pentru sugestii. Da, si pe mine ma oboseste sa fiu mama, adica aia responsabila de binele copilului, mie imi place cind joc baschet si de-a v-ati ascunselea in parc...
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
giulia71 spune:
La fel, ma oboseste sa fiu mama sau cel putin acum simt ca el are nevoie mai mult de un tovaras, un partener decat de o mama.
Si ma regasesc cateodata ca sunt genul de cicalitoare
, pai sunt ca e multa materie , timpul e limitat si cerinte cu gramada.
Sincer, as vedea scoala asa, dimineata cursuri, pranz, apoi after school maxim doua ore. E inca mic pentru o incarcare de 8 ore pe zi. Nu-i adult!
Dar ce vorbesc eu, ca a avut in scoala primara, 4 ore de dimineata apoi lunch si apoi pina la ora 16 teme.
Oricum ar fi, imi doresc un program in care sa vina acasa si sa nu faca teme, numai sa citeasca ce doreste el.
Duminica si-a facut cu taicas-o program, l-a pus el in fond, asa gen calendar si ne-a asigurat ca o sal respecte.
Dimineata, imi vine sa si rad, era varza, ca n-are c hef de istorie, ca daca a facut la mate lectiile, de ce sa lucreze.
Am lucrat "pastila de matematica" asa o numim mai nou, jumate de ora si am facut inecuatii simple. Se pare ca le-a inteles si tare era fericit.
uneori gandesc prea mult....
ruxij spune:
Giulia, draga mea, asa e, viata e f. grea pt copilasi. Dar ce sa facem, viata fara munca nu se poate. In trecut copiii o duceau si mai greu, nu faceau lectii, dar bine tot nu era. Nu cred sa ajungem sa fie totul perfect si lipsit de stress, trebuie doar sa facem si noi ce putem sa ii ajutam pe copii. Eu sunt de parere in continuare ca dc. l-ati ajuta la matematica in mod eficient si s-ar imbunatati putin, s-ar rezolva si problemele psihologice si ar creste increderea in el. E bine ca i-ati explicat cu inecuatiile si ca a inteles. Asa ceva ii va creste increderea in sine, dc. e facut sistematic si rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Cu notele, teoria si politically correctness (si cartile cu fericirea) poate iti zic sa nu conteze, dar pur si simplu nu cred ca pot fi complet ignorate. Si sa vezi ce fericit esti cand ajungi sa flip the burgers. Aici astia care nu se axeaza pe scoala, se axeaza pe un sport, pe ceva tot se axeaza. Iti da mana sa le ignori dc. ai un copil care le ia pe alea bune fara efort sau munca de convingere si atunci toate bune si frumoase si teoriile se potrivesc. Eu am copil f. destept, care stie perfect tot tot si cand e sa faca, deseori nu e atent, nu ii pasa, nu il intere si face greseli aiurea, sare peste probleme, nu observa nu stiu ce samd. Trebuie sa constientizeze ca la scoala trebuie sa dea tot ce stie, sa ii pese si sa se concentreze cat poate el de mult, se termino cu joaca si distractia si luam 10 pe linie distrandu-ne (si oricum nu ne pasa cat am luat). Cand faci o hartie din aia, orice hartie, o iei in serios, nu la misto. Apropos de ce zicea Simona ca nici nu le zice ca e test. Asa e, nu le zice, si de aia fi-miu nici nu le facea, ca lui ii era cam lene si ce conteaza foile alea? Acum i-a intrat in cap ca orice hartie pe care o primeste si tb sa o faca este un test. Fiecare hartiuta trebuie tratata cu seriozitate. Si aici conteaza media, la admitere la facultate. In plus, nu imi e clar cum e cu "dosarul", astia cara dupa ei "dosarul" asta. Aici poate pare ca e ca in povesti, dar povestea e cam cu dus intors.