E toamna in bostana cu PEPENASI de 2008 (199)
Raspunsuri - Pagina 10
moni_or spune:
Cate discutii faine si eu creierii imprastiati, da incerc sa ma bag in seama pana nu se scoala Luca.
ILLE, mie asa-mi place sa te citesc de mor! Ai un stil super, la fel ca si Carmenela (stiu ca am mai vrut sa zic, da nu mai tin minte daca am si facut-o
). Da voiam sa zic, asa, ca sa recit niste teorie, ca la practica nici noi nu stam stralucit, ca ar fi bine sa nu fiti unul hais si altul cea in fata copilului, adica semnalele, regulile de conduita, ce e voie si ce nu e voie sa fie relativ unitar, ca altfel nu mai pricepe saracul nimic, daca o data e voie si data urmatoare e pedepsit pentru asta. Acum e cam greu daca sunteti la poluri opuse, tu ultrapermisiva el ultrasacaitor, dar poate o data va puneti la masa si stabiliti niste reguli de baza, ii explici ca daca tot timpul ii zice nununu la copil n-o sa mai aiba nicio semnificatie interdictia si chestii de astea...
A, si sa stii ca si eu sunt control freak, EXACT asa sunt si eu cu benzile de la masina, urasc sa cersesc sa ma lase sa intru pe banda cand e cazul, dar nu numai la asta, in toate domeniile sunt control freak si am impresia ca numai eu le fac bine pe toate si cand ma depasesc sarcinile (ca de ex. in ultimele 5 luni) o iau razna... Mie imi trebuie o doza extralarge de nesimtire, asta cred ca ar fi cel mai bun remediu, dar n-o gasesc si pace...
Legat de olita, exact cum a spus si MADA, daca am pierdut trenul de vara asta e, astept pana vara viitoare, cu exceptia cazului in care cere el singur.
Fug ca s-a trezit Luca, revin eu in cateva ore.
Monica, mami de 
Luca Andrei (17.07.2008) si 
Alexandru Matei (19.05.2010)
Doamne, ai grija de minunile mele!
ioana spune:
[quote]citat din mesajul lui ileanna
Am auzit si eu de bone dupa care plange copilul seara si de tati care sunt preferati mamelor. Nu am vazut-o nici pe una nici pe alta.
La mine e situatia asta (prima dintre ele). V-am spus ca am o bona tanara, acum are 24 de ani si un pic, cand a venit la noi avea 22 de ani. Ilinca o iubeste foarte tare, abia asteapta sa vina. Cand mai lucrez de acasa si le aud cum se joaca, inteleg de ce o iubeste. Anca vorbeste foarte calm, cu o tonalitate joasa, rade mult, are imaginatie si inventeaza tot felul de jocuri, imbraca si dezbraca papusile, deseneaza foarte frumos, o incurajeaza si o lauda tot timpul.
Cand sunt plecata cateva zile, sta mama mea la noi. Asa a fost si saptamana trecuta Mama mea ii spunea Ilincai: "Uite, mai dormim noaptea asta si maine dimineata, cand ne trezim, cine vine?" "Anca!" se aude imediat raspunsul. "Nu, draga, mama vine...".
Din pacate, bona nu mai poate veni toata saptamana la noi, ci doar doua zile (este doctoranda acum). Nu putem renunta la ea, asa ca acceptam aceasta varianta de compromis, desi e tare greu. Mai tragem si noi de timp pana in primavara, cand o vom da pe Ilinca la gradinita.
Pe bona trebuie sa o pastram cumva in familie, poate o sa o cununam, ceva in genul asta, are o foarte buna influenta asupra fetitei, este nepretuita.
Toate cele bune,
Ioana si Ilinca (5 iulie 2008).
moni_or spune:
Asa, am revenit.
Voiam sa mai zic apropo de fobii, de fapt eu nu le consider fobii, sa zicem interdictii, dar care la noi se refera in primul rand la relatia cu bebe, sa incerc sa-i asigur un minim de liniste si siguranta. Adica la noi auzi mereu: nu-l lovi pe Alex, nu tipa langa Alex ca doarme, nu-l trage de picioare, nu trage de Alex cand mananca etc etc. Acum sa nu se inteleaga ca la atata se rezuma relatia lui cu Alex, la interdictii, dimpotriva, sotul tot imi reproseaza ca eu il las langa Alex si de aia il mai loveste si face prostii. Dar eu zic ca e absurd sa-i tii vesnic izolati unul de altul si daca ii interzic absolut orice apropiere dupa aia va ajunge sa-l urasca. Ei deja comunica, Alex se lumineaza tot la fata cand il vede pe Luca si deja il si provoaca, cum il vede incepe sa rada in hohote si pe Luca il gadila la orgoliu (mai ales ca ii mai spun si eu: vezi ce te iubeste fratiorul tau? vezi ce se bucura ca tu esti fratiorul lui?) si incepe sa vorbeasca cu Alex pe limba de bebe: gheeeee, aaaa-gheee, gggg si tot felul de sunete ciudate si mutre ii face si Alex se prapadeste de ras.Doar ca na, il mai apuca damblalele si pe Luca si atunci e ca apucat, tipa, sare, trage, dar toate din joaca,si atunci trebuie sa-l temperez.
In rest si eu am obsesii cu murdaritul, nu suport sa coloreze pe pereti dar slava Domnului nici nu a prea incercat inca, nu il las sa se porceasca intentionat cu mancarea (adica daca vrea sa manance singur si mai cade pe haina sau ceva evident ca nu il cert, dar daca intentionat isi da mancarea pe haine atunci intervin), si sunt mereu cu gura pe el sa nu-si bage mana in gura sau sa nu-l prinda pe frate-sau dupa ce pune mana pe caine (v-am explicat, cainele nostru nu e de apartament, mai umbla si pe camp si sta tot timpul in curte, deci mai ales pe vreme mai ploioasa e ca un purcel).
PICA, wow, si Sebi asculta de toate astea? Mie mi se pare un pic cam militaros, dar stiu ca asta e stilul tau, sper sa nu te superi ca am zis. Adica mi se pare cam mic un pic pentru stat cu spatele drept si stat numai in fund pe scaun si pus hainele in cosul cu rufe. Dar evident fiecare cu stilul ei, din ce povestesti tu mie Sebi mereu mi s-a parut un copil suuuper cooperant si atunci poate e mai usor sa-l inveti de pe acum si chestii pe care oricum va trebui sa le invete cand va fi mai mare.
Cu sociopatia, cred ca si eu sunt cam asa ca Ille, nici mie nu-mi prea convine sa-mi vina lumea neanuntata, mai ales acum de cand am copii mici si si asa mi-e super greu sa fac un program si sa fac fata la toate si fara musafiri, d-apoi sa-mi mai vina cineva si sa trebuiasca sa-i gatesc sau sa-l intretin cand tipa si plang amandoi copiii si tre' sa-i hranesc si sa-i schimb, as face urat de tot. Fortunately (sau unfortunately, cum vreti), eu nu prea am atatia prieteni care sa-mi vina, anuntati sau nu... Era o vreme cand sufeream, ma tot plangeam si aici, ca nu am prieteni etc, de fapt intre timp mi-am dat seama ca nici eu nu fac nimic sa-i incurajez pentru ca de fapt socializarea ma oboseste, nu prietenii imi lipsesc, ci credeam ca as putea umple alte goluri daca as avea prieteni.
In ultimul timp am ajuns sa inteleg tot mai multe lucruri despre mine si ma intrebam, oare la psiholog asta faci? Adica la asta se rezuma? Sa intelegi lucruri despre tine si ce anume declanseaza anumite reactii? Sau iti poate da si sfaturi ce poti sa faci ca sa reactionezi altfel, mai bine, in unele situatii? Ca daca e vorba numai de a te intelege pe tine insati atunci asta incep sa o fac tot mai bine si pe cont propriu
Monica, mami de Luca Andrei (17.07.2008) si Alexandru Matei (19.05.2010)
Doamne, ai grija de minunile mele!
ileanna spune:
moni da, ai dreptate, stim si noi asta dar inca nu reusim sa o punem in practica. Pentru ca pana acum copilul a fost mic si nu conta ca aveam pareri diferite in fata lui. Iar acum ... nu reusim sa ne adaptam la schimbare 
. Asta imi aminteste de un prieten care ave copil de 7 ani si statea mereu relaxat la teveu cu toate prostiile scrise. Si se trezeste intr-o zi ca il intreaba copilul "cum adica nu stiu ce .... o chestie scrisa mega stupida". Iar ala se socheaza si dupa aia isi aminteste ca fuck, copilu' e in cls I si citeste.
Nu reusim deloc sa realizam ca avem langa noi un omulet care acum intelege ce vorbim. 
Ne trezim discutand toate prostiile (ca oricum nu avem timp sa o facem alta data) si dupa aia pune ala micu' o intrebare legata de discutie iar noi luam privirea de dobitoci si ne uitam luuung unul la celalalt. . Si dupa aia ne plangem "ooofff ca daca pana acu' nu puteam FACE nimic de raul lu' asta micu', acuma nu putem nici macar VORBI".
ioana ce mistoooo!Daca as fi stat acasa m-as fi bagat si eu la o bona asa de tanara. Cred in avantajele aferente cu toata puterea. Dar altfel ... nu imi permit sa las un copil cu alt copil. Numai daca imi aduc aminte cum eram eu la 22 de ani ... mi se ridica parul. Eram fata buna si sufletista, nu zic, dar ... aveam multi cai verzi
the_andreea spune:
Neatza!
Ref la parerile diferite ale parintilor fata de copii,de acord cu voi;nici noi nu ne contrazicem in fata lor,si daca unul apuca sa zica da,pai asa ramane;dar realitatea bate teoria si te adaptezi dn mers.Ei speculeaza slabiciunile noastre si actioneaza in consecinta.De ex,Theona il intreaba pe Luci primul daca e vb de calculator,uitat la un dvd,etc;daca e vb e chemat copii in vizita,mers undeva sau iesit afara (sg) ma intreaba pe mine.Asa a impartit ea( si noi, probabil, dar nu constient) "domeniile de decizie" ale fiecaruia.Si uneori,ne ia prin surprindere,vine la unul,apoi merge la celalalt,si se intampla sa dam raspunsuri diferite 
.Bineinteles urmeaza replica:"da' tati/mami a spus asa" si ... ramane prima varianta.Putem doar sa ma adaugam niste conditii 
,de obicei "daca strangi din camera".Imi plac in schimb micile "complicitati" intre tata si copii,imi place sa aiba anumite activitati preponderent cu tati(gen facut clatite/gogosi la ora mesei cu muzica la maxim in bucatarie ),altele cu mami(desenat,colorat,batut mingea).Sa precizez ca eu sunt "bau-bau" in casa,Luci e mai maleabil,el impusca 2 iepuri deodata:linistea lui si multumirea copiilor.Probabil o chestie masculina
Fixuri,pitici,pasarele am si e destule si unul dintre ele,care s-a tot discutat pe aici, eu nu-i las sa sara in balti,nu-i suport murdari,indferent cat ar spala masina;fiecare cu ce e al lui,si niciodata nu am cedat in fata plansetelor lui Casi cand nu-i dadea Theo o anumita jucarie(are cateva,cu care prefera sa nu se joace deloc decat a le imparta,putine la nr,e adevarat;),mai ales pe motiv ca el e mai mic.Ma bag intre ei cand se cearta,numai ca sa le schimb tonul vocii si sa destind atmosfera,cu o runda de gadileala sau ceva de genul asta.Le-am spus "nu" ori de cate ori a fost nevoie;si puterea de decizie si libertatea le sunt "conduse" spre acel pct unde sunt eu multumita(de obicei,undeva la mijloc).Usa casei mele e mereu deschisa,imi place sa primesc musafiri,sa am casa plina,dar nu-mi place sa fac vizite.
Ca fobii:nu-mi place sa ma murdaresc pe maini,mai ales cu mancare(si asta au mostenit-o amandoi,decat sa manance o prajitura cu crema cu mana,mai bine lasa;bine,Casi cere si dechide gurita,adica sa-i dea altcineva) si nu pun mana pe burete uscat.
Moama,cat am dat din casa
O zi faina sa aveti 
Andreea mami de Theona (27.08.2002) ,Casian (18.06.2008) si Aris (14.07.10)
the_andreea spune:
Moni,si la noi aceeasi situatie cu Casi si Aris.Dar ca eu sincer ma cam feresc sa-i spun lui Casi "nu" ref la bebeAris, cum ii spune el,tot din cauza geloziei.Casi e mai lipicios din fire,isi cere portia de atentie,indiferent daca am timp sau nu,si face orice sa o capete,de la cantat,dansat,ascultat la sarit,aruncat,urlat.Theo,si se pare ca si Aris,sunt mai independenti,stiu/vor sa se joace singuri destul de mult,asa ca blondutul meu e mai casigat .
Ioana,super cu bona.Si stiu ca in general copii sunt mai receptivi la o pers tanara decat la una mai in varsta.Si Theo a facut preg la germana cu o domnisoara de cls Xa,si s-au inteles extraordinar.Totul era o joaca,desenau(tipa desena foarte fain),radeau,spuneau glume.Mereu o gaseam pe Theo pe sub masa cand mergeam sa o iau .Din pacte,a plecat anul asta la facultate in Bucuresti si am ramas cu mama ei,care nu are acelasi succes.Si la scoala,cum am ma spus,avem noroc de o inv tot tanara si e super.
Andreea mami de Theona (27.08.2002) ,Casian (18.06.2008) si Aris (14.07.10)
bujo spune:
Ile nu stiu cum erai tu la 22 ani, dar eu am fost bona la varsta aia. Si te asigur ca nu eram un copil. De multe ori rezolvam mai bine situatia cu copilul decat chiar parintii. Adik era o familie super ocupata, mama pleca la 5 dim si se intorcea seara, cateodata si la 10. Tata mai lucra acasa, mai pleca iar copilul era in mare parte lasat cu bunica. Care bunica insa, nu putea sta non stop cu el ca mai pleca la tara unde avea de fapt casa. In mom in care am ajuns eu la ei, copilul avea 3 ani jumate si un comportament agresiv din lipsa de atentie acordata. Nu avea reguli decat teoretice, iar daca l-ai informat de niste reguli pe care apoi nu le aplici e praf in ochi. Asadar mi-am impus ca acel copil sa cunoasca niste reguli aplicabile si sa-i acord atentia de care avea nevoie, tocmai ca sa poate accepta mai usor regulile impuse.(adik papat la timp si singur, spalat dintisorii, mers la somnic). Par niste reguli simple la care parintii insa intampinau probleme. Pot sa spun ca baietelul si-a schimbat comportamentul remarcabil dupa vreo 3 luni, a fost mai intelegator. Bineinteles ca la inceput a iesit cu scantei, adik cine sunt eu sa-i interzic lui desenele animate cand e ora de somn sau de mancat. Dar a inteles apoi ca toate se fac la timpul lor. Si a acceptat asta pt ca atunci cand era vorba de joaza, pai ne jucam frate. Stateam si in cap.
Concluzia... nu cred neaparat ca daca e o persoana tanara nu stie sa lucreze cu un copil. S-ar putea sa dea dovada de mai multa rabdare si imaginatie.
bujo mami de Filip
Biribu spune:
ola cucuietelor!
Ille tine-o tot asa mami vaz ca nu ai disparut.. Brei hai sa nu ramin fara replica cu schimbatul: eu stiu ce zici tu si mie nu mi se pare ca tu iti schimbi esenta daca iti adaptezi obiceiurile. inteleg eu cu benzile, asa si eu de pilda m-am facut mult mai vorbareata de cind cu copiii si chiar am vazut ca-i tare bine, afli lucruri pretioase cind vorbesti cu toata lumea, eu eram genul care daca ma intreba ceva cineva raspundeam dar la mine initiativa zero. mi s-o trage si de la munca, ca vorbesc de ma doare gura, nu mai aveam energie si in timpul liber. in fine, parerea mea.
despre relatia cu tatal, mai ziceam eu pe aici mai demult cind erai supi ca nu e al tau atras prea tare de bebel, mai stii? tot o chestie naturala e, barbatii devin mult mai implicati cind creatura incepe sa vorbeasca, mearga, imite, vor sa faca pipi din picioare sa vezi atunci mindrie pe capul lui...
Andreea parca ne-ai descris pe noi soata e cel cu tv-ul si dvd-urile, amindoi stiu precis ca la el e solutia eu cu creatia si damage control.
anna l-a zgiriat ieri pe tony pe fata nasol de tot. ea s-a aparat ca i-a luat el nush ce, dar oricum m-am suparat rau. si mi-am stors creierii cum sa reactionez, ca de pus la colt la mine nu se aplica, de tipat mi-am muscat limba rrrau, de dat cu capul de perete (al meu) mi-a venit dar il oblojeam pe pitic. si i-am zis ca nu mai vorbesc cu ea ca sunt suparata si stie f bine de ce. ei bine, dupa vreo ora copilul isi strinsese jucariile, pus hainele in cos si apoi jucat super frumos cu tony, i se adresa cu "honey" deci super-metoda, o pun pe lista.
dar unde e lumea?? ca prea lipsesc multe de la apel.. Didi, tot prin San Francisco esti? Boti?? Vicky?? Vio?? Dana??
TURTU!!!! AI NASCUT????
Mami de doi 
mici
"If you believe everything that you read, better not read"
turturica spune:
n-am nascut biri, dar sint mai blue asa acuma, nu intru in detalii.
Va citesc, ce ziceti voi e foarte interesant, daca n-as fi in perioada asta de depresie m-as baga si eu in vorba, da' acuma nu-mi vine.
oricum, cica bebele e pe vine, cel putin asa zice doctorul. Io sper sa mai stea, ca nu-s pregatita psihic, am altele pe cap deocamdata. Dar stiu ca nu depinde de mine.
Oricum, dau un semn de viata cind nasc.
Mami de Mara (19.08.2008)
Marina_1609 spune:
eu sunt prezenta de cateva ori pe zi, va urmaresc dar nu am nimic de zis in acest moment
----------------------------------------
Marina
9+ & 
ANA SOFIA 05.08.08
----------------------------------------
Mami Marina - Gospodina
Copil crescut din suc de morcovi