vreau sa ma educ

nelia spune:

a_alinta, copiii uita faptele, dar nu cred ca uita ce au simtit cind s-au intimplat respectivele fapte.

Parerea mea, care este impotriva mea, ca parinte... Parerea mea este ca la copiii sanatosi, nu au cum sa existe probleme, acestea exista oricum ai lua-o la parinti. Cel putin nu cind sint mici si influenta anturajului nu are cum sa-si spuna cuvintul. Si chiar si dupa, rezistenta la anturaj, puterea de discernamint, tot arsenalul cu care este dotat copilul in prima si a doua copilarie si cu care intra in viata, tot de la parinti i se trage intr-o mare parte.

Asa cam, atunci cind vad o problema la copil, nu ma intreb ce e cu el oare, ci oare unde s-a strecurat greseala, caci sigur este o greseala, si nu la copil, mai ales daca acesta este mic. Bine, ca ei sint diferiti, ca au personalitati diferite, unii sint mai ascultatori si mai cuminti din fire, altii mai agitati si mai nebunatici, dar, in principiu, adultul trebuie sa gaseasca solutii pentru fiecare. Apoi, ajutat de educatore, invatatoare, profesori sa definitiveze de 'modelat' acel bulgare de om in asa fel incit sa reziste in viata.

Eu sint o buna observatoare, mai buna decit practiciana, asa ca stiu sigur ca orice greseala de-a mea in cresterea si educarea mea, mi se intoarce cu virf si indesat... si suferim toti din cauza asta... Si desi pare ca noi, adultii, parintii, suferim din cauza ca nu ne asculta copilul, in realitate copilul sufera din cauza stingaciilor noastre.

De aceea, eu spun ca o cale buna este sinceritatea in primul rind. Corectitudinea, respectul, fata de tine ca persoana, de partenerul tau, de copii, fata de parintii tai, de colegii si prietenii copiilor precum si fata de ai tai... fata de oamenii din jur, in general... astea nu pot da gres daca le prinde copilul de la 'modelul' parental.

Scheme nu exista, pentru ca putin sint cei care stiu exact ce au de facut, se invata din mers, in viteza, din greseli, dar sinceritatea si multa-multa iubire fata de copiii nostri cred ca pot suplini ceea ce nu stim inca.

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

a_alinta spune:

nelia, eu cred ca copiii uita si faptele si ceea ce simt in momentul respectiv, tocmai pentru ca ei, copiii , nu filozofeaza la fel ca noi. ei daca simt ca sunt iubiti, si asta o simt pentru ca au ei al 7 -lea simt, totul decurge normal, indiferent daca mama spune sau striga ( cateodata) ca nu e asa cum vor ei.
pentru ca nu are cum sa fie cum vor ei de fiecare data, chiar daca ai rabdarea lui buda. sau poate ati descoperit voi rabdarea asta, si daca da, va rog sa mi-o impartasiti si mie.

denizel spune:

"Denizel, ce poveste trista. As face la fel ca bunica ta"

Pai, cum vine asta?
Adica, la randul nostru, daca avem de ales intre a scrie o poveste trista sau una fericita cu un copil in rolul principal, o alegem pe aia trista .

Pai atunci la ce mai folosesc povestile triste si de ce mai vorbim atata intre noi?

Da, stiu, cand esti pe bicicleta pe strada bunicilor/parintilor nu se merge in combinezon si pantofi de satin roz, se merge intr-o tinuta adecvata .

Nu ar fi fost mai grozav, mai respectuos si mai constructiv daca bunica ar fi dat un hanorac si ar fi urat 'plimbare placuta' nepotelei, in loc sa faca circul cu pneumonia, sechestratul in casa si "te-ai facut de ras, copilito"?????


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

denizel spune:

Monnvas, cred ca baietelul tau se incalzeste in casa in timp ce-l imbraci.
Nu ar fi mai bine daca i-ai pune hainele groase dupa ce iesiti din casa, pe holul blocului de exemplu?
Sau, daca nu e foarte frig, chiar afara, in fata casei.


Sunteti frumosi amandoi si mi-au placut cerceii tai turcoaz (aia pe care ii aveai in poza cu un hanorac kaki)

Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

denizel spune:

Pai, precum vezi, copiii nu uita intotdeauna.
Bunica mea ma adora, au trecut vreo treizeci de ani si eu tin minte intamplarea trista de atunci si tot ca trista o percep si acum.
Asta inseamna ca m-a afectat sau ca nu m-a afectat lectia 'asa da, asa nu' pe care mi-a dat-o bunica?

Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

viviana spune:

Treaba asta cu nestirbirea integritatii copilului este o cale cu 2 sensuri care se poate oricand intoarce impotriva copilului cat si impotriva parintelui.

Trebuie sa ai mare grija cand si cum o aplici si sa proiectezi in viitor consecintele bune sau rele.

Ar trebui sa ne gandim cum vrem noi sa fie copilul nostru in viitor si cum vrem sa intampinam pubertatea lui, marea explozie hormonala, rebeliunea de la 13,14,15,16 ani care da batai de cap atator parinti.

Eu imi doresc ca fi-mea sa fie sanatoasa, bine educata, sa aprecieze valoarea si nu kitsch-ul.
Imi doresc sa nu creasca cu ideea ca totul ii este permis si vizavi de trupul si sanatatea ei cat si vizavi de relatiile interumane.
Imi doresc sa stie ca in viata poti face ce vrei atata timp cat nu ii ranesti pe cei din jur.

Sanatate.
Gandindu-ma la Nelia si patania fetei ei.
Viroza, raceala stim deja ca au la baza un virus. Virusii ataca cu predilectie organismele slabite. Daca unui copil care a plecat sumar imbracat pe o vreme racoroasa (din incapatanare, din dorinta de a-si contra parintele, din dorinta de a impresiona o terta persoana, din teribilism) i se face frig, organismul lui va fi ocupat cu reglarea temperaturii interne, cu respingerea senzatiei de frig si nu cu inchiderea portii in fata virusului.
De aceea eu intervin si voi interveni mereu in astfel de situatii.

Intotdeauna i-am spus ca cel mai important pentru ea este sa-si iubeasca organismul si sa-l respecte avand grija de el. Sa incerce sa nu-i provoace agresiuni si sa se imbrace, sa manance, sa doarma, etc folosind ceea ce au am invatat-o in decursul anilor.

Astfel o pregatesc pentru adolescenta, pentru anturajul care nu stiu cum va fi, dar sper ca va putea sa-l aleaga corect, pentru: fumat, sex prea devreme, droguri, bautura, samd

Bine educata
Nu o pot lasa, de exmplu sa nu salute pe cineva pentru ca nu ii place de persoana respectiva spunand "saraca, sa o las, cine stie ce gandeste in capsorul ei mic, sa nu-i stirbesc integritatea" Si daca o las abia atunci va iesi cu integritatea varza. Si va creste cu lipsa de respect si se va manifesta ca atare la scola cu colegii si cu profesorii care nu-i plac.

Tot ceva care tine de educatie: educatia vestimentara. Si aici am intervenit in momentul in care mi-am dat sema ca alegerile ei sunt in conflict perfect cu bunul-simt.

Invatannd-o de mica sa aprecieze valoarea si nu kitsch-ul, intervenind cu multa grija si cu suflet in micile ei prietenii nepotrivite va aprecia corect la adolescenta apartenenta la un grup.

As mai avea multe de spus dar, m-am intins si nu vreau sa plictisesc.

Totusi, o ultima reflectie:

Aseara mi-a spus ceva ce eu eram pregatita sa aud:
"Nu-mi spui tu mie cand sa ma culc si cu ce sa ma imbrac pentru ca este corpul meu si fac ce vreau cu el"

Am stiut ce sa-i raspund pentru ca deja aveam fundamentul, construit in atatia ani.

Dar ceilalti parinti, care si-au lasat copiii prea liberi, care au coborat barierele prea devreme ce vor raspunde?
Cum vor putea ei sa fie credibili atat timp cat nu le-au impus mare lucru?

PS: nu judec pe nimeni, si nu ma contrez cu nimeni. Asa consider eu ca este corect sa ma comport fata de copilul meu.

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

denizel spune:

Daca bunica mea nu m-ar fi facut sa plang predandu-mi lectia despre kitsch, despre adevarata valoare si despre bolile pulmonare, si acuma as fi umblat pe strazi in bataia vantului rece, imbracata in combinezoane si pantofi cu 4 numere mai mari .
Pacat ca e prea tarziu sa-i multumesc.




Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

viviana spune:

Oh, m-am linistit! Mi s-a luat o piatra de pe inima.
La un moment dat am crezut ca individa aia in combinezon si cu pantofi prea mari...

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

denizel spune:

Nu prea e de glumit .
Bunica mea era o lady, era blanda, ma iubea nebuneste, imi arata ca ma iubeste, imi declara ca ma iubeste, nu tin minte sa fi tipat vreodata la mine, de bataie nici nu se pune problema.
Si, cu toate astea, nu am putut sa o iubesc niciodata :).
Era atat de orbita de reguli si de conveniente, de asa da si asa nu, incat, cu toata dragostea pe care mi-o arata, nu am reusit sa ma apropii vreodata de ea.
A murit de foarte multa vreme, saraca.
A trecut atata timp de atunci incat, normal ar fi fost sa uit tot si sa incerc sa o iubesc putiiiin, putin de tot macar.
Nu se intampla asta deocamdata, poate mai incolo :).
Deocamdata, daca Dumnezeu m-ar intreba ce cred in legatura cu o intalnire cu bunica, intalnire pe care El mi-ar putea-o aranja cat ai bate din palme, L-as refuza politicos .
Cine are urechi de auzit, sa auda... .

Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

---

---

>>>Continuare