Dovlecei in sarbatoare *194*

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Dana15 spune:

Citat:
citat din mesajul lui lutoniana

Va salut fetele mele

Lucia, mami de David ocupata cu Shopping la Londra


si noi, mami! ce mai faci? cum este Davidelu'? mai poate? mai suporta atatea pupaturi?

mami de Ana Elisa (16.octombrie.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamideandrei spune:

Citat:
citat din mesajul lui lutoniana

Va salut fetele mele

Lucia, mami de David ocupata cu Shopping la Londra


salut!!!

ANDREI

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamideandrei spune:

ati ajuns pe meleaguri dunarene? cum e acasa la Braila?

ANDREI

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Dana15 spune:

Citat:
citat din mesajul lui biaz29

Buna seara, mamici dragi!
Am venit si eu la apel dar nici nu stiu de unde sa incep si va anunt din start ca neuronii mei sunt precum cauciucurile uzate, deci voi uita cu siguranta. Sa-mi fie iertate scaparile.

Sa purcedem:
La mult ani Nela! Sa-ti fie zilele frumoase alaturi de Ana cea finuta! Sa creasca fetita pe masura inimii tale mari! Si sa vii pe la noi cat mai des, fiindca ne faci forumul mai frumos.

La multi ani dovleceilor sarbatoriti zilele astea! Sa cresteti sanatosi si sa va fie mamicile aproape in fiecare clipa!

_
Bia, mamica lui Busici (24 mai 2005) si a lui Mosorel (22 sept 2009)



buna sa-ti fie seara mami drag


mami de Ana Elisa (16.octombrie.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamideandrei spune:

eu va pup de noapte buna, Andreiul meu face greva si nu doarme nici la ora asta i-am citit o poveste, Bambi, si cred ca a ramas marcat si acum zburda pe campii

ANDREI

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns biaz29 spune:

Subiectul fierbinte de zilele astea:
As incepe asa: Nu credeam niciodata ca o sa ajung sa tanjesc dupa cateva clipe linistite de mers la toaleta, pe care o sa le consider vacanta. Si nici ca o sa fac dus intotdeauna pe fuga, cu urechile ciulite la fiecare zgomot, gata sa sar pe jumatate sapunita din cada. Probabil ca, asa ca majoritatea mamelor, am pornit cu ochii inchisi in aventura de a avea primul copil. In ceea ce-l priveste pe al doilea, probabil ca m-am prefacut ca am uitat.
Dar ceea ce e cert e ca femeia pe care o privesc in oglinda uneori nu este aceeasi cu cea care se plimba in fiecare seara de mana cu sotul ei acum mai bine de cinci ani. Am inchis capitolul acela, l-am legat cu fundita si l-am pus bine la pastrare intr-un sertar pentru zilele in care, daca va vrea Dumnezeu, ma voi plimba din nou linistita prin parcuri alaturi de mosnegutul meu.
Pana atunci, sunt imbarcata intr-o aventura palpitanta, ca un sport extrem care imi provoaca toate limitele. Si tin neaparat sa fiu cat mai buna la probele pe care trebuie sa le trec. Invat sa am o atitudine de sportiv profesionist. Daca am esuat, ma ridic si o iau de la capat. Si imi primesc premiul in fiecare zambet al baieteilor mei, in fiecare pas pe care il fac, in fiecare lectie pe care o invata.
Daca e adevarat ca lucrurile care merita sunt cele pentru care trebuie sa depundem cel mai mare efort, atunci copiii mei merita sa imi imping puterile dincolo de limitele pe care le cunosteam.
Dar asta nu inseamna ca nu am dreptul sa ma asez uneori pe marginea pistei si sa strig din toti plamanii ca am obosit. Si asta nu inseamna ca am abandonat cursa. Ba chiar uneori ma asez alaturi de fiul meu mai mare si ii spun ca azi a fost greu pentru mine sa am grija de amandoi. Si el imi zice ca maine va fi mai bine.
Astazi m-a surprins cu o intrebare: E frumos sa ai copii? Si n-am ezitat nici o fractiune de secunda inainte sa-i raspund: Da, e cel mai frumos lucru din lume. De ce? Ma intreaba el. Fiindca vezi cum creste o fiinta care e parte din tine. E cea mai mare bucurie din lume. Nu stiu cat a inteles el, dar eu mi-am amintit ce fericita sunt. Prin toata agitatile de zilele astea, uitasem. Si conteaza enorm sa-mi iau timp ca sa-mi amintesc ce daruri frumoase am primit si ce important e ceea ce fac. E ca diferenta aceea dintre cei doi muncitori care lucrau pe un santier. Intrebati ce fac, primul, foarte deprimat, spune: ridic un zid din caramizi si mortar. Al doilea, vesel, spune: Construiesc o catedrala!
In consecinta, chiar daca uneori imi mai dau cu ciocanul peste degete si mai urlu pe la colturi, eu construiesc ceva grozav in fiecare zi cate un pic. Construiesc un om! De fap, doi!


_
Bia, mamica lui Busici (24 mai 2005) si a lui Mosorel (22 sept 2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliac1 spune:

Citat:
citat din mesajul lui mamideandrei

eu va pup de noapte buna, Andreiul meu face greva si nu doarme nici la ora asta i-am citit o poveste, Bambi, si cred ca a ramas marcat si acum zburda pe campii

ANDREI


Ia uite ce-i citesti si tu Baga povesti de-alea cu oite si vezi si tu pana la a cate rezista.
Si-al meu e veseloiu-veseloi dar noi suntem rapsozi...asa ca baga tat-su aia cu "Aluette..." (atat stie saracu' )

Alex am intuit eu ca e o problema la colivie...dar am incercat sa iti arat ca se poate si altfel . Hai, capul sus! Bine ca e sanatoasa vedeta noastra.

Bia Nici nu am cuvinte sa te incurajez. Pupacim frumusetile mici si ii dorim gradinicerului un an usor si Mosorelului multa sanatate. mamicule!

Liliana, Andra-Maria (29.09.2003) & Radu-Mihai (21.10.2009)

Fii asa cum simti si se va vedea in tot ce faci!

D'ale Andrei

Vremuri

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns biaz29 spune:

Liliana, , sper ca Radu va fi in seara asta macar un milimetru mai linistit. Si cred ca Andra deja cucereste lumea scolii, asa ca sper ca ai timp sa te bucuri de asta. Promit sa te sun in zilele urmatoare.

_
Bia, mamica lui Busici (24 mai 2005) si a lui Mosorel (22 sept 2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliac1 spune:

Citat:
citat din mesajul lui biaz29

Subiectul fierbinte de zilele astea:
As incepe asa: Nu credeam niciodata ca o sa ajung sa tanjesc dupa cateva clipe linistite de mers la toaleta, pe care o sa le consider vacanta. Si nici ca o sa fac dus intotdeauna pe fuga, cu urechile ciulite la fiecare zgomot, gata sa sar pe jumatate sapunita din cada. Probabil ca, asa ca majoritatea mamelor, am pornit cu ochii inchisi in aventura de a avea primul copil. In ceea ce-l priveste pe al doilea, probabil ca m-am prefacut ca am uitat.
Dar ceea ce e cert e ca femeia pe care o privesc in oglinda uneori nu este aceeasi cu cea care se plimba in fiecare seara de mana cu sotul ei acum mai bine de cinci ani. Am inchis capitolul acela, l-am legat cu fundita si l-am pus bine la pastrare intr-un sertar pentru zilele in care, daca va vrea Dumnezeu, ma voi plimba din nou linistita prin parcuri alaturi de mosnegutul meu.
Pana atunci, sunt imbarcata intr-o aventura palpitanta, ca un sport extrem care imi provoaca toate limitele. Si tin neaparat sa fiu cat mai buna la probele pe care trebuie sa le trec. Invat sa am o atitudine de sportiv profesionist. Daca am esuat, ma ridic si o iau de la capat. Si imi primesc premiul in fiecare zambet al baieteilor mei, in fiecare pas pe care il fac, in fiecare lectie pe care o invata.
Daca e adevarat ca lucrurile care merita sunt cele pentru care trebuie sa depundem cel mai mare efort, atunci copiii mei merita sa imi imping puterile dincolo de limitele pe care le cunosteam.
Dar asta nu inseamna ca nu am dreptul sa ma asez uneori pe marginea pistei si sa strig din toti plamanii ca am obosit. Si asta nu inseamna ca am abandonat cursa. Ba chiar uneori ma asez alaturi de fiul meu mai mare si ii spun ca azi a fost greu pentru mine sa am grija de amandoi. Si el imi zice ca maine va fi mai bine.
Astazi m-a surprins cu o intrebare: E frumos sa ai copii? Si n-am ezitat nici o fractiune de secunda inainte sa-i raspund: Da, e cel mai frumos lucru din lume. De ce? Ma intreaba el. Fiindca vezi cum creste o fiinta care e parte din tine. E cea mai mare bucurie din lume. Nu stiu cat a inteles el, dar eu mi-am amintit ce fericita sunt. Prin toata agitatile de zilele astea, uitasem. Si conteaza enorm sa-mi iau timp ca sa-mi amintesc ce daruri frumoase am primit si ce important e ceea ce fac. E ca diferenta aceea dintre cei doi muncitori care lucrau pe un santier. Intrebati ce fac, primul, foarte deprimat, spune: ridic un zid din caramizi si mortar. Al doilea, vesel, spune: Construiesc o catedrala!
In consecinta, chiar daca uneori imi mai dau cu ciocanul peste degete si mai urlu pe la colturi, eu construiesc ceva grozav in fiecare zi cate un pic. Construiesc un om! De fapt, doi!


_
Bia, mamica lui Busici (24 mai 2005) si a lui Mosorel (22 sept 2009)





Mai mult de atat e de prisos sa se mai spuna.
Doar atat pot adauga: Bia, esti o mamica minunata!!

Liliana, Andra-Maria (29.09.2003) & Radu-Mihai (21.10.2009)

Fii asa cum simti si se va vedea in tot ce faci!

D'ale Andrei

Vremuri

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliac1 spune:

Citat:
citat din mesajul lui biaz29

Liliana, , sper ca Radu va fi in seara asta macar un milimetru mai linistit. Si cred ca Andra deja cucereste lumea scolii, asa ca sper ca ai timp sa te bucuri de asta. Promit sa te sun in zilele urmatoare.

_
Bia, mamica lui Busici (24 mai 2005) si a lui Mosorel (22 sept 2009)



Asa speram si noi ca i-au iesit si masele de-acum. Ar cam fi cazul sa dam cu bagheta magica si cu praf de zane Incantatia cred ca o cam incurcam noi . Dar nu-i nimic, mai avem putin, ies si caninii si deja o sa fie MARE!!
Andra a decretat azi: mami, Doamna ne da cam mult de scris! Mda, curat murdar...

Liliana, Andra-Maria (29.09.2003) & Radu-Mihai (21.10.2009)

Fii asa cum simti si se va vedea in tot ce faci!

D'ale Andrei

Vremuri

Mergi la inceput