Pufi iubiti de 2010 - Casa de piatra micki!(137)

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 15

bubu_bu spune:

neata!casa de piatra miki .......ai fost o mireasafoarte foarte frumoasa...multumim miremia pentru poze
la multi ani si multe lunite sarbatoritilor de zilele trecute
am vazut poze de la intalnirefrumoase frumoase si mamicile si frumosi si bebeitii
si poze noi cu pufii
tre sa mai citesc ca nu mai sunt de actualitateam facut furucncul...chiar la incheietura piciorului si nu pot face mai nimic...si de raul imi este greu sa am grija...asa dureros poate finici prin casa mare lucur nu pot ca ma deplsez foarte greu...abia astept sa treaca
decenuela...de cafeu

bubu_bu spune:

lml toedor de plateea
lml andreea de happyella

decenuela spune:

Citat:

citat din mesajul lui xela_07

Buna dimineata!

Eu cu calcatul nu zic nimic ... calc orice ca sufar sa fie toate la dunga in sifonier

,sunt rapida totusi ...

da si eu calc...ale lui....da? so_acra....ptr mine n-as calca deloc.....uneori chiar nu imbrac cu lunile unele haine..ca trebuie calcate

mai mami...cum faci tu mancare cu el catzarat pe tine???? cate kg are....???????? mi se pare criminal...sa-i tii ditamai pachetul de peste 8 kile in bratze...io deja nu mai pot....

Mihaela,

de LUCA ... minunea de la miezul noptii...

Povestea unui...petrecaret

N-am stiut ca poate exista pe pamant o dragoste atat de mare!...

lorex spune:

neatza,
Nu prea v-am mai scris k bobitza asta e mea sta catzarata pe mine non stop si cand doarme iar noaptea ma trez de n-shpe ori , ma termina..

Ioana,
Mai stii ceva de danaG?
Aveti kaufland in orash?

Dulci,
Cu asa galerie tre sa castig eu o data si o data, nu ma las. Numa sa ma lase bobitza sa-mi cumpar bilet ca ieri n-am putut..

Am o gramada de intrebari dar acum nu pot sa le pun k scriu de pe tel cu o mana si cu ceal o tin pe bobi kre doarme lg mine..

_
Lorex, mama de martzishor cu bobitza de aur ...a inimii mele...

01.03.010 Every moment spent with you is a moment I treasure..
_

lorex spune:

http://www.letsdoitromania.ro/

_
Lorex, mama de martzishor cu bobitza de aur ...a inimii mele...

01.03.010 Every moment spent with you is a moment I treasure..
_

lorex spune:

Lillo,
eu folosesc Lactana bio de la Topfer
am incredere multa in ei, nu stiu de ce
poate pt ca sunt nemtesti si pt ca e bio..

vezi si tu..
sunt f multumita, se dizolva bine, iuria l-a tolerat extraordinar de bine fata de humana de la care se constipa (cred ca de la atata aluminiu..glumesc)

_
Lorex, mama de martzishor cu bobitza de aur ...a inimii mele...

01.03.010 Every moment spent with you is a moment I treasure..
_

lorex spune:

aaa...Cris.D..mi-am adus aminte..
cand am pus poze in album si am vrut sa schimb data eram cu bobitza in brate si se intindea peste tastatura sa ajunga la mouse
nu mai stiu pe ce am dat clik acolo dar vad ca si acum albumul meu e primul
m-am gandit atunci ca nu poate sa-mi dea o data din viitor ci maxim data din ziua respectiva
m-am inshelat, se vede treaba

scuze fetelor!

_
Lorex, mama de martzishor cu bobitza de aur ...a inimii mele...

01.03.010 Every moment spent with you is a moment I treasure..
_

livia1980 spune:

BUNA
Vin si eu printre voi ...am si eu un ingeras de februarie 2010...Alexandru Ioan...minunea vietii mele...a fost un copil planificat nascut prin cezariana programata...Cand stau si-l privesc stau si ma intreb cum am putut sa traiesc atatia ani cu el...
Povestea vietii mele a inceput in clasa a XI a cand l-am cunoscut pe sotul meu....:)Ne-am casatorit cand eu aveam 22 ani si el 28(2002).De atunci tot am discutat de copii, dar stiti cum e ....intai casa, bani ca sa ai cu ce sa-i intretii! Si asa am ajuns in 2009 singurei si am realizat ca am facut tot ce s-a putut face si anii treceau si noi nu ramaneam cu nimic(decat cu amintirea unor concedii)...si atunci ne-am decis sa avem un copil.Desi sotul meu ma bazaia la cap de mai mult timp, eu nu eram hotarata. Dar atunci am decis ca e timpul tinand cont si de varsta e care o aveam(29 de ani). Si la doua luni in iunie 2009i-am spus sotului meu:"Vei fi tatic!"
Si asa a inceput "odiseea"!Am avut o sarcina minuntata, pe care o doresc tuturor femeilor:dara greturi, fara alte probleme ...eram aceeasi cu diferenta ca ma ingrasam putin cate putin.Planusiem de la inceput sa nu nasc intr-un spital de stat, fiindu-mi frica de ce se poate intampla, tinand cont de nivelul la care este sistemul sanitar de la noi, asa ca ma decis sa nasc intr-o clinica particulara. Si pot sa va spun ca nu-mi pare rau nici o clipa , desi am dat multi bai(cu care as fi putut face oroce altceva) dar chiar s-a meritat. Singurul impediment a fost ca clinica este in alt oras, asa ca in fiecare luna mergeam cu masina cate 2 ore dus 2 intors la controale. Totul a fost perfect pana in ultima zi, si in dimineata zilei de 24 februarie, de Dragobete la 7.10 am nascut prin cezariana o minune de baiat de 3,280kg.
La inceput nu eram prea constienta de ce se intampla. Stam si il priveam cand dormea, cum tresarea si nu imi venea sa cred ca el este carne din carnea mea si sange din sangele meu. Incepusem sa-mi fac ganduri ca nu simt ce probabil ar trebui sa simt. Era ca o papusa.Nu-mi trezea sentimentul de dragoste pe care ar fi trebuit. Dar asta a durat cateva ore pana m-am dezmeticit din anestezie:apoi am inecput sa-i analizez fiecare dgetut, urechiusele nasucul, ochisorii...si era atat de mic si de fragil si avea atata nevoie de mine sa-l protejez!
Si atunci s-a aprins in mine sentimentul matern...Si am inceput sa-i dau san...la inceput pe langa laptele praf..sa dorm cu el noaptea sa-l tin langa mine sa-i simt rasuflarea care parca imi soptea la ureche:mami!
Si pe 1 martie am venit acasa cu "martisrul"!Acasa, plin de baloane si de flori...avusese treaba tati!Si incet incet am renuntat lal apte praf, si am ramas numai pe lapte de la san...si lunile au trecut si la 6 luni aveam un dolofan de 8.500 KG.
Si in fiecare dimineata cand se trezeste si ii spun "Buna dimineta,soare!" si el imi zambeste si intinde manuta pe fata mea SUNT FERICITA!Sunt fericita ca traiesc , ca am un inger care imi lumineaza viata.
Acum deja avem aproape 7 luni si am inceput sa comuncam cu 'ba-ba" si eu inteleg tot ce spune elsi am inceput cu mancare solida si stam singurei in fund:)Suntem mari de acum!
Simteam nevoia de a impartasi si cu altcineva fericirea si implinirea pe care o simt si de aceea am asternut aceste ganduri pe"hartie"!