Mamica incapabila sa-si educe copilul cauta...(3)

Raspunsuri - Pagina 10

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns sanziana27 spune:


Cum cititi 2 carti in acelasi timp, cum desenati, cum faceti un castel si in acelasi timp garaj....








Mamica fericita de boboci de toamna:
Dragos Mihai (26 septembrie 2006) si David Gabriel (8 octombrie 2008)
Despre cei doi nazdravani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui sanziana27


Cum cititi 2 carti in acelasi timp, cum desenati, cum faceti un castel si in acelasi timp garaj....








Mamica fericita de boboci de toamna:
Dragos Mihai (26 septembrie 2006) si David Gabriel (8 octombrie 2008)
Despre cei doi nazdravani




Iti pui cu vreo 2 ani prea tarziu intrebarea asta .


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ladyJ spune:

Nikol, dupa ce vei urma tratamentul pentru TOC vei gandi putin altfel.

Stiu ca nu te superi daca-ti zic asta, asa-i? Obsesiile si compulsiile te fac sa vezi dezordinea mai mare decat este, iar ala micu de 3 ani, saracu, el nu stie ce e aia ´´pastratul ordinii´´ si eu zic ca e normal sa nu sara sa-si straga jucariile doar pentru ca TU vrei asta.

Va fi ordonat, in masura normala, daca va trai intr-un mediu ordonat. Va fi tot timpul asa ´´cum a vazut la mama acasa´´, deci nu e cazul sa-i impui de acum regulile bunei ordini in camera.

Si daca va fi dezordonat, va fi dezordinea lui in care va gasi mai repede lucrurile decat in ordinea ta. Intelegi? ordinea in care-s puse sosetele nu ne face neaparat mai fericiti.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sanziana27 spune:

Citat:
citat din mesajul lui denizel

Citat:
citat din mesajul lui sanziana27


Cum cititi 2 carti in acelasi timp, cum desenati, cum faceti un castel si in acelasi timp garaj....








Mamica fericita de boboci de toamna:
Dragos Mihai (26 septembrie 2006) si David Gabriel (8 octombrie 2008)
Despre cei doi nazdravani




Iti pui cu vreo 2 ani prea tarziu intrebarea asta .


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.





astept si o alta parere....



Mamica fericita de boboci de toamna:
Dragos Mihai (26 septembrie 2006) si David Gabriel (8 octombrie 2008)
Despre cei doi nazdravani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ilinca_M. spune:

Deci tu chiar nu vrei sa ne raspunzi la o intrebare simpla: DE E faci chestia cu bulinele?! Inteleg ca scopul tau e sa educi bine 2 copii de varste diferite, dar care-i faza cu bulinele, ce rol au ele in "educatie", cum crezi ca se simte copilul cel mare primind buline negre inclusiv pentru faptul ca scapa pishu pe el, de ce faci "retrospectiva zilei" asa rigid in loc sa actionezi pe moment, natural, fara "premeditari" de-astea gen "lasa ca deseara le dau io bulina neagra", ce crezi ca inteleg copiii din prostia asta imbulinata?...

mami de Sophia-Diana (Sophiphi)
1 AN+4 luni
Manole forever

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sanziana27 spune:

Ilinca
am incercat sa transmit dezaprobarea mea pt un anumit comportament spunandu-i ca sunt suparata, trista.....nu intelege aceste trairi (le repeta "esti suparata acum? si chiar am observat ca-i mult mai impovarat si abatut si trist daca ii spun asta, dar nu incearca sa corecteze)
De ex: iesim afara (avem iesire si in spate)le-am spus ca au voie sa se joace doar in raza mea vizuala, adica si ei sa ma vada si eu pe ei, daca pleaca intra in casa o ora (e vb de o gradina micuta, dar nu e imprejmuita si comunica cu strada.
Ti se pare ca am asteptat seara sa le dau bulina neagra?

Dragos e in perioada de testare a limitelor, David il copiaza.
Chiar voi ati spus ca un copil de 2 ani e vesel rade cand face o nazbatie....
Ex:
Time Aut pt amandoi: David pleaca, de pe canapea si nu respecta Dragos se razvrateste de ce el sa stea si David pleaca....

Ilinca "bulinele" si nu le mai vedea doar pe cele negre, pt ca acestea se dau in cazuri exceptionale, iar cele rosii sunt o intarire a comportamantului pozitiv si sunt acceptate de amandoi fara a provoca gelozie.

Le accepta amandoi ca pe o joaca si sa nu credeti ca "retrospectiva zilei"recurge ca o judecata.
Ii intreb pe ei ce lucruri frumoase au facut:
si Dragos da el exemple, ce considera el frumos" i-am dat lui David apa, ti-am adus o floare.....David: a strans jucariile, a desenat frumos
ce lucruri urate ati facut?
tot ei sunt cei care considera ca au facut ceva urat si faza cu pisu el a spus-o (pt ca intr-o zi a facut intentionat pisu intr-o basculanta ) ca a runcat nu stiu ce pe afara.....




Mamica fericita de boboci de toamna:
Dragos Mihai (26 septembrie 2006) si David Gabriel (8 octombrie 2008)
Despre cei doi nazdravani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sanziana27 spune:

Ai repetat de atatea ori faza cu pisu, inclusiv exemplu tau personal de la 18 ani.....chiar ma crezi mama denaturata sa pedepsesc un copil pt asa ceva?Pai cate accidente sunt intr-o zi, dar asta e crestem mari si incet, incet ajungem sa facem ca barbatii pisu la WC

Ai vazut cum ai sarit fara sa cunosti?



Mamica fericita de boboci de toamna:
Dragos Mihai (26 septembrie 2006) si David Gabriel (8 octombrie 2008)
Despre cei doi nazdravani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Bic spune:

Intrucit subiectul s-a indepartat de la intrebarea initiala, eu as propune sa deschidem un alt subiect, la parintii intreaba, cu titlul ceva de genul "rezolvarea conflictelor prin disciplina afirmativa" sau "... cu fermitate si blindete."
Eu una as vrea ca acest grup de mame sa-mi poata sugera solutii la care eu nu m-as fi gindit, atunci cind am o problema.

Sa lasam subiectul asta pt. Frunza, daca mai intra, ca i-am acaparat subiectul de vreo 60 de pagini incoace.

Ce ziceti?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ana_a spune:

Citat:
citat din mesajul lui Jasmin012

Bic, si eu mai apelez la mita (totusi nu cred c-o putem numi asa) cand nu am incotro. Sa ma explic, ca sa nu se inteleaga faptul ca fac asta in orice situatie, ci rar, de exemplu cand suntem afara (de cateva ore bune si eu chiar nu mai pot sta) si vreau sa-l "aburesc" pt a merge acasa, ii spun ca il astepta suculetul sau un Barni sau Thomas sau mai stiu eu ce... dar nu-l pacalesc niciodata.

Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es

Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...


eu asta o vad mai degraba ca distragerea atentiei sau atragerea atentiei spre altceva. Si eu ajung sa-l aburesc pe cel de 2 ani cu chestii dastea...
De exemplu, iesim pe poarta si o luam in jos...si mergem...mergem...cale de 2 sau 3 stradute....si nu vrea sa se intoarca...si mergem...pana unde??? pana oboseste, se pune in fund si gata. In brate. Si nu-s tot timpul dispusa sa-l car inapoi. Asa ca uneori, cand ajungem in capatul celei de a doua ulita il indemn sa ne intoarcem ca ne cauta Stefi sau ne asteapta Nemo sau abureli dastea .

Bun, pana aici toate bune si frumoase.
Eu am unul de 6 ani si unul de 2 ani.

Cu cel de 2 ani toate merg struna... ca e de 2 ani...insa cu cel mare ne este tot mai greu...

Nu stiu de ce. Ne-am pierdut undeva pe drum, si nu ne mai stim regasi.
Suntem foarte irascibili, si eu si el...si ne trezim mereu incordati. Mereu cere ceva ce nu-i pot oferi in secunda aia, mereu vrea altceva, eu o iau la stanga el plange ca vrea la dreapta, o luam la dreapta, plange ca vrea sa stea, plange si plange...si il simt stresat si mi frica sa nu aiba vreo mica depresie.
Nu stie nici el exact de ce se trezeste plangand, de ce nu poate fi atent la drum inainte pe bicicleta, de ce striga fara rost...de ce intinde coarda pana peste limita la care o pot eu suporta...

Cum sa ne regasim?
Cum ma lupt cu gelozia?


Si daca indraznesc sa ma joc cu mezinul ies scantei... vrea si el, si schimba regulile jocului, schimba tot, ne schimba si jucariile, nu accepta compromis, am ajuns sa ma joc pe ascuns cu cel mic, sa tanjesc dupa momentele in care eram doar noi doi si el la gradinita.
Daca ma joc cu el plange, este iritat de orice miscare gresita, si eu nu mai pot si nu stiu, nu pot sa ma joc jocurile lui, nu-s prezenta...si nu vreau sa stau asa ca o statuie sa ma prefac... si el se incapataneaza sa ne jucam acelas si acelas joc... fix acelas joc de un an de zile...
nu vrea cu bicicleta, nu vrea vreo carte, nu vrea o poveste, nu vrea nimic decat ce vrea el...acelas joc. Cu mine, cu copii, cu toti din jur...
Si incerc sa-l fac sa inteleaga ca nu poate sa impuna cu forta numai jocul lui.

Am observat ca la noi lucrurile se petrec in valuri, acum suntem pe val mai greu, mai dificil, asteptam soarele...


legat de pedepse.
noi nu avem pedepse.
uneori cand este foarte agitat si atunci eu spun ca intrece masura, il opresc si-l duc de mana intr-o camera unde il rog sa stea o vreme pana se linisteste. Sta cat vrea el, uneori doar 30 de secunde.




blog
proud



"Mintile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente,
iar mintile reduse ii discuta pe altii."

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jasmin012 spune:

Ana, da, e intr-adevar distragere a atentiei, dar era numita mita pentru a da un ton hazliu discutiei

Referitor la problema ta: cel mare se simte neglijat, vede ca-l accepti cu draga inima pe cel mic, ca esti multumita de el, iar pe cel mare il certi, il trimiti uneori in camera lui. Vede ca ai alte asteptari de la el pe care nu le ai de la cel mic, simte ca te dezamageste. Toate astea la un loc. Numai ca el nu poate gasi solutia pentru a primi acceptarea si asta-i creeaza frustrarea. Trebuie sa-l accepti. Ca sa faci asta, calmeaza-te un pic, fii la fel de lejera cu ambii, mai echidistanta, "aduna-te de pe drum"...
Asta cred ca e problema la voi.
Si inca ceva: probabil ca inca nici el nu si-a acceptat in totalitate fratele si asta tot din cauza tensiunilor.
Cred ca solutia a tot se afla numai in schimbarea atitudinii tale. Chiar daca nu-ti dai seama, faptul ca te vede multumita de fratele cel mic in ochii celui mare inseamna ca pe cel mic il placi iar pe el nu.

Problema voastra nu e de fapt a voastra in sine, e ceva normal pentru familiile cu doi copii, cand cel mare devine "printul detronat", totul e sa stii sa depasesti momentul.
Cred ca Sabina si RRox, te pot ajuta mai mult cu sfaturi practice, ca ele au doi copii si poate au trecut prin situatii asemanatoare.




Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es

Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...

Mergi la inceput