Floricele de Liliac mai - iunie 2010 (13)

taty_ana spune:

na ca a adormit uitandu-se la tv...si eu acuma ce fac??n-as vrea s-o trezesc ca e maraita dup-aia...cred ca amanam iesirea pe mai tarziu,numai sa nu doarma vreo 4 ore ca ieri

n_a_n_a spune:

Multumesc fetelor pentru incurajari si impartasirea experientelor voastre !

Pana cand s-a imbolnavit, Adelina a dormit in cosuletul ei, alaturi e patul nostru, in dormitor; pe tati nu l-am menajat deloc, si si-a reglat somnul astfel incat nici macar nu avea habar de cate ori ne trezim noi noaptea (la inceput ne trezeam amandoi, dar fiindca alaptez, nu avea cu ce sa ma ajute). O luam cu noi in pat dimineata, sau in noptile cand era foarte agitata din cauza burticii, sa mai furam cate o ora, doua de somn (mai ales eu, sa fiu "apta" de ea ziua, ca asa cum v-am mai povestit era taaaare solicitanta). Dupa noptile in care trebuia sa ii veghem somnul secunda de secunda, pentru ca exista riscul sa nu mai respire, nu m-am mai indurat sa o culc singura, de frica, cred. I-am cumparat un patut frumos, cu vibratii, muzica, lumina de veghe, arcada de jucarii... dar il foloseam doar ziua, pentru joaca (sau cel putin incercam ). Tati a dormit cu noi in pat, doar in ultima saptamana s-a autoexilat in living... Si de atunci s-a declansat conflictul meu cu mine insami... Oricum, hotararea de a culca copilul in patut e luata, si peste prima noapte am trecut; sper sa imi fie mai usor si sa nu dau inapoi.

Si acum mesaj de la Adelina, care-i innebunita dupa tastatura si se tot intinde sa va scrie; sper sa intelegeti "bebineza"

yn bbbbbbbbbbbbbbbbbbgnn ..ghh nmjhbg

sper c-ati inteles ; acuma ma bag pe sub birou sa-i caut o soseta

Nana, mamica de ubirice dulce , Adelina Ioana - 11 mai 2010

murica spune:

Uff, greu a fost. Gata, are Evelyne album si va invit sa ne vizionati.

flory_blanca spune:

Nana bine ca ati trecut peste problemele de sanatate ale Adelinei. Nu trebuie sa te simti vinovata cu nimic. Din ce povestesti esti o mama grozava si sunt sigura ca o sotie si mai si. Eu cred ca trebuie sa fim la fel de afectuoase si cu sotul si cu bebele ca pana la urma suntem de 3Xfemeie si amandoi trebuie sa aiba parte de acelasi tratament si afectiune, cum mai cred ca trebuie sa fie si ei la fel de implicati in cresterea lui bebe (cum zicea si Carla copii nu i-am facut singure). Si nu ar trebui sa te mustre constiinta ca o pui la ea in patut, caci e perfect normal si e mai sanatos si pentru ea si pentru voi asa. Verisoara mea a facut greseala sa doarma cu copii in pat si acum a a ajuns (dupa 10 ani)de ea doarme cu ei in pat si sotul separat si nu iti spun ce relatie are "el face placinte noaptea cu vecina". Si mi se pare normal sa devina frustrati in situatii de genul asta si eu as fi la fel. Normal ca trebuie ca si sotul sa inteleaga unele situatii mai speciale, dar si noi si bebele trebuie sa intelegem ca si el are nevoie de "mami" si sa nu facem discriminari.
Noi ne pregatim sa o lasam singura in camera ca doarme si ea mai bine asa nu ne aude cum ne foim sau ne trezim pentru diverse maruntisuri. Multa lume m-a criticat (ca daca pateste ceva ,dar oricum nu o pot supraveghea chiar si in aceeasi camera toata noaptea ca dorm si eu) dar consider ca e mai bine asa numai ca de lene nu ne-am mutat inca. E mai usor din aceeasi camera sa ma ridic sa ii dau suzeta altfel traversez toata casa, dar acum gata trebuie sa fac un efort si sa ne mutam si sigur ma obisnuiesc si cu rute de noapte ceva mai lungi.
Noi azi am facut vaccinul de 4 luni si doamne ce am mai plans, cu suspine si lacrimi de mi se rupea sufletul. Acum a reusit sa adoarma rupta de atatea tipete. Sper sa fie totul bine ca le cel de 2 luni a recationat foarte bine, fara febra sau alte cele doar cateva maraieli.
Tatyana le fel patesc si eu pana ma pregatesc sa ies cu fata ea adoarme si daca o trezesc e maraita si de multe ori aman plimbarile sau ies asa pe fuga fara nimic la mine numai cu niste servetele ca sa nu adoarma pana termin eu de impachetat. Si oricum ce ma enerveaza la culme nu ii place in mod deosebit afara. Mereu se plictiseste si ii trebuie in brate(chestie care in casa nu o face) sau se apuca de plans, se foieste si nu sta.

Mami de fetita frumusica foc!
Nadia 29.04.2010

corinasmile spune:

Nana - sa treaca grijile!
Eu sunt convinsa ca vei depasi cu bine acest hop, mai ales ca tu iti doresti asta - stim cat de perseventa poti fi in a obtine ceea ce vrei (hmm... parca nu prea suna bine asa, dar ma refer la sarcina ta si la rabdarea si optimismul de care ai dat dovada, cum ai rezistat eroic atatea luni in pat, ca sa iti vezi floricica sanatoasa).
Nu cred ca ai motive serioase sa te ingrijorezi de o prea mare "dependenta" de baby (apropo, si noi folosim termenul asta pt Maria, a ramas inca de cand era in burtica ). Probabil la tine e mai pronuntata din cauza necazului prin care ati trecut si a grijilor mari pentru sanatatea Adelinei. Odata cu trecerea timpului vei mai uita de ele, te vei relaxa, vei capata mai multa siguranta ca totul e ok si se va mai diminua si instinctul de "overprotective". Mai mult decat atat, pe masura ce va creste fata si va deveni din ce in ce mai interesata de lumea inconjuratoare, apoi din ce in ce mai independenta, o sa vezi ca si tu vei evolua impreuna cu ea, o sa-ti fie mult mai usor sa "let go", pentru ca asa va fi mai bine pentru ea, asta isi va dori, iar pentru tine va fi ceva natural sa-i oferi libertatea de care va avea nevoie, totodata fiindu-i oricand la dispozitie pt momentele cand va reveni si va cauta in bratele tale dragostea, siguranta si increderea in sine.
Asa ca nu te mai gandi cum va fi cand o vei trimite la gradinita - bucura-te de bebe mic acum, fiecare varsta are bucuriile si provocarile sale, sunt convinsa ca stii asta.

Iar in ceea ce priveste dormitul impreuna/separat, nu cred ca exista o reteta universal valabila pt toti copii si parintii. Ca si opinie personala, dupa ce am citit muuuuuulte informatii si experiente atat pro, cat si impotriva dormitului impreuna cu copilul, consider co-sleeping-ul o experienta foarte utila mai ales pentru bebelusi, dar si pentru parinti. Apropierea de mama/parinti contribuie mult la stabilirea increderii bebelusului ca se afla intr-un mediu sigur si iubitor, in comparatie cu abandonul pe care l-ar putea simti cand se trezeste singur noaptea. Mai spunea cineva la un moment dat - bebelusii foarte mici nu au memoria dezvoltata suficient cat sa inteleaga ca daca mama a plecat, ea se va intoarce degraba. Odata plecata, ea e ca si disparuta de pe fata pamantului, iar copilul daca incepe sa se simta singur si speriat - plange, ca nu poate sa faca altceva. Din pacate multi interpreteaza invers=gresit acest proces, am auzit cu totii despre asa-zisul santaj sau alint al bebelusilor (si sfaturile aferente ca ar trebui sa il lasi sa planga, ca se invata alintat )
Totusi, cum spuneam si mai sus, nu cred ca o regula se poate aplica tuturor copiilor din lumea asta. Chiar Maria mea, desi eu eram convinsa ca vom dormi impreuna si chiar imi doream asta, a dormit din prima seara cel mai bine in patutul ei. E drept ca eu am somnul f sensibil si m-am trezit aproape intotdeauna inaintea ei, doar pt ca o auzeam ca se foia. In schimb adoarme intotdeauna la mine la san - nu o pun in pat sa adoarma singura. Iar ziua de multe ori stau cu ea in brate daca adoarme la tzitzi - pt ca stiu ca doarme mai bine asa (ziua parca are radar anti-patut, asa repede se trezeste daca o pun jos )
Cineva poate zice ca pierd 1-2 ore cand as putea face altceva, dar eu nu imi doresc sa fac altceva Stiu sigur ca nu va mai dura mult povestea asta, ca va dori sa stea mai mult singura la un moment dat, asa ca ma bucur acum de pretioasele momente de apropiere.
Cazurile cu dormitul cu mama pana la 9-10-18 ani cred ca au alte cauze si explicatii din punct de vedere psihologic. NU dormitul in sine cauzeaza dependenta. De obicei asta se intampla daca copilului ii lipseste altceva (alt gen de afectiune, intelegere, rabdare, atentie din partea parintilor) si el conpenseaza cum poate (ex. dormitul impreuna). Deci trebuie rezolvata cauza, nu efectul.
sper sa nu supar e nimeni cu opiniile mele
In concluzie, cred ca fiecare familie trebuie sa gaseasca solutia care functioneaza cel mai bine in cazul lor, bineinteles tinand cont in primul rand de bunastarea si fericirea copilului.

P.S. Scuze pentru lungimea mesajului - acu am vazut ce placinta am intins
P.P.S Merci celor care au avut rabdarea sa-l citeasca



Corina, mami de Maria (14.06.2010)

corinasmile spune:

Referitor la imbracat: in casa Maria sta cu body cu maneca lunga si pantalonasi cu talpa (dimineata mai grosi, ziua mai subtiri). Sau body tip maieu subtire + bluza cu maneca lunga + pantalonasii mentionati mai sus.
Caciulitza doar seara dupa baie, ca are par mult si lung - se usuca mai greu si se raceste repede.
Afara 2 straturi de haine daca e racoare si unul daca e mai cald, pe la pranz. caciulitza afara da, mai mult din cauza vantului. Oricum fac si eu ca Tatyana - plec cu punga de haine dupa mine

Sfatul meu este sa urmariti copii, mai degraba decat sa cedati insistentelor bunicilor/vecinilor - nu toti sunt la fel: unii mai frigurosi, altii mai rezistenti. Copilul va va anunta daca ceva nu e in regula. De ex., Maria mea azi a inceput sa planga in parc si nimic nu o linistea. Facut verificarile de baza - scutecul curat, papat tzitzi, scos aerul, tinut in brate - si ea tot plange. O pun in carucior si incep verificarile suplimentare. Stiti ce am descoperit? Era rosie la un colt de unghiuta la picior (se inflamase un pic), iar pantalonii pe care ii avea erau destul de ficsi in lungime, astfel ca daca intindea piciorusul, se presa bubitza de la unghie. Schimbat pantalonii (traiasca punga cu haine! ) si am obtinut una bucata copil linistit, care a stat frumos in carucior pana acasa, admirandu-si carticica agatata.


Corina, mami de Maria (14.06.2010)

NicoletaB spune:

Hello si de la noi!
Nana- am luat din Real cosmonaut gros cu botoseii detasabili! daca vrei ii pui, daca nu incaltaminte!

Noi ne incadram la categoria 9-12 luni la haine! In weekend facem si noi cumparaturi de toamna-iarna.

Carla- nu e contul diferit, e cel indicat de tine. Eu am scris gresit, nu sunt fan underline.
AlinaBu-tinem pumnii pt un nou test pozitiv si o sarcina dusa pana la capat!




Mamica lui Mihai Rares (12.06.10-12.55)

cris_09 spune:

Fetele am facut vaccinul Pentaxim la 3 luni,la cat trebuie sa facem Rotarixul?

Artu unde esti?Nu zici nimic?
Vero?
Mira?
Nati?Ridicati mana daca sunteti cu noi

---

Cristina,mamica implinita de sufletel mic Sebastian Mihaiwww.eticker.co.za/tickers/7raxakae7qnsuro8.png" target="_blank">(14.05.2010)
Ma votati?

Virgi17 spune:

Noi am facut la 3 luni Rotarixul, urmeaza faza 2 la 5 luni.Citisem ca se face pana in 6 luni.Acum,mai multe nu stiu, vorbeste si tu cu pediatrul tau, din ce stiam, se poate combina cu alte vaccinuri,sper sa nu ma insel, insa parca asa citisem.

Virginia si Ioana(19.05.2010)

rosanne spune:

Buna

Cris eu am facut rotarixul la trei luni jumate....ne-am decalat din cauza de gat rosu si acum la patru luni jumate facem pentaxim si rotarixul doza 2(intre doze tb sa fie minim patru saptamani). Puteai sa-l faci odata cu pentaximul.

Roxy mamica fericita de Diana (20.04.10)

www.r.studio-x.ro/" target="_blank">Site-ul meu
www.studio-x.ro/" target="_blank"> Site-ul nostru