Ghiocei de martie-aprilie 2009 ***240***
Raspunsuri - Pagina 21
Bianca2503 spune:
Pt PISIK:
http://www.youtube.com/watch?v=5SiBcMCaHL0 (asta e preferata dar nu stiu daca merge si la voi)
http://www.youtube.com/watch?v=sML60YBpF-I&feature=related
si variatiuni pe aceeasi tema.
Pt MIHAELA: ce recuperatori? firme de recuperari creante sau baietii cu ceafa lata? Firme gasesti pe net, dar vezi ca au un comision de 8-10 % din suma. Baieti gasesti prin cunostinte- si ei au comision dar dau si bataie de banii astia
Pt ANAMARIA: frumuoasa rau EVA, iar cu pantofii cu toc e chiar trendy
Pisik06 spune:
BIANCA, mercic.
In lipsa de carut vreti sa stiti cum/unde am adormit copilul? In scaunul rotativ de la calculator, am plimbat-o cu el prin casa
Este ca sunt unicata, vorba manelistilor?
Si cand am pus-o in pat nu a trebuit sa i-o dau pe suzi, desi o aveam pregatita
Nu ma imbat cu apa rece, ca nu cred ca this is it, dar macar daca o adorm fara si i-o dau cand se frasuie in somn dar nu e constienta eu tot zic ca e ceva. Brusc nu pot, tot treptat o sa incerc, e mai ok pt psihicul meu cel putin, nu stiu daca si pt al ei, sper ca da.
Mami de minune mica
Ilinca_M. spune:
Sa va zic si eu cum am adormit-o pe Phiphi (acum 10 minute).
A fost o premiera ciudata:)). Pe la 9 si ceva am incercat s-o culc, cam agitata, se invartea, iar sugea, isi ridica fundul, iar sugea, se rostogolea, sugea...de simteam ca ma deshidratez:)) Dupa vreo juma de ora, semi-adormita, lasa sanul, cu manutza imi cauta mana, imi prinde aratatorul si mi-l baga la ea in gura! Si tot tinandumi-l cu manutza ei incepe sa mi-l rontzaie, dar finutz...tot mai finutz...mai finutz...pana a adormit! Cu degetul meu in gura. Toata treaba a durat 2-3 minute.
Deci ce tzitzi, ce suzi, ce degete proprii...Sophiphi a brevetat ceva nou: degetul lui mami:)))
Vad ca in seara asta is puse pe originalitate fetele, scaunul rotativ, degete de imprumut...Asteptam si alte relatari iesite din comun!:)))
mami de Sophia-Diana (Sophiphi)
1 AN!
Manole forever
mireal spune:
Salut,Intru rapid sa vad ce mai faceti.Ayla mie mi-a placut a patra poezioara.Multumesc pt parola.Poti sa-i dai ceva sa manance inainte de plecare sau pe drum.L-am vazut pe Vladimir si pe Razvan tare dulci sunt amandoi.Giafelicitari pt blog.Am votat-o pe Maria.Anamaria,in situatiile astea ramai fara cuvine si eu fac de multe ori ca Gia, refuz sa vad si sa aud, pt. ca astfel de lucruri ma marcheaza foarte mult si nici nu stiu cum sa reactionez.Ce codite are Eva
Gianina nu mai fii stresata cu gradinita, eu mi-am propus sa nu ma stresez pt. a putea sa-l incurajez si pe el.Asta pana nu vad cum o sa reactioneze, dupa aceea mai vb.
novus spune:
Hello !!
N-am fugit cu banii de avans 
Georgiana, felicitari pt blog 
, ai talent si imi place viziunea ta despre viata in general si despre fericire in mod special, ma regasesc in cele scrise tine !! Tine-o tot asa !!
Veniti la Sovata, nu ?!!
Am admirat-o si eu pe Eva cocheta cu codite si fundite, rochia cu buline si sarafanul m-au dat gata !!
Adita, l-am vizionat si pe nazdravnu' dar sper sa-l vad live !Restaurantul de care ziceam e peste drum de Reno, cel cu specific italian 
Noi ne-am petrecut astazi dupamasa cu David , Chitibus si Olga, am fost in parc si la locul de joaca, ieri s-au jucat mai fain picii astazi au fost cam maraiti din motive de somn dar nu s-au dat batuti ! David s-a facut baiat macho, are o privire si o freza 
Alexandra (03.03.09)
cami_05 spune:
Buna fetele!
Am vazut poze cu fotomodelul, micul Buddha, si ghiocica cea inteleapta. Pe Eva nu am vazut-o ca nu am primit parola 
Adrisimo, sa ai putere in continuare pt puiul tau!
Ayla, m-ai facut si pe mine sa trag o tura de plans.
Gia, am citit blogul tau, e super
novus spune:
Cami, bine ca ai intrat, trebuie sa-ti dau o veste proasta : din pacate nu mai venim la Felix wkdul asta pt ca Tudor e internat in spital are enterocolita iar Olga trebuie sa fie sambata in Buc asa ca am amanat-o pe alta data !Imi pare rau ca nu va cunosc acum dar se va intampla cat de repede posibil
Asa ca noi plecam la munte in wkd, ne-au invitat niste prieteni din TM la casa lor de vacanta
Alexandra (03.03.09)
novus spune:
Anamariame, am uitat sa zic ca te-am admirat si pe tine, ai o figura tare luminoasa si blanda abia astept sa te cunosc !! Veniti la Sovata ??
Alexandra (03.03.09)
novus spune:
Noapte buna !!
Alexandra (03.03.09)
anca_nicolae spune:
Am citit in seara asta paginile acestui capitol... un amestec de grija parinteasca, de speranta pt viitor, de tristete pentru ce a fost si nu va mai fi...
Cumva, sa va scriu pe rand, desi sunt si eu ravasita in adancul meu, dupa ingrozitorul moment giulesti, dupa ce ati scris voi..
Pt anamaria, la fel ca si monvas, eu zic ca ai facut bine ca ai mers acolo... Nu intotdeauna "ceea ce este bine" inseamna si "ceea ce ne face fericiti" :(. Monvas ti-a scris despre insemnatatea gestului tau in ochii mamei acelei fetite, si asa este, acesta este si primul argument al meu. Mai in urma, la mine exista si un al doilea argument, si explic. Eu, din pacate, a trebuit sa planific, sa trec prin si sa ma simt cat de cat impacata, dupa cateva inmormantari la care am fost singurul pilon. Si desi au fost oameni de varste diferite, mama 58, tata-mare 88, tata 78..., pentru fiecare in parte am DORIT sa pot face TOTUL... adica, tot ce mai poti sa faci pentru cel ce s-a dus. In acest tot, intra slujba, parastats.. si mai ales gandul catre cel ce se indeparteaza de noi, incet incet, zi cu zi, mai sus, tot mai sus... Acest gand il poti avea in sinea ta, dar il poti si impartasi prin dialog cu cei ce au fost alaturi de cel ce pleaca. Si acest dialog, este cel mai potrivit de a avea loc in acele zile grele, din jurul inmormantarii. Curajul despre care ti-a scris monvas este totusi, un foarte mic pret platit de noi, comparativ cu pretul platit de cel ce pleaca, el a pierdut complet viata. In plus, o slujba de pomenire, o masa de inmormantare nu isi au rostul [religios vorbind] fara acei prieteni, rude... Stiti cat este de trist sa vezi cum cineva pe care ai asteptat sa vina la inmormantare si la sluja, si mai ales la acel moment de ridicare a colivei de catre fiecare mana pe cate un umar, sa nu vina??????? Sa vezi ca in acele ULTIME clipe, TU, care ai ramas aici pe pamant, nu ai reusit sa le insufli acelor oameni gandul de a veni si a fi ALATURI de cel ce pleaca????? Si cat de greu este sa iti imaginezi ca poate sufletul chiar traieste dupa moarte, si pluteste imprejur, in acele 40 de zile, si vede cum acei prieteni nu au venit??? Nu au avut curajul sa faca nici macar atata pentru el, pentru fostul lor prieten, care acum se duce incet spre cer??? Eu stiu ca este greu si ffff trist sa mergem la inmormantare, mai ales la tineri, la copii, la cazuri disperate, dar ... inseamna ca nu putem sa fim alaturi de prietenii nostrii decat la usor, la fericire? Nu sunt nici pe departe genul de "baba bisericoasa si colivareasa", daaar, oricat mi-ar fi de greu, mai presus de acest greu ma gandesc la sufletul celui ce pleaca si care, poate, ar vrea sa ne mai vada inca 1 data. Atat, este doar "inca o data", apoi, asa cum a zis acea mamica distrusa, "de a doua zi" nu ii vom mai putea vedea niciodata... De aceea v-am scris, in rezumat, mersul al inmormantare este singurul lucru pe care mai putem sa-l facem pentru cel ce pleaca si care, poate, inca ne mai poate vedea si simti prin sufletul lui supravietuitor peste trupurile noastre... :(
Pt Ayla, vreau sa scriu 2 lucruri diferite.
Primul: multumesc mult pentru gandurile frumoase pe care le-ai scris pt prima pagina si de ales eu am ales, instant, mesajul cu bucuria copilului de a descoperi lumea, viata. Stiu ca l-a mai ales cineva, deci cred ca are deja 2 voturi :)
Doi: am citit cu mare atentie destainuirea ta legata de fetita de 10 luni, de Alma, de tine, de Dumnezeu si am descoperit la tine, pentru prima oara, inceputul regasirii de sine. Este prima oara cand, terminand de citit, am ramas cu sufletul linistit legat de tine. Nu am mai ramas cu inima stransa, ca in alte dati, gandind cum as putea sa ajut cumva sa iti micsorez durerea si sa vad ca nu am cum. Nu. De data asta am ramas muta de admiratie. Ai scris atat de cald, si in acelasi timp privind si in urma, si inainte, si in sus, adica, privind foarte complex. Ai facut un pas mare intelegand ca a privi inainte nu inseamna a o uita pe Alma, ci inseamna a fi in armonie cu sensul vietii, cu Dumnezeu, cu rolul tau de mama pentru Clau si Luana, cu coltisorul tau de lacrimi si gliterre pt Alma, cu grija pentru Alex, si, in final, cu BUCURIA de a exista in aceasta viata, pe acest pamant. Sa stii ca iti zambesc cu admiratie.
pt Gia
poate nu am inteles bine, ai renuntat la terapia pt ochisorul bolnav?
Pt novus
Eu am contul tau de brd de la excursiile anterioare, cred ca este ok, da?
Sper ca nu v-am instristat si eu prea mult, nu asta a fost intentia, ci doar sa va scriu despre gandurile mele legate de cei ce pleaca de langa noi...
Totusi, sunt cu gandul la excursia din octombrie, si chiar asa, mababei, nu puteti veni cu tot cu nasi la Sovata?
Poze cu noi
Veronica-Elena 12 ani, 
Tudor-Iulian 9 ani, 
Robert-Adrian 1 anisor