Mamica incapabila sa-si educe copilul cauta...(2)

Sabina spune:

pai limita si-a impus-o ea singura.
Ea stie cum se mananca frumos, deci stie limita. Mie nu imi pasa ce spune publicul, daca imi cere sa-i dau in gura in public ii dau, ea e cea care se rusineaza si mananca superb cand o vede altcineva :))

Fetita mea are o nevoie de afectivitate foarte crescuta, are mereu nevoie sa se simta iubita. La ea functioneaza mangaierile si gesturile fizice de iubire, cum ar fi datul in gura.
E o fiinta extrem de inteligenta, care usor trece de la exaltare la lipsa de incredere in ea, datorita faptului ca e perfectionista.
Asa ca prefer sa-i dau in gura cand se alinta, ca sa se simta sigura de iubirea noastra neconditionata.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Jasmin012 spune:

Si da, Capraru nu e psiholog, ci pediatru, dar la copii pediatrul ar trebui sa fie primul psiholog. Ar trebui sa cunoasca putin latura psihologica a meseriei sale, mai ales ca de ideile lui (stupide multe dintre ele) depind vietile si viitorul atator copii. Din pacate in Romania cartea lui inca mai reprezinta o referinta pentru multi.
Daca a fost amintit aici a fost amintit tocmai la capitolul asa nu.

Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es

Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...

denizel spune:

Datul mancarii in gura are conotatii diferite in functie de cine cui da in gura, nuuu?

daca unul ii da uneia inghetata sau supita in gura, sunt toate sansele sa spui ca, uite domle ce gest tandru si frumos si ce as vrea si eu sa mi se dea supita in gura, sa fiu stearsa usurel cu un servetel si sa mi se dea un pupic, ca aleia...
Daca un parinte e surprins in astfel de moment de tandrete, verdictul tuna: parinte iresponsabil si copchil alintat si nesuferit. Desigur, nervii privitorului sunt calmati la gandul ca copilul va deveni un ratat, iar parintele va plati fiindca ii face toate poftele :)).


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

Jasmin012 spune:

Sabina, deci Sofia face asa ca vrea ea si ca asa e frumos si bine si civilizat, nu ca o impui tu. Asta e un bun exemplu despre cum mi-ar placea si mie sa faca Lucas, fara sa fac eu militarie.
Poate ca si Gmmm s-ar multumi cu asa ceva, desi probabil ca ar deranja-o sa dea ea de mancare copiilor ei mari.
Fiu-meu nu mai vrea sa manance deloc de la noi, de dinainte sa faca 2 ani. La inceput ma deranja, ca murdarea. Dar apoi m-am obisnuit.


Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es

Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...

Jasmin012 spune:

Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es

Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...

Sabina spune:

pai si fimiu e disperat "singur. singur"
:)
Si Sofia mananca singura de obicei, dar are momente cand vrea sa ii se dea, acu sa nu va inchipuiti ca ii dam la fiecare masa :)
Azi dimineata de exemplu s-a uns singura feliile cu unt, si-a pus oul fiert moale in ouar, si l-a decojit, dupa ce a terminat cu oul si-a pus singura dulceata pe painea cu unt....copil model;)

dar aseara a vrut pepene in gura . upa ce acum cateva zile a fost invitata la niste copii si laudata de parntii lor ca e singura care mananca frumos pepenele cu furculita si cutit.

Totul vine natural daca te iei dupa copil...asta tot incerc eu sa explic;)



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

LilianaR spune:

Jasmin, as putea sa intervin la fel de categorica si sa spun ca daca erai atenta pe gmmm nu o deranjeaza sa isi rasfete copiii, ci doar ca asta nu a functgionat asa cum se astepta.
Dar... ma limitez la a arata ca mi-am dat cu o parere, anume nu stiu ce gandeste gmmm, dar tocmai pentru ca i-am citit cu atentie mesjele, imi pare ca nu la dresaj imbecil se refera cand vorbeste despre limite si impunerea lor.

Sigur ca va intra aici sin ne va spune exact ce crede ea, pana atunci mi-am aruncat cu parerea mea de gard, spunand ca "ma indoiesc sa fie intr-un anumit mod" si nu ca nu e sau ca e intr-altul.


Vazui si eu emisiunea aia de spuneti voi si se pare ca azi Capraru are alte idei decat acum 30 de ani; ca multi alti medici, dealtfel. Si a trait destule traume personale, si el...
Nici eu n-am spus ca e bun, dar ca inainte sa aruncam pietre de genul "asta e cu eticheta X" pe cand ne aratam oameni intelegatori, ar fi indicat sa incercam sa intelegem de unde vine o idee sau alta la omul in cauza.
Adica empatia aia de care discutam sa nu functioneze discriminatoriu. Ceva de genu'.

35+

denizel spune:

da, Iasmin, cam asa ceva :)))).


Liliana, imi pare rau, nu pot avea vreo empatie pentru un medic care e de parere ca singurele nevoi ale unui copil sunt mancarea si un scutec uscat.
Si, gradul meu de toleranta scade direct proportional cu faima pe care o are medicul respectiv.

In cartile de acum 20 de ani despre cresterea cainilor exista sfatul cu pusul unui ceas sub paturica, ceas care linistete pe pui fiindca, pare-se, el are impresia ca aude inima mamei.
Tot acum 20 de ani nevoile unui pui de om erau mai mici (in opinia medicului Capraru) decat ale unui pui de catel...
Ma intreb ce anume a facut ca psihologia canina sa evolueze mai rapid decat cea umana.


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

buli spune:

hai, ma, ca nu era chiar asa nazist Capraru - sau poate mie nu mi s-a parut.
ma rog, eu am luat ce m-a interesat din cartea aia, la afectiune si emotii am facut dupa capul meu.

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

rrox3 spune:

In opinia mea limitele tin doar de siguranta/sanatate si de consecintele firesti ale actiunilor in general. Atat.
Restul sunt limitele tolerantei si acceptarii de care e capabil parintele. Sunt limitele lui, total subiective.

Manierele la masa intra in categoria consecintelor. Daca copilul vrea sa faca impresie buna sau sa se integreze in grupul respectiv sau mai stiu eu ce i se pare lui important in cazul asta, va manca frumos. Daca nu, nu. E o chestiune care tine de mediu in primul rand. Care e standardul in mediul in care traieste copilul, care sunt expectantele si obiceiurile. Si ar fi bine sa-i fie permis copilului sa aleaga in cunostiinta de cauza, nu sa i se impuna.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)