Mamica incapabila sa-si educe copilul cauta ajutor

szivarvany spune:

Noroc ca stiu ca stii de gluma
Ca in rest ma aprind pe afara cand incep sperietorile de tot soiul si dai si explica la copil ca sunt si ei oameni, toti acesti "ei" de orice culoare/haine.

Mai, m-ati innebunit cu paharul de apa.
Io`st pe invers. Cand sunt in actiune prin casa mi se pare super ok sa-mi ceara orice, dar cand zac si dorm, as prefera sa-si ia singura Evident din acelasi motiv de relax deplin ii e mai usor sa ma puna pe mine pe drum Insa reversul medaliei este ca si ea, la randul ei, ma ajuta la nevoie

Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) cu Sela
_"Meglio sole, che mall`accompagnate !"
www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=I Love DC&page=3" target="_blank">Avem foto in concurs si acum ne laudam

Burtocika spune:

Da, mai, inteleg asta, dar, totusi, cum s-o determin sa-si stranga jucariile alea ??? Sau alte lucruri pe care ar trebui sa le faca, de exemplu sa zica "buna ziua", sa spuna L in cuvinte (stie, dar ii e mai usor sa nu-l spuna) etc.

*****************************
www.dealemele.webs.com" target="_blank">cartile copilariei mele

denizel spune:

mai scriu repede-repede ceva, trebuie sa plec.


Burtocika, stai linistita! Nu e important ca fetita sa faca de pe-acuma treaba (ma rog, maruntisuri), e important sa stie ca trebuie sa ajute la un moment dat. E prea mica acum.
Cand eram copil aveam mai tot timpul ajutoare la curatenie/mancare, n-am facut mai nimic pana am plecat la facultate (stiam sa fac doar crema de zahar ars fara oua :)), iar acuma sunt, ce sa mai, o minunata .



Alsa, tu esti foarte, foarte obosita, cred ca ai nevoie de o pauza.
Nu poti sa lasi fetita cateva zile la parintii tai sau ai sotului tau?
Si, in timpul asta, tu sa dormi muuult, mult :).

daca nu, macar niste suplimente sa iei.
Starea aceasta de oboseala poate fi si o manifestare a anemiei.
Cand simt ca sunt foarte obosita si ma trezesc foarte greu dimineata, fac o cura de pastura.
Pastura e grozava, e un produs apicol de vreo 3 ori mai concentart decat polenul. Face minuni, sa stii .
Nu mai am timp acum, caut maine si iti pun macar un link.
Te imbratisez, ai grija de tine!


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

rrox3 spune:

Burtocika negociaza Intreab-o cand si in ce conditii ar fi de acord sa-si stranga jucariile?
Si nu pretinde sa si le stranga chiar zilnic. Poate are anumite aranjamente pe acolo, cu care se joaca mai multe zile la rand.
Implic-o si pe ea in deciziile referitoare la "muncile" la care vrei sa participe. Asta o va motiva.
Sau poate prefera sa faca ordine in sufragerie si tu in camera ei.
Trezeste-i cumva interesul. Nimanui nu-i place doar sa execute ce i se cere. Se simte amenintata in independenta ei si se opune cat poate. Consider-o, ascult-o, respecta-i dreptul de opinie si negociati un compromis care sa va multumeasca pe amandoua.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

denizel spune:

Copilul meu a inceput sa zica "buna ziua" fara sa ii fac eu un semn discret :)), abia pe la 7 ani.





Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

buli spune:

ah, dar chiar si-a luat o morala ca pe la 4 ani a zis despre niste copii de tzigani ca-s "afumati".

acu serios vorbind, chiar nu e ok sa prezinti unii oameni buni si unii rai, pentru ca de fapt aspectul fizic poate fi tare inselator. dar cred ca deja stiati parerea mea, doar v-ati ris de mine

mama lu Giulik, mie imi place de mor cind, daca zic asa in treacat ca ma doare spatele, al meu ma pune sa ma intind si imi face masaj cu minutele lui mici. adica merita chestia asta 1000 de pahare cu apa la orice ora.

Burtocika,
de ce nu puteti stringe impreuna jucariile?

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

rrox3 spune:

Din experienta mea: daca vrei sa salute, sa puna te rog, multumesc si alte d-astea nu ii spune sa le faca. Fa-le tu. De fiecare data cand e cazul, desigur. O sa te imite, cat de curand, daca nu ii ceri tu sa faca asta.


Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

antguess spune:

Nu cred ca e cazul de psiholog. e o faza normala prin care trec copiii, o faza de negatie a autoritatii....dani al meu imi amintesc ca imi spunea...abia astept sa fiu si eu sef sa fac ce vreau cu copiii mei
acum daca il intreb de asta...rade, zice ca el nu a zis asa
acum la 7 ani , e minunat si nu imi vine sa cred cand imi amintesc cate probleme imi facea:)))

fetita ta vrea sa afle cine e seful, si in curand o sa afle, o sa isi dea seama ca e de preferat sa se inteleaga cu tine decat sa faca pe invers.
mult succes

Mamica mandra a lui Dani si cu bebe in burtica

simali spune:

Legat de salutul vecinilor - baiatul meu abia acum (9 ani) a inceput. La un moment dat i-am spus: "facem un semn, cand te ciupesc de fund, tu zici buna ziua". Am ras dar mai in gluma mai in serios l-am ciupit vreo 2 ani buni... O mai aveam si pe-aia cu focile la circ "uite, cand zici buna ziua de buna voie eu iti indes pe gat o bomboana". Si el zicea "nu mami, un peste". Dar nu l-am certat niciodata ca nu saluta. I-am spus doar ca e dragut sa faci gestul acesta, ca oamenilor le place, ca arata prietenie, etc.

Legat de stransul jucariilor. Sunt mai multe aspecte aici:
- primul e legat de varsta. La 3 ani majoritatea copiilor nu pot petrece prea mult timp facand o treaba monotona. Deci un copil de 3 ani care strange 5 minute jucarii e de laudat la megafon.
- al doilea e legat de modul in care sunt tinute jucariile. Cel mai usor mod de depozitare (din punctul de vedere al facutului ordine de catre copilul mic) este in containere etichetate pe familii de obiecte (masinute, papusi, cuburi, avioane, trenuri, Lego, etc.) in care copilul vine si pune totul gramada. Daca stransul jucariilor este ceva anevoios ori parintele o sa stranga dupa copil pana la adolescenta ori treaba asta o sa fie samanta nesfarsita de scandal si vaicareli.
- al treilea este o oarecare toleranta. Casa cu copil = nitica dezordine. Nu haos, dar se intelege ca mareu pe undeva or sa fie insirati niste dinozauri sau un circuit de trenulete, o sa fie o papusa sau mai multe pe canapea, rolele la usa, etc.
- al patrulea sunt niste mici reguli care sa faca tuturor viata mai usoara. Noi avem de pilda o regula (incalcata uneori, nu des, dar nu se isterizeaza nimeni) care spune ca daca aduci jucarii in camera de zi te limitezi cu ele pe suprafata covorului. O alta spune ca daca vrei sa instalezi o jucarie de dimensiuni mari (un circuit cu trenulete) mai intai o dezinstalezi pe cea cu care te-ai jucat si o pui la locul ei. Abia apoi aduci alta. Acum pe covorul din camera de zi este instalata o armata imensa de soldati romani cu care nu se joaca nimeni pentru ca VLad sta in vacanta in timpul saptamanii la mama mea. Dar nu ne vine sa-i punem la loc pentru ca parca ne e mai putin dor de el cand e armata aceea pe covor.
- si nu in ultimul rand, exista la toti copiii (undeva intre 2 si 3 ani) un moment in care vor sa ajute prin casa. Ei, momentul acela trebuie folosit la maximum. Daca mama nu-i da atentie si continua ea sa faca totul copilul isi pierde interesul si nu si-l mai regaseste decat cand il strange nevoia de fund (adica atunci cand o sa se mute la casa lui si o sa vada ca daca pune pe MR.Muschi in chiuveta si-i zice "sa faci luna pana ma intorc" ala nu face nimic).

"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice

mina spune:

Daca tot am dat p-aici, sa zic si eu de paharul cu apa..... Eu incerc sa mentin lucrurile la un nivel simplu. Daca fac altceva si nu pot sa il servesc ii spun: nu pot acum pt ca ...., te rog sa-ti iei. Dupa cat de important considera el ca e ce fac eu si in functie de ce chef are, se duce sa-si ia sau ma roaga sa-i aduc mai tarziu, cand am timp. Nu mi s-a parut ca s-ar deshidrata dintr-asta . S-a intamplat de cateva ori sa ii atrag atentia sa nu rabde de sete fiindca i-e lene.....iar daca a rabdat pentru ca eu chiar faceam ceva din care nu ma puteam intrerupe in clipa aia...a si invatat ceva, zic eu.

Din cate am invatat eu crescand la Vizigot de 6 ani incoace, cred ca e mai usor sa interzici ceva unui copil daca ii si explici (la nivelul lui, desigur) de ce nu are voie. De cate ori am spus NU autoritar si scurt, a fost inutil. In cel mai bun caz, cand a fost suficient de mare s-o faca, m-a intrebat de ce. In majoritatea cazurilor, dupa ce i-am explicat de ce (o data, de doua ori, de noua ori, calm, nervos, rapid, grabit, pe indelete....dupa caz) a inteles.

Cand a venit varsta scrisului pe pereti am incercat sa impac si capra si varza: l-am obisnuit sa scrie pe faianta din bucatarie. I-a placut chiar faptul ca se sterge si maine poate s-o ia de la capat. Adica....sincer (ca nu m-aude copilu')....chiar nu mi se par importanti peretii....varsta "nebuniilor" astea nu se mai intoarce. Nu am adoptat totusi atitudinea "fa, mama draga, ce vrei, ca mama te lasa". Am incercat s-o las la un nivel....permisiv-colaborativ.

In locurile publice nu prea am avut incidente cu el....la banca (daca tot venira vorba) merge ba cu mine ba cu tati de pe la 2-3 ani si de regula il distram dandu-i si lui sa semneze "contracte" si "documente". Se simtea important, bagat in seama si util, ca doar ma "ajuta".

Mai incolo am introdus ideea de schimb: tu vrei in parc eu am treaba la banca sau la birou. Daca mergi cu mine la banca - promit ca rezolv repede daca si tu ma lasi - dupa aia merg cu tine in parc. Acum am ajuns la performanta ca ma lasa sa casc gura in 2-3 magazine de toale dar dupa aia stiu ce urmeaza: am fost unde ti place tie, hai acu sa cascam gura si pe unde-mi place mie.

Nu l-am speriat niciodata cu nimic. Viata e simpla si asta vreau sa inteleaga. Parintii iti vor binele si de aceea te invata lucruri bune pentru tine. Faci aia sau ailalta (sau nu le faci, dupa caz) pentru ca (si urma o explicatie). Nu pentru ca i-e frica de politistu sau tiganu sau doctoru sau bau baul..... Frica, cea indusa artificial, nu e un instrument bun pentru ca pragul peste care devine irationala si se transforma in fobie pe viata e foaaarte scazut.

Despre secrete....da, e bine sa observam cu atentie in ce situatii pretind ca au secrete sau ca uita. Al meu "uita" ce-a mancat la pranz fiindca pur si simplu i-e lene sa-mi spuna.....Sau "uita" ce=a facut aseara cu tati fiindca in loc sa se joace in aer liber cum am zis eu au stat si s-au uitat la nu stiu ce film. Dar sa fim seriosi....si eu "uit" sa ii spun sotului la ce ora am ajuns acasa (nu ca m-ar controla, dar ca idee) daca m-am lalait prin magazine in loc s-ajung la timp sa platesc intretinerea .... Nu vreau sa induc ideea ca ar fi ok sa minta, doar sa intelegem din ce motive o face.
Ceea ce e important, cred eu, este sa ii inducem copilului ideea ca poate oricand sa discute orice cu noi, parintii lui. Chiar daca subiectul nu ne va face placere. Il iubim si vrem sa stim ce e cu el. Asa cum si el ne iubeste si vrea sa stie ce e cu noi (repet, la nivelul lui).

Nu stiu nici o metoda de a face copilul sa-si stranga jucariile....sincer nu cred ca exista. Mai curand ne obisnuim noi cu ele gramada. Poate sa ii explici ca uite, si tu iti strangi zilnic hainele, vasele, cartile, lucrurile pe care le folosesti?

In privinta salutului, rrox are dreptate: puterea exemplului. La al meu, daca-i atrag atentia sa salute, i se face rusine. Rusine ca a fost "criticat" in public, asa am interpretat-o eu. Daca, insa, pe langa teoria in domeniu (de ce tre sa saluti, etc), eu salut sonor (ma rog, nu exagerat), imediat se ia dupa mine. Incet incet s-a obisnuit si acuma-s mandra de politetea lui. La fel si cu multumescu'. Cand uita, vorbesc cu el intre patru ochi: nu crezi ca dna aceea s-ar fi simtit mai bine daca ii multumeai pentru ce ti-a dat?

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
www.tocanadecuvinte.blogspot.com" target="_blank">TocanaDeCuvinte
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it