Sezatoarea canadiana (186)
Raspunsuri - Pagina 3
columbiana spune:
Mihaela 
am citit fara rasuflu :))
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
Diana2007 spune:
Mimitete pentru asa jurnal de vacanta
Diana mama de Victor Christian, 24 Iulie 2007 si Sonia Theodora 15 Septembrie 2009
"Twenty years from now you will be more disappointed by the things you didn't do than by the ones you did" Mark Twain
mimitete spune:
Bucuresti (ultimul episod)
Aeroportul din Florenta e foarte mic, nu-mi revin din soc si zic ca e ca si Baneasa, sotu’ se uita urit la mine si ma intreaba cind am fost eu ultima oara pe Baneasa, cred ca acum 30 de ani cind ma duceam cu avionul la mare… Lasa ca vezi tu cind aterizam, zburam cu Blue Air. Plin de moldoveni care mergeau la Chisinau ca au zbor direct de la Florenta.
Avionul foarte mic, cu elice…David incintat ca asa ceva nu a mai vazut desi e super plimbat. Totul bine si frumos pina trecem Carpatii si ne apuca niste zdruncinaturi de eu am crezut ca mor de frica. Copiii extaziati !! ca e ca la Disney in roller coaster, ridicau si miinile cind mai luam un gol de aer. Eu am mai imbatrinit cu citiva ani…. Noroc ca nu a tinut decit vreo 10 minute care mie mi s-au parut de nesfirsit.
Ajungem la Baneasa, ioc toaleta la sosiri ca e doar o camera unde faci intrarea de frontiera, pe urma iti iei bagajele si gata, esti deja afara din aeroport. Luam un taxi si mergem spre casa socrilor. Parintii mei plecasera cu doua zile inainte spre SUA la sora-mea asa ca nici macar casa parinteasca nu mi-am vizitat-o desi mi-au lasat cheile. Ajungem cu bine dupa slalomul de rigoare prin circulatia din Bucuresti, pupaturi cu familia, iar la masa ca ne vazusera anemiati 
si cam slabi…
Pt mine noptile au fost teroare, dormeam cu geamurile deschise ca era foarte cald, nu puteam adormi de latratul ciinilor vagabonzi 
(David zicea ca e dragut ca e ca in 101 dalmatieni cind isi vorbesc ciini si dau sfoara in tara), inevitabil porneste cite o alarma de masina care piuie interminabil. La putina durata apar injuraturile 
de la diferite apartamente la adresa proprietarului masinii…ocazie cu care i s-a imbogatit vocabularul lui David in limba romana desi i-am zis ca e intraductibil si in nici un caz sa nu repete.
Toata lumea la magazine, piata, gogosi, pateuri,etc. a fost foarte amabila si draguta. Toata lumea se plinge de criza si cum dintre cunoscutii nostril au firmele lor ei spun ca s-a redus activitatea simtitor de mult. Imi era tare mila de batrinii care stateau la marginea magazinelor si cerseau fara sa zica nimic. Mi s-a rupt sufletul si le dadeam la toti cite ceva.
Am mincat incontinuu rosii adevarate de nu ne mai saturam si visine cu zahar.
A pluat din cind in cind si baltile la intersectii sint aceleasi ca si pe vremea mea. Tinind cont de starea drumurilor in Montreal, ma simteam ca acasa .
Parcul IOR din Balta Alba a fost refacut acum doi ani si este foarte frumos, plin ochi de terenuri de fotbal si baschet, o placere sa vezi cum se jucau copiii si nu numai. Acolo am mers zilnic cind nu ploua sa jucam baschet. Aparitia mea in pantaloni scurti a fost un eveniment, fiecare persoana din parc a intors capul si ma comenta…probabil ca tinuta nu corespundea cu babeta din mine. Too bad numai ca am crezut ca am ceva pe picioare sau ceva care atirna de se tot uitau in halul ala la mine si la Anne. M-am dezobisnuit pe strada ca barbatii sa se uite fix la tine si sa te masoare de sus pina jos…
Am strabatut centrul cu Anne de la Rosetti, pe Magheru, la Romana, la sala Dalles, calea Victoriei, liceul meu (Sf Sava), Cismigiu, Cotrocenii copilariei mele, facultatea de medicina. Calea Victoriei pe linga fostul hotel Bucuresti ca acum am uitat cum ii spune este jalnica, totul este inchis si cu ziare in vitrina. Ateneul, muzeul de arta, biblioteca universitara arata foarte bine si sint refacute. Coborind pe calea Victoriei am ajuns si incentrul vechi (Lipscani, Smirdan) care este in curs de a fii refacut foarte frumos si cochet. V-am pus citeva poze cu nenumaratele terase care s-au deschis acolo si unde am baut cel mai bun café frappe.
Circulatia mi s-a parut ca si in anii trecuti peste masura, traversarea strazii pe trecerea de pietoni este un act de curaj ca tot nu se opreste nimeni as ca traverseaza fiecare pe unde poate. Inevitabil este cite unul cu nu stiu ce masina 4 by 4 care trece in viteza pe linia de tramvai si taie fata tuturor la stop evitind de justete citiva pietoni.
Copiii mei au devenit fani merdenele, Fornetti si in general orice este pateu cu brinza. Parcurile sint refacute si au echipamente noi. Este plin de copii, ori m-am dezobisnuit eu ori este explozie demografica.
Metroul are vagoane noi si frumoase cu bodyguarzi aproape in fiecare vagon. David vroia sa stie daca sintem in razboi #61514; ca i-a vazut cu pistoale ceea ce I s-a parut super cool.
La restaurantele la care am fost noi mincarea a fost proasta, serviciul bun. Ne-am dus la nimereala prin cartier asa ca probabil ca nu am stiut noi unde sa mergem. Au fost nemultumiti cu 20% bacsis .
Si Cismigiu si Herastrau sint frumos amenajate, ne-am plimbat cu vaporasul ca in copilarie. Am vizitat familia de rigoare si foarte putinii prieteni pe care ii mai avem in Ro. Muzeul satului a fost frumos dar ne-a apucat alergia pe toti asa ca am scurtat vizita. Anne si-a luat niste cercei facuti de copiii din tabara de arte care era acolo.
Din cauza ploilor am anulat si excursia la Peles.
Acum sa va povestesc aventura mea pt obtinerea CNP-ului 
(cod numeric personal) de care am nevoie pt pasaportul biometric romanesc fara de care nu te poti ocupa de succesiuni.
Eu zic sa dau telefon la evident populatiei sa stiu ce acte imi trebuie in afara celor evidente aduse cu mine. Toata lumea ride de mine si-mi spune ca nu obtin nimic la telefon, eu ma incapatinez sa incerc. Surprise, raspunde cineva.
Ii explic ce vreau si imi spune, citez “Cum Dna sa nu aveti asa ceva, ce va bateti joc de mine?”. Trebuie sa recunosc ca mi-a luat glasul, respir, si ii zic ca am alte treburi decit sa-mi bat joc de el si ca eu chiar nu am sau mai precis am dar nu e inscris pe certificatul de nastere. El: “Si eu ce sa va fac?”, evident era vina mea Pai sa-mi spuneti ce acte am nevoie ca sa-l obtin? El: “Eu de unde sa stiu?” Caragiale curat Coane Fanica, “pai intrebati un coleg (mai intelligent in gindul meu)”. El: “Duceti-va la circa de politie”.
Bon, sun la circa de politie, ii spun pasul, evident mi se spune ca nu tine de ei ci de evidenta populatiei. Ma enervez, caut alt numar de telefon de la evidenta populatiei, o iau pe sectoare (intre timp sint mistocarita la greu de familie care imi spune “ti-am zis noi”). Surprise, dau de cineva cu creier functional care imi spune sa vin cu ce acte am eu si cu un timbru fiscal de 4 lei pe care-l iau de la posta. Mai stiti ce e ala timbru fiscal? Metoda anarhica de a plati astfel de taxe pt aceste servicii.
Bon, mergem la posta sa cautam timbre, nu au de 4 lei au de 3 lei, doesn’t matter da-mi matale acolo timbre. Se pare ca am fost norocosi caci alti nefericiti pe care i-am intilnit la coada au batut citeva oficii de posta pina au gasit. Idee de business: vinzi timbre fiscale la usa sectiei .
Ajungem la sectia de politie in cadrul careia se afla si evidenta populatiei, coada mare intr-o camera foarte mica fara aer conditionat. Dupa 30 de minute simt ca ma sufoc de mirosuri. Coada era la o usa…nenea de la ghiseu nu stia nimic ca l-am intrebat. Ma ratoiesc ca el ce rost are acolo daca nu da nici un fel de informatii, cica numai Doamna Comandant stie… Nici macar nu dadea formulare, trebuia sa stai la coada pt formulare ! la aceeasi coada ca si ceilalti.
Mi se pare o timpenie asta si imi manifest dezaprobarea intrind in biroul respectiv. Ii spun pasul meu, se vede clar pe fata lui ca habar nu are ce trebuie sa fac dar ca sa scape de mine zice “Faceti o cerere”. Eu ii cer un formular sau o foaie de hirtie si el imi spune ca trebuia sa vin cu ea de acasa Imi creste tensiunea instantaneu, ii comunic civilizat parerea mea fata de aceasta situatie, pe el il doare in fund. Ies val virtej, las sotu’ la coada si fug la Xeroxul de la bloclul vecin sa cumpar foi albe sa fac cerere.
Facem noi cererea asa cum ne bate capul, o sun pe mama (care e avocat) in USA sa-mi zica ce sa scriu ca sa nu-mi scape ceva si stam la coada vreo 2 ore timp in care fac analiza societatii romanesti cu voce tare. Cel mai tare ma deranja ca in afara de noi nimanui nu i se parea umilitor sa stai in picioare, fara numere de ordine, fara formulare, intr-o incapere foarte mica fara aer conditionat iar Dl din birou statea la aer conditionat. “Asa e la noi” mi se spunea…atitudine mioritica.
Ne ajunge si noua rindul, este 11:55 si la 12 inchid pt doua ore ca au probabil program de alaptat… Se uita pe cerere si ne zice ca n-am trecut numele parintilor !! si adresa unde am stat ultima oara in Ro, amindoua irelevante pt CNP. Ii zic ca le trec imediat, pe loc. Nu, trebuie sa ies afara sa le trec si intre timp el inchide cosmelia, nesimtire crasa. Imi vine sa-l string de git, sotul ma scoate din birou, scriem si numele parintilor si adresa si revenim la ora 14:00, coada la fel de mare ca si la inceput.
Intre timp am luat Extraveral acasa. In tura de dupa-masa o duduie ceva mai desteapta, ne ia cererea si copiile dupa acte si ne cere un nr de telefon unde sa ne suna Dna Comandant daca mai are intrebari. Am pierdut o zi intreaga cu asta, eram vlaguiti de orice putere eu vroiam sa mai emigrez o data . In fine, ajungem acasa, tir telefonul, Dna Comandat elle meme care imi spune ca ea nu intelege de ce am facut eu cererea asta cind evident ca am CNP deoarece am avut pasaport romanesc (Duhhhh) si ca doar ma cauta in baza lor de date si ar fii trebuit sa mi-l treaca pe loc pe certificatul de nastere. Ii explic ca inteligentele ei de functionari m-au pus pe drumuri toata ziua cind nu era nevoie. Imi zice sa vin a doua zi cind vreau eu si sa cer cu ea, facem asta si dureaza 5 minute sa ni se treaca CNP-urile..!!!
Noi ca noi, dar erau nenumarati batrini care nu se puteau tine pe picioare si stateau acolo in picioare in caldura aia si erau plimbati ca le mai trebuie alte acte, alte copii. Totul era facut ca tu sa te simti mic, fara putere, la mina organului de stat atotstiutor, dezgustator si inadmisibil.
Ah, si inca ceva, pe pereti erau exemple de formulare completate, galbene deja de cit stateau acolo, intr-o rama de sticla plina de muste moarte. Unul din formulare, i-am facut si poza, la ultimele studii facute avea trecut liceul iar la ocupatia actuala era medic!!! M-am tavalit pe jos de ris.
That's it. Am trimis si poze inclusiv din Bucuresti.
ankalaura spune:
Mihaela - per total, nu stiu daca sa rad sau sa plang, dar pe alocuri am ras de m-am prapadit! 
laurajr spune:
Mimitete, ce mi-ai facut, mi-a stat tocana-n gat de atata ras !!!
Auzi la madama comandant, ca de ce ai stat o zi la coada ? Din cauza subalternilor tai, cocoana !!!
Vorba ta, te apuca dragul de a mai emigra o data !
Sa le povestesc eu, cum la un singur ghiseu, in 5 min, cu minim de acte mi-am scimbat carnetul de conducere, am solicitat bulinutza de aia verde pt masina si am schimbat adresa la talonul masinii? In 10 min? Bleah !
Fetelot, va multumesc de urari, mi-am propus ca la anul sa ma aniversez cu alte fericite care fac patrujde ani la Las vegas in Hangover style, sa-mi fac un tatoaj, vorba fii-mii si sa de vin mai inteleapta !
maru spune:
Mihaela, esti mortala! ce mai, cu laptopul in brate pe tron, in speranta ca ai postat si urmarea!
Multumesc!
cge spune:
Mihaela, f. frumos ai povestit.
Si eu am venit grabita acasa sa te citesc, la job n-am reusit.
Ai dreptate ce ai povestit despre Ro:
-si Anca cu Victor au fost uimiti cat de multi copii pot fi in parcuri;
- si eu am vrut sa mai emigrez inca o data cand am ajuns cu autocarul din Bulgaria in Piata Parlamentului si ma priveam intens din maldarul de bagaje cu un taximetrist care nu vroia sa na duca in Tineretului, ca cik era prea aproape;
Si in timpul asta, Anca imi declara:"Que est beau en Roumanie" caci vazuse un Tico mov si o masina vopsita roz. Si este indragostita de Ro caci acolo exista hartie igienica roz.
Cat despre Coasta de Azur si Italia, ne-ai facut pofta sa mai mergem.
Si pe Victor l-am indopat cu Fornetti in vacanta asta.
Dar aseara am prestt pateuri dupa reteta Oanei, si au declarat ca sunt aproape la fel.
Cristina,
mama lui Victor 07.01.2000 si a Ancai 16.09.2005
pitilache spune:
mimitete am citit pe nerasuflate relatarile de vacanta! SUPER!!!
Bijoux by Mitziad
Podeanu spune:
Mihaela, eu o singura concluzie trag....te-ai simtit tare bine in vacanta asta, te-ai odihnit si ca rezultat ne-ai bucurat si sufletele noastre cu asa povesti adevarate. Nota 10!
fug la poze
Ione81 spune:
Mimitete,
Excelent jurnalul de vacanta! Am fost acolo, cu tine!
Laurajr,
LA MUUUULTI ANI, sa fii fericita si sa ai parte de un an exact cum iti doresti! Suna bine planul pt schimbat digitu'! si cu Cayo Coco si mai bine ca e in curand! :)
Simi,
Geloasa! O lunaaa?? Ati votat destinatia?
Pitilache,
Nu stiam ca te doare spatele, ma bucur sa aud ca e mai bine!
Nasuc,
Drumul e un vis spre BC, doar ca noi am fost spre sfarsitul iernii, am plecat intr-o joi sau vineri seara dupa munca, si ningea atat de tare ca nu vedeai la 2 m in fata... am zis ca ori murim, ori NU! :) Dar a meritat apoi!