sa ne numaram binecuvantarile (cap.6)

Happy_in_TO spune:

Da, da... Song 19 este favorita mea o ascut mereu si mereu, Garou mi se pare cel mai bun Quasimodo

Imi place foarte mult si www.youtube.com/watch?v=KUXGVfmrEN4" target="_blank">concertul lui Garou cu Daniel si Patricdar si www.youtube.com/watch?v=aBXeXBpTVOk&feature=related" target="_blank">piesa originala

A_Iulia spune:

Pai sa nu crezi ca noi n-am trecut prin asta...doar ca timpul le rezolva pe toate.
Trebuie sa-ti ocupi mereu timpul cu orice, sa nu te mai gandesti la trecut - pentru ca nu ai cum sa schimbi prezentul, incearca sa eviti tot ce-ti produce durere.

Iesi cu prietenii (sau primeste-i in vizita), parintii, rudele, oricine poate fi o binecuvantare pana cand reusesti sa iesi din perioada asta.

O sa treaca, ai sa vezi, si-ai sa-ti numeri si tu binecuvantarile cat de curand...

LaLa_20 spune:

Grishca...e mai greu la inceput...in plus depinde si de fiecare...eu am avut o relatie foarte urata cu ex si tot mi-a fost greu...abia acum dupa 9 luni ma simt linistita din puctul asta de vedere,abia acum simt un capitol incheiat si poate ca v-or mai fi clipe cand imi v-or veni in minte doar clipele frumoase...sum a zis Happy pare usor ,dar nu e chiar asa...totusi fruntea sus...soarele vine pe strada fiecaruia...
Fetelor...eu ma simt un pic cam aiurea,astazi a venit individul sa vada fata ...si desi a stat destul...la ora mesei nu se dadea plecat,m-am apucat de pregatit masa sperand sa plece,dar el nimic...intr-ul final l-am rugat sa plece ca noi trebuie sa mancam...si am auzit ca a ajuns rau de tot financiar,ca nu are nici ce sa manance...parca desi nu merita mi-a fost mila ca l-am dat asa afara...nu stiu nu ma simt bine sa fac gesturi din astea,da nici la masa cu el nu as fi putut sa ma asez...
In alta ordine de idei,eu si gaza ne bucuram de vara...suntem happy...

Laura,mamica de minune Bianca
POZE...noi
Adevaratul camin nu este cladit cu mainile, ci cu inima.
Speranta este ea insasi un soi de fericire si ,poate, principala fericire pe care aceasta lume o ofera.

Gabi_K spune:

Nu-ti fie mila de el. Nici lui nu i-a fost de tine Si faptul ca lui ii tuna sa-si vada fata nu inseamna ca voi va abateti de la programul vostru obisnuit.

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert

Happy_in_TO spune:

Binecuvintare: azi imi vin galustele acasa si imi vine si inima la loc
Fac curat, ca de cind am plecat n-am pus mina pe nimic. Apoi fac piata si ma duc la locul cu pricina unde vin cu autocarul.

De o saptamina umblu dupa un act de la consulatul Romaniei. Ma apuca risul in loc sa ma enervez... Am umblat trei zile dupa acel act. Trei zile! Nu imi vine sa cred. Aseara tot nu era gata. Cica ii trebuia ultima semnatura... Sa vin a doua zi. Off... nu numai in Romania se intimpla asta, ci si la consulatul romaniei. Mai mare risul. Deci inainte sa ma dus sa iau fetele o sa trec si pe acolo, pentru pretiosul act. Le-as spune citeva de indignare, dar ce rezolv? Mai mai si pun pe lista neagra si data viitoare umblu o luna...

Morgano si Mamaluigulika...va aduc rufe, trei geamantane

Lala nu lasa garda jos, te rog! E baiat mare si se va descurca. Tu concentreaza-te pe fetita si pe tine, atit! Voi sinteti importante si minunate!

LaLa_20 spune:

Gabi,Happy......nu las garda jos...a fost un sentiment de mila si atat...acum sunt mai bine...
Happy...in Romania e si mai rau...desi am scris adresa corect in cerere si plus am atasat copie dupa contractul apartamentului...astia de la politie mi-au trecut adresa gresit in buletin...la banca am fost sa imi actualizez datele la un cont...si mi-au trimis noul card cu numele gresit...imi e groaza sa ma mai apuc sa schimb si permisul...cine stie ce minunatii mai vad si pe acolo...

Laura,mamica de minune Bianca
POZE...foarte...noi
Adevaratul camin nu este cladit cu mainile, ci cu inima.
Speranta este ea insasi un soi de fericire si ,poate, principala fericire pe care aceasta lume o ofera.

sanziana72 spune:

Happy_in_TO ce mi-ai facut! Cand ascult Garou (daca il vad e si mai bine ) plutesc si eu pe o boare romantica... De abia incercam sa ma las.

Cel mai rau imi pare ca atunci cand a fost concertul cu cei 3, eram la Paris, dar inca nu stiam de Garou. I-am descoperit CD-urile cu putin timp inainte de a pleca de acolo, iar acum caut concerte unde sa il pot vedea. Se pare ca vine in iarna la Chisinau si sper sa ajung sa il vad, e locatia cea mai aproape pe care am gasit-o. In Romania cred ca nu prea e cunoscut.

Revedere frumoasa cu fetele! Eu sunt incordata si cand o las pe fiica mea cu mama si plec 2 zile in delegatie. Vreau sa o trimit si in tabara, dar cred ca inca nu e pregatita (sau nu sunt eu!?).

LaLa_20, nu iti lasa atinsa coarda sensibila. Poate sa iti fie mila de el, dar de la distanta.
Din pacate partea cu actele gresite nu se intampla numai in Romania. Stiu pe cineva care toata viata a avut un alt nume decat parintii lui pentru ca i-au gresit pe certificatul de nastere o litera, in Franta.

Grishca, NU ai esuat si NU ai pierdut, chiar daca nimic nu mai e la fel. Nu totul e facut sa dureze vesnic, nici macar iubirea. Acum nu vezi decat pierderea, dar cu timpul vei vedea si nestematele pe care le-ai avut si care ti-au ramas ca amintiri. Ce ai fi preferat, sa nu fii trait niciodata clipele minunate pe care le-ati avut impreuna sau sa le fii trait, chiar daca au un sfarsit?
Cel mai dureros pentru mine a fost sentimentul ca am fost inselata tocmai de cel in fata caruia mi-am deschis sufletul complet. Dar nu el m-a inselat, ci eu, pentru ca am vrut sa cred ca poate fi persoana de care aveam nevoie.
Pentru tine a venit momentul sa te desprinzi, sa inveti sa traiesti pe propriile tale picioare, fericirea ta sa nu mai depinda de altcineva. Cu cat te agati mai mult de trecut, de imaginea pe care ti-o construisei despre viata ta, cu atat doare mai tare. Da-ti timp sa te vindeci, dar invata sa privesti inainte, pana cand vei putea privi inapoi fara durere.
Vei descoperi frumusetea si puterea din tine, reinvatand cine esti.
Acum esti sub socul realitatii, cand iti dai seama ca visul in care ai trait nu este de fapt si visul celor de langa tine. E ca trezirea dintr-un cosmar, dar te vei trezi. Iluziile dor cel mai tare.
Cat despre golul din stomac, la mine cred ca a durat vreo 2 ani, iar cel din suflet vreo 5. Dar au trecut! Vor trece si la tine, daca le lasi sa plece.

Grishca spune:

Multumesc mult pentru toata sustinerea voastra! Conteaza enorm pt mine!
Nu stau sa-mi plang de mila. Am timpul f ocupat cu copilul, am vreo 2 prietene cu care vb la tel zilnic, ies in parc, ies la terase, vreo 3 cupluri, din care 2 tot cu copil mic, sora-mea,inca un cuplu care s-a alaturat de curand pt ca el e prieten cu ex si credea ca am ceva si cu el. Toti isi ofera sprijinul si ma ajuta fiecare cum stie mai bine dar din pacate tot sunt momente in care simt ca ma rup in bucati. Asta e. O sa treaca, sper.
Mi-e dor si de tata. Pe el m-am putut baza in fiecare moment mai greu din viata mea. Dar acum nu mai e decat de acolo de sus, unde probabil ma vegheza si imi da curaj sa adorm seara si sa ma bucur pentru ca am reusit sa mai trec de o zi fara el si sa ma trezesc in fiecare dimineata si sa-i zambesc lui Tudor si sa aper ca maine va fi mai bine.
Colac peste pupaza azi Tudor a cazut din patut (s-a catarat peste grilaj)si am ajuns in urgenta cu el. Toate bune si sper sa nu apara nimic in urmatoarele zile.
Asa ca binecuvantarile mele de azi sunt randurile scrise de voi. Va multumesc inca o data si va ofer un mare buchet de

martie spune:

Grishca, normal ca e un esec un divort, oricum ai da-o e tot un esec, nimeni nu cred ca-l bifeaza la realizari, dar oameni suntem si nu avem cum sa fim perfecti in viata asta, mai ales ca o casnicie nu tine 100% de tine, daca numai unul trage la caruta..nu are cum sa mearga, se va poticni mereu. E normal sa simti esecul, dar tot atata de normal e sa-l accepti. Orice relatie incheiata a avut si momente frumoase, dar nici nu e normal ca pentru momentele frumoase de la inceput sa stai intr-o casnicie in care suferi, esti mintit, abuzat etc.
E o pierdere, e disparitia unei persoane din viata ta, normal ca urmeaza o perioada grea, un fel de doliu, sunt altele mult mai rele pe lumea asta.

Si mie toata lumea imi dadea sfatul asta... pana la obsesie "iesi cu prietenii"... sa stii ca nu prea iti ajuta la nimic. Acesti prieteni au viata lor, poate familia lor, poate nu au trecut prin ce treci tu acum, te vor asculta, dar nu au cum sa empatizeze cu tine total, chiar daca ar vrea. Chiar daca vor sa te ajute, nu stiu cum s-o faca... Pana la urma tot tu te retragi, pentru ca realizezi ca doar le strici buna dispozitie.

Trebuie sa vorbesti cu persoane aflate in situatia ta. Numai acele persoane te vor intelege cu adevarat si vor avea disponibilitatea sa te sustina, sa te ridice. Eu cunosc pe forum atatea cazuri de fete care s-au imprietenit, tocmai ca si-au impartasit toata durerea, si-au pus una alteia pe tava sufletul, s-au vindecat reciproc pana la urma.

Eu am gasit aici pe forum o fata, ne povesteam si ne incurajam una pe alta sa divortam.. chiar radeam cu ea zilele trecute... ne aminteam ce-i mai injuram... cand ma lua pe mine melancolia, ea imi zicea vreo doua si invers.. Nu poti sa faci asta cu prietena ta cea mai buna care are eventual o casnicie fericita, un sot bun, cand tu ai momente cand simti ca vrei sa injuri toti barbatii lumii, ca asa simti in momentul ala si vrei sa te descarci. Si o si plictisesti sa-i tot bati apa-n piua cu ce-a fost, ce-a facut, ce-a dres... oricum tot tu te vei simti vinovata ca-i strici buna dispozitie. Dar pentru tine asta e o etapa prin care trebuie sa treci ca sa iesi la liman... nu ai cum sa sari peste ea, o treci...cu bune, cu rele, cu melancolii, cu furii...si pana la urma o sa-ti amintesti cu seninatate si acceptare perioada asta. Asa cum iti amintesti probabil acum cum ai luat un 3 la mate in clasa a 10-a. Ce importanta extraordinara mai are asta acum? O sa fii bine, o sa vezi (foarte bine, chiar, dar nu intru in detalii).

Happy, exact asa sunt si eu, lipsesc fetele 2 zile de-acasa...si cand stiu ca trebuie sa apara, aproape ca pun covorul rosu... ma duc, iau prajituri, cola!!!, fac curatenie... parca ma si vad cand or veni la mine cu nepotii... cred ca atunci rastorn si casa..

Adina (asa mi-a venit)

Gabi, uitai, ca am citit mai demult cu intalnirea ta de 25 de ani, doaaaamnee cat am ras, ai fost totala. Cica cine sunt burtosii si cheliosii astia din jurul meu?? Totala ai fost!

Bai ce pacat de MM, foarte afectata am fost...saraca... cu ocazia asta mi-am facut si dusmani pe forum. Binee, ei nu stiu, dar sunt 2 "usere" (ca oameni cred ca nu sunt) care cred ca daca-mi zic ceva pe forum... le iau capul... vai ce oribilitati au putut spune de o biata amarata, un suflet ratacit care n-a gasit puterea sa se ridice sa mearga mai departe.... Offf, bine ca nu sunt moderator... ca as fi abuzat cu mult peste limita de puterile mele.

Happy_in_TO spune:

Iarina, m-am gindit la intrebarea ta si mi-am analizat decizia. De ce nu il accept mai mult decit amic? Cred ca din mai multe motive:
este cu 8 ani mia mic decit mine si se cunoaste la felul cum gindeste... prevad un tangou vijelios si eu am nevoie de un vals armonios... sare de la una la alta in discutii, ma oboseste si imi denota ca nu se poate concentra asupra lucrurilor importante...inca sta cu parintii... injura cam des (niciodata in fata fetelor) si nu isi cere scuze dupa acceea. Iarasi, ceea ce m-a facut sa ma retrag a fost faptul ca mi-a spus ca este bi-polar. Nu am energia necesara pentru asta.
Este inteligent si ii admir creatiile, ma flateaza cu atentia lui, ca imi spune ca ma admira, ca ma numeste hot-mama :)) Atentia lui ma face sa ma simt bine ca femeie. O sa pastrez hotarul la stadiul "amici" si o sa fie ok pentru amindoi.

Fetele mele sint cele mai importante pentru mine, sint focusul meu in viata. Am ajuns la o balanta interioara si la o armonie pe care nu vreau sa le stric... Stiu ce vreau de la o realtie si stiu ce fel de persoana imi vreau alaturi. Vreau o relatie sanatoasa emotional care sa fie in ton cu armonia si ordinea din viata mea, care sa imbogateasca starea mea sufleteasca, nu care sa ma suga emotional.

Stiu ca in trecut am facut alegeri gresite crezind ca sint super-woman, ca le corectez pe toate, ca o sa ajut persoana de linga mine, ca o sa fie bine. Este co-dependenta din mine care m-a facut sa am grija de cei din jur intr-un fel gresit care implicit da rezultate gresite. Deci, atunci cind am sentimentul ala ca vreau sa salvez pe cineva sau sa am grija de cineva, fug de maninc pamintul. Sint pe pamint sa imi traiesc viata, nu ca sa salvez.

Iris, ma bucur ca te-am facut sa rizi! Incerc sa ma regasesc ca femeie cu umor si sensibilitate, sa imi explic trairile mele cu degajare.. Altfel ma retrag in cochilie si imi ia din nou ani de zile pina sa ies din nou afara!

Martie, da...da... asa fac si eu! Le-am luat cite ceva de la Gap (am gasit blugi la $9.97!) si de la bazarul turcesc si le-am pus frumos pe paturile lor. Am facut piata si le-am luat ceea ce le place. Dupa ce le-am luat de la autocar am oprit la un Pizza-Hut la buffett, ca sa mincam si sa vorbim in voie, sa imi povesteasca ce au facut.