Palatoschizis si formele sale (2)
Raspunsuri - Pagina 6
cameliam spune:
Buna, fetelor
Vestile sunt asa si asa. Palat inchis complet, omusor despicat. Deci n-am vazut eu chiar avioane, este o problema acolo... Eu sincer nu stiu cum a vazut omusorul despicat ca eu nu-l vad deloc, da' ma rog.
Pasul urmator: control la maxilo-facial in Cluj, sa vedem ce zic cei de aici. Sotul extrem de revoltat/furios/suparat, eu inca nu am acceptat ca mai trebuie sa trecem printr-o interventie, inca sper ca nu e asa si ca n-a vazut nici prof Urtila bine. Stiu, ma amagesc.. da' nu pot altfel.
Ne e ciuda, suntem suparati mai ales ca de unde toti medicii care au vazut-o ne-au asigurat ca e o despicatura usor de rezolvat, uite ca mai trebuie o interventie cu anestezie generala si apoi recuperare. Si alte cazuri mult mai complicate se rezolva din prima! Suntem nedumeriti de ce s-a intamplat asa la noi, de ce nu a mers totul struna, mai ales ca am apelat la unul dintre cei mai priceputi medici in domeniu, tocmai ca sa fie totul ok din prima.
Cam asta ar fi...
Multumesc de incurajari si sustinere, sunteti grozave 
.
roxa82 spune:
Neatza!
Of Cami imi pare nespus de rau.....nu imi vine sa cred....din nou anstezie:((((((((offfff nici nu stiu ce sa mai zic...Fii tare mami!!!!!Suntem alaturi de tine!
corina_tutza spune:
Camelia imi pare nespus de rau. Stiu exact ce simtiti...furie, frustrare, indoaiala. Ma gandesc cu groaza... o alta anestezie, la recuperare, la chinul lor.In primele zile de cand am vazut ca nu este bine operatia imi venea pur si simplu sa urlu, nici nu aveam curaj sa ma uit in ochii lui cu gandul ca mami o sa-l duca iarasi sa-l chinuie doctorii.V-a dat vreo explicatie? Noua inainte sa plecam de la Timisoara ne-a spus ca spera ca si muschiul sa lucreze cum trebuie.Acum astept sa vedem ce ne zice si noua joi cand vine in Bucuresti.
corina_tutza spune:
Cecilia nici tu nu ai avut net?Chiar vroiam sa-ti raspund la treaba cu bucatareala.Pe mine nu prea ma mai distreaza...Acum imi este mai greu sa strang si sa-l urmaresc ce face. O data m-am trezit ca mi-a pus cafeaua din cana in compozitia pentru galuste
Si de atunci cand fac mancare il tin cat pot de departe de bucatarie.Imi place sa am curat in casa si mor de ciuda ca nu mai pot face cum faceam inainte...toata ziua stau si bomban.Vlad nu mai pune mana pe geamul cuptorului ca abia l-am sters si nu mai taia atatea hartii pentru ca tie ti-e lene sa le strangi, Vlad chiar nu ai pe ce scrie decat pe frigider...Vlad nu te mai spala pe maini la bucatarie(cu detergent de vase) treaba asta se face la baie...si multe altele.Si nu spun ca si raspunsurile sunt pe masura.Galustile le vrea negre...Asa ca le-am zis, mai am putin si fug de acasa!!!!
cameliam spune:
Nu ne-a dat nici o explicatie, decat ca probabil a fost muschiul prea fragil acolo si ca atunci cand mai creste va fi mai usor de rezolvat.
Cand am plecat din Timisoara, tocmai ca noua ne-a spus ca e totul ok, totul a decurs cat se poate de bine cu operatia si ca acum depinde doar de noi s-o ingrijim cum trebuie. Si te rog sa ma crezi ca nu am nimic sa-mi reprosez din punctul de vedere al ingrijirii, am urmat instructiunile intocmai, ce sa mai zic ca i-am dat jos cartoanele de la maini de-abia ieri dupa control. Deci cu siguranta nu a bagat ea manuta acolo, nu a fost racita sa tuseasca, i-a curs usor nasul dupa operatie dar atat, nici nu stiu daca a fost raceala sau pur si simplu secretii. Chiar nu am nici o explicatie de ce s-a desprins acolo. Domnul profesor a zis ca oricum sunt copii care necesita 2-3 operatii pana se corecteaza totul, insa initial ne spusese altceva in cazul nostru concret, si anume ca trebuie o operatie si atat, probabil si de aceea suntem atat de frustrati, aveam ideea in cap ca gata, se rezolva acum si nu mai chinuim copilul.
| Citat: |
| citat din mesajul lui corina_tutza Camelia imi pare nespus de rau. Stiu exact ce simtiti...furie, frustrare, indoaiala. Ma gandesc cu groaza... o alta anestezie, la recuperare, la chinul lor.In primele zile de cand am vazut ca nu este bine operatia imi venea pur si simplu sa urlu, nici nu aveam curaj sa ma uit in ochii lui cu gandul ca mami o sa-l duca iarasi sa-l chinuie doctorii.V-a dat vreo explicatie? Noua inainte sa plecam de la Timisoara ne-a spus ca spera ca si muschiul sa lucreze cum trebuie.Acum astept sa vedem ce ne zice si noua joi cand vine in Bucuresti. mami de Vlad MIhai si Radu Stefan |
cameliam spune:
Ewy mi-a facut placere sa va intalnesc, aveti un pui tare dragalas. Cum a decurs consultatia, v-ati hotarat ce faceti?
Si sa va povestesc un pic si cum ne-am intors de la Timisoara, via Oradea, ca era cat pe ce sa ajungem la stiri cu "inconstienti au calatorit in zone cu cod rosu si i-a luat apa". In viata mea n-am patit asa ceva, sa ajungem intr-un punct (Huedin), drumul sub apa, autoritatie in actiune, dar apa era mare si nu razbeau si pe cand sa ne intoarcem sa ocolim pe la Zalau, da apa si in spate si acopera drumul, practic eram prinsi pe o portiune de 1 km, apa in fata, apa in spate si apa crestea. Si Alexandra plangea ca era obosita, plictisita. Noi suparati oricum, acum si speriati. Ce sa mai... un cosmar. Masina noastra extrem de joasa, cu risc mare sa intre apa in carburator si sa fac poc...Mereu am zis ca nu inteleg persoanele ce prefera un SUV in loc de o masina normala, ei acum ma uitam cu jind cum treceau ei prin apa si noi nu ne faceam curaj, ca de bine de rau eram pe uscat... inca, dar daca se bloca masina in apa era clara situatia.
Nu va doresc sa traiti vreodata o experienta din asta. Eu ma gandesc la modul cel mai serios sa-i ridic statuie la al meu sot ca ne-a scos teferi si nevatamati din toata situatia, pana la urma s-a socotit, a intrebat incoace incolo, a masurat ce a masurat si a riscat si a trecut prin apa, unde era mai mica, in spatele unui tir ce facea valuri si dadea apa in parti si apoi am facut ditamai ocolul de 250km sa ajungem acasa. Drum de 6 ore facut in 12 ore, din care 5 ore pe drum relativ neasfaltat, padure, noapte si ceata de sa-ti bagi degetele in ochi nu alta. La 02:00 am intrat in casa, noroc ca Alexandra la 23:30 a adormit in scaunelul ei de masina si a tooot dormit toata aventura pana dimineata cand s-a trezit in patul ei la ora 8.
cellia78 spune:
Camelia, imi pare nespus de rau! Mai ales pt pui, ca iar va fi chinuita! Ai descris situatia asa incat parca eu sunt in locul tau si ma oftic si eu! Te inteleg foarte bine! Vi s-a spus ca se rezolva dintr-o singura interventie, ati avut grija dumnezeiasca de ea, ati facut si ceea ce poate nu era nevoie (ma refer la regim strict, la cartoane tinute mai mult)de facut perioada indelungata, ati sperat si ati mers la sigur; si acum asta!
Deja am intrat si eu intr-o stare de panica cu tremuraturi; pt ca deja Adelina are un an si 2 luni, ma indoiesc ca va fi operata luna viitoare, la un an si 3 luni (din cauza pneumoniei) si vom ajunge, sa speram ca va fi operata la un an si 4 luni.....si tot asa am primit si noi asigurari, ca dintr-o singura interventie se rezolva.
Ce nu am inteles eu de la tine: vi s-a spus ca da, palatul e inchis complet, dar omusorul despicat; pai Alexandra a avut si palatul desfacut? Adica nu a avut numai omusorul?
Sper sa nu te supar cu cele scrise!
Si te intreb si pe tine ca si pe Corina si sper sa nu te superi de intrebare: tot acolo mergeti pt a doua interventie/ parere? V-ati gandit la varianta cu dna dr Bratu?
Imi pare rau! Sincer, scriu si plang! Cu gandul la Alexandra si la Raducu.......
O palma nu inseamna educatie! Zero toleranta fata de lipsa de toleranta pentru copii!
ralucaserban spune:
Camelia, imi pare foarte rau ca s-a desfacut omuletul. Eu tot speram ca totul va fi ok. Stiu cum te simti cand stii ca trebuie sa te mai duci o data la operatie.
Noi am fost la prima stiind ca va mai fi inca una. Crede-ma ca acum ma rog sa fie doar inca una...
La prima nu am stiut cum va fi, decat din ce am vorbit cu voi, fetelor care mi-ati raspuns la o gramada de intrebari (am vorbit mai ales cu Werro, care acum nu mai stiu de ce nu mai o gasesc pe net...mi-a dat ponturi ffffff bune!) dar acum, cand stiu ca trebuie sa ma mai duc la urmatoarea, mi-e un pic mai greu...
De aceea sper din toata inima sa fie si ultima!
Eu nu am decat o operatie (si aia de cezariana si am 28 de ani) si cand ma gandesc ca fi-miu o sa aibe deja 2 operatii pe la varsta de 2 ani, mi se pare destul, poate prea mult!
Ma rog la Dumnezeu sa fie singurele (sa nu mai faca nici fimoza, nici hernie, nici apendicita, nimic care sa mai necesite operatii!), dar nu stiu ce ne rezerva viitorul si sper doar sa ne ajute Dumnezeu sa le facem fata si sa facem tot ce trebuie ca sa supravietuim si sa ne fie bine.
Asta e!
Nu e bine sa inchei in tonul asta asa ca hai sa ne luam inima in dinti si sa incercam sa fim optimiste!
Va pup dulce pe toate!
Raluca, mami de David (1.06.2009)
ralucaserban spune:
Aoleu, Camelia, bine ca ati ajuns acasa !!!!!!!!!
Imi inchipui ce groaza v-a fost! Nu te pui cu natura!
In alta ordine de idei, vroiam sa va intreb cate ceva...
David are inca o tenta mai rosiatica pe unde a fost cusatura si la omulet (este mic) se vede ca un m intors. Prima data m-am speriat, am crezut ca s-a desfacut, mai ales ca voi erati toate suparate din aceeasi cauza. Dar d-na dr. Bratu nu mi-a zis ca s-ar fi desfacut iar pediatra noastra de aici a remarcat acest lucru spunand ca a vazut cei 2 omuleti cum sunt unul langa celalalt
De aceea, intreb mai ales fetele care au facut operatia si au scapat: este normal sa se vada asa, si rosata aia cand trece definitiv? Adica zici ca e zgariat, asa se vede... Si omuletul cum se vede la voi?
Este lung? Sau mai mic?
Sotul meu spune ca imediat dupa operatie era mai lungut, dar apoi s-a mai strans muschiul acolo..
Imi doresc din tot sufletul sa intrati si sa ne ziceti si noua cateva raspunsuri!
Multumesc.
Raluca, mami de David (1.06.2009)
cameliam spune:
Cecilia, Alexandra a avut 1-2mm din palatul tare, tot palatul moale si omusorul despicate, simetric fix pe mijloc. Palatul tare si cel moale sunt ok acum, omusorul nu.
Profesorul ne asteapta in primavara la un control si a spus ca e treaba usoara pe care o rezolva in 15 min. N-a spus si recuperarea cum va fi, ma gandesc ca mai usoara decat la palat dar oricum va fi ceva de tras. Acum, depinde de sotul meu ce vom decide, el e cam suparat acum si nu prea e momentul sa luam decizii. Vedem.
Diseara vine pediatra sa vada si ea ce si cum, si sa vedem ce ne spun si cei de la maxilo-facial din Cluj. Sotul e stresat sa nu cumva sa fie si putin din palatul moale despicat inca si sa nu ne fi spus profesorul sa nu ne supere. Nu cred asa ceva, dar incet incet devenim paranoici si ne indoim de tot felul.