copil ramas numai cu bunicii...va rog, sfaturi!
Raspunsuri - Pagina 7
AB_AC spune:
Mey e total in afara subiectului asta cu doi copii. Crezi ca-i manipulare sau situatie ideala! Eh bine, nu. Fetita mea cand i-o venit fratele dorit (cat poti dori la doi ani) l-o iubit vreo saptamana si apoi o zis sa-l ducem inapoi. Am incercat a o convingem si era geloasa si nu voia sa ne vada in ochi. Poate am fi reusit, dar din pacate m-am mai si imbolnavit grav si capacitatile mele fizuce erau la pamant. Doar un cancer, ca tot vorbeam de stuatii ideale.
In fine am rezistat eroic pana o facut baietul vreo noua luni. Atunci i-am propus sa mearga in vacanta la buni vreo doua luni. A fost super incantata. Am venit sa o vad la fiecare doua saptamani in wkd ca sa nu se simta abandonata. Adica ne-am jucat vreo zi si o zi pe drum. N-a intrebat de frate, n-am zis o vorba. Numai ca buni ne-a promis ca o va duce la teatru de papusi, la balet, la opera pe oriunde numai acasa pe la copii la joaca nu. In parc la joaca mergea vreo ora pe zi ca atat zicea buni ca o tineau pe buni. Dupa ceva vreme o venit caldura si s-o plictisit sa fie singura prin casa si a inceput sa-ntrebe daca fratele ei o crescut suficient cat sa se joace.
Evident ca la varsta ei nu vedea la ce-i bun un frate pentru ea, am ajutat-o sa vada. Daca ai motive rezonabile poti convinge copilul.
La fel si cu sarcina accident. Daca nu esti in stare sa faci un avort, ai niste motive, nu? Credeti ca un copil nu le pricepe?
Aveti incredere in ei!
AB_AC spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui adinag
Da, cunosc destule cazuri in care copiii veniti la varste foarte fragede (2-3 ani) vvorbesc acum adulti fiind cu accent foarte puternic. Si stiu si actual adulti veniti la varste mult mai mari (peste 10 ani) care vorbesc fara accent. u nu zic ca asta este regula, dimpotriva, ca nu exista o regula. Adina, Jasmina (24 iulie 2003) & Floris (23 decembrie 2007) |
Accentul acela vine de undeva. Mai exact de la parintii, rudele care vorbesc cu el noua limba. Parintii unui copil de sub cinci ani n-au nici un motiv de gen teme ca sa o faca. Daca-s integrati rapid in colectivitati si parintii nu vorbesc cu el limba straina copii nu au accent.
Ca sunt si nu stiu cati parinti care o fac asta-i altceva.
Cei cu copii mai mari sunt obligati sa faca teme si deci vor vorbi cum pot. In acest caz in afara unor copii cu ureche muzicala buna accentul parintilor va predomina.
In plus cu varsta capacitatea de a reproduce prin imitatie anumite sunete scade. Ambitusul romanei e destul de larg si atunci nu avem asa mari probleme din acest punct de vedere.
Si e vorba nu doar de accent, ci si de greseli de frazare, gramaticale etc.
Asa ca eu zic ca exista o logica a accentului.
olympia spune:
AB_AC, ma bucur ca ai trecut cu bine peste asa o incercare cumplitaa! 
Multa sanatate iti doresc!
Da' vezi tu ca experienta povestita de tine, reflecta exact ce voiam sa spun si anume ca-i greu pentru primul nascut sa se adapteze, indiferent de varsta, asa cum e greu pentru orice copil sa treaca prin schimbari majore. Daca la voi solutia cu bunica iubitoare, disponibila si pe aceeasi lungime de unda cu fetita ta, nu ar fi existat la acel moment, ar fi fost mult mai greu pentru ea si pentru voi toti. Sau chiar in situatia data un copil cu alta fire s-ar fi considerat exclus din familie de noul venit si efectul ar fi putut fi contrar celui scontat.
Timpul petrecut de fetita ta alaturi de bunica n-a fost nicidecum "convingere" din partea voastra, numa' ce ne-ai spus ca nici nu pomeneati de fratior in timpul asta, ci exact ragazul de care avea ea nevoie, intr-un mediu securizant in care avea iubirea neconditionata si atentia totala a bunicii fara niciun concurent in zona, ca sa se poata adapta in ritmul propriu, noii situatii. Cand in sfarsit a integrat imaginea noua a familiei si rolul ei in ea, si-a acceptat fratiorul si a intrebat de el.
Pene colorate... cate putin din toate!
album
gradina
Jasmin012 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui laura_tamas Buna ziua Saptamana viitoare eu si sotul vom pleca in UK sa incercam sa ne gasim de lucru si sa ne stabilim acolo, dar deocamdata lasam baiatul (2 ani si 4 luni) cu bunicii in tara... va rog sa ma sfatuiti cum sa procedez cu copilul..el e f prietenos si ii place la bunici, desi n-a stat niciodata mai mult de 3 zile departe de noi, parintii sa vorbim zilnic la telefon, cu apel video ca sa ne vada? sa i se arate poze si filmulete cu noi? sau e mai de preferat sa vorbim mai rar..daca vb zilnic sa nu i se faca dor de noi ca ne vede si totusi nu suntem langa el, daca nu vb sa nu simta ca l-am abandonat va rog, cine se pricepe la psihologia copilului de varsta aceasta sa ne dea un sfat! multumim |
Buna, eu am o problema asemanatoare, mi-as dori sa pot pleca din tara, am unde, ca am mai locuit acolo, am cunostinte, prieteni, dar e greu cu munca, pana gasim si eu si sotul de lucru (nu avem nici o garantie ca dureaza putina vreme); dar cel care ma retine si-mi "incurca socotelile" e baietelul meu de 2 ani jumate, pe care nici nu ma gandesc sa-l las cu altcineva. Unde merg eu acolo merge si copilul meu. Maica-mea tot insista ca sa-l las la ea si sa plec cu sotul sa ne stabilim si apoi sa-l luam si pe el, dar eu stiu ca poate sa dureze luni intregi, dar eu nu am stat departe de el nici o zi, cred ca as muri, efectiv. Asa ca, in ciuda dificultatilor si a dorintei de a ne lua lumea-n cap si ne duce unde om vedea cu ochiii nici prin cap nu ne trece sa ne abandonam temporar copilasul, cand are atat nevoie de parinti. Fiu-meu e innebunit dupa mine, cred ca ar fi super-traumatizat sa vina noaptea si mami sa nu fie cu el. Pur si simplu am impresia ca ar ramane marcat pe viata. Dar poate sunt eu exagerata in privinta asta.
Nu sunt in masura sa dau sfaturi nimanui, nici nu incerc sa te conving, vad ca oricum ai luat o decizie si daca tot trebuie sa faci asta mai bine sa te vada cat mai des, eventual vorbit pe mess si cu web, ca sa nu uite micutul ca are parinti.
Jasmin si micutzul
Lucas Daniel (28.11.2007) www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
rrox3 spune:
AB_AC Ma bucur ca ati trecut cu bine peste probleme, toata familia. Imi imaginez ca v-a fost foarte greu. 
E putin offtopic, e adevarat. E o discutie principiala versus abordarea practica - de aici concluzia putin paradoxala. Principial e manipulare. Practic e solutia cea mai buna.
Ce vroiam sa spun e ca decizia apartine intotdeauna parintilor. Partea cu implicarea decizionala a copilului e o pacaleala. Copilul accepta doar, nu decide.
Asa cum ati patit si voi cu fetita care s-a razgandit in privinta fratelui, cand a vazut ce dezavantaje au aparut odata cu el. Dupa aceea i-ati dat de ales intre bunica iubitoare sau mama+tata+fratior. Nu cred ca plictiseala sau dorinta de frate a facut-o sa se razgandeasca, ci mai degraba iubirea si dorul de mama. Si atunci a incercat sa vada si avantajele de a avea un frate, de dragul mamei. Probabil ca dupa aceea i-a si placut. 
Cred sincer ca asta-i defapt mecanismul prin care isi accepta fratii orice copil.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
Jasmin012 spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Jasmin012
Buna, eu am o problema asemanatoare, mi-as dori sa pot pleca din tara, am unde, ca am mai locuit acolo, am cunostinte, prieteni, dar e greu cu munca, pana gasim si eu si sotul de lucru (nu avem nici o garantie ca dureaza putina vreme); dar cel care ma retine si-mi "incurca socotelile" e baietelul meu de 2 ani jumate, pe care nici nu ma gandesc sa-l las cu altcineva. Unde merg eu acolo merge si copilul meu. Maica-mea tot insista ca sa-l las la ea si sa plec cu sotul sa ne stabilim si apoi sa-l luam si pe el, dar eu stiu ca poate sa dureze luni intregi, dar eu nu am stat departe de el nici o zi, cred ca as muri, efectiv. Asa ca, in ciuda dificultatilor si a dorintei de a ne lua lumea-n cap si ne duce unde om vedea cu ochiii nici prin cap nu ne trece sa ne abandonam temporar copilasul, cand are atat nevoie de parinti. Fiu-meu e innebunit dupa mine, cred ca ar fi super-traumatizat sa vina noaptea si mami sa nu fie cu el. Pur si simplu am impresia ca ar ramane marcat pe viata. Dar poate sunt eu exagerata in privinta asta. Nu sunt in masura sa dau sfaturi nimanui, nici nu incerc sa te conving, vad ca oricum ai luat o decizie si daca tot trebuie sa faci asta mai bine sa te vada cat mai des, eventual vorbit pe mess si cu web, ca sa nu uite micutul ca are parinti. Jasmin si micutzul Lucas Daniel (28.11.2007) www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas |
outch! acum am vazut data: e prea tarziu
Jasmin si micutzul
Lucas Daniel (28.11.2007) www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
Llaura spune:
Jasmin, dar nu poate pleca sotul tau (sau tu) cu cateva saptamani inainte sa gaseasca copilului daycare?
Sincer mie discutia cu trauma fratelui mai mare mi se pare un fel de cautare stiti voi unde (dar na, eu am fost copilul mult mai mic si pt mine frate-meu era god), suntem proiectati sa avem frati, situatia (mai) nenaturala e cea cu un singur copil.
Jasmin012 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Llaura Jasmin, dar nu poate pleca sotul tau (sau tu) cu cateva saptamani inainte sa gaseasca copilului daycare? Sincer mie discutia cu trauma fratelui mai mare mi se pare un fel de cautare stiti voi unde (dar na, eu am fost copilul mult mai mic si pt mine frate-meu era god), suntem proiectati sa avem frati, situatia (mai) nenaturala e cea cu un singur copil. |
Laura, multam de sugestie, ne-am gandit si la posibilitatea asta, chiar am mai incercat anul trecut, dar sotul n-a reusit sa gaseasca nimic, a incercat chiar si in Franta dar n-a lucrat prea mult ca s-a inchis santierul....sunt putine sanse sa gaseasca sotul primul de munca (tara de care vorbesc este Spania, Lucas e nascut acolo, stim limba, dar din pacate somajul e de 40% conform ultimilor cifre, barbatii straini isi gasesc mai greu job) eu am mai multe sanse, chiar am o posibilitate, sa lucrez la un depozit (o slujba mult sub pregatirea mea profesionala, dar as accepta-o pt o vreme, de nevoie). Una din problemele noastre este insa ca Lucas ar doar 2 ani si 6 luni, pana la 3 ani nu e primit la gradinita, ar trebui sa-l duc la cresa si daca am noroc sa gasesc loc (ca si acolo sunt probleme cu cresele, sunt putine, nu peste tot exista) trebuie sa platesc, ceea ce e greu dintr-un singur salariu plus chieltuieli cu chiria si intretinerea a 3 persoane. Situatia s-ar schimba in mai bine cand va face Lucas 3 ani, ca atunci as fi obligata prin lege sa-l duc la gradinita, deci nu mi-as mai face griji pentru el pana seara... Si apoi tot mai ramane o problema: bad timing-ul... pana mai trece un pic criza. Motiv de apartament in RO pe care as reusi cu greu sa-l vand pe bani putini ce nu mi-ar ajunge sa-mi acopar acolo costurile unui alt apartament sau casuta mica la tara...
Jasmin si micutzul
Lucas Daniel (28.11.2007) www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
AB_AC spune:
Pai daca sotul nu-si gaseste de lucru, de ce nu poate sa stea el cu prichindelul?
gmmm spune:
Intrebarea initiala nu era daca sa-l lase pe copil cu bunicii, ci in ce conditii.
Poate ca depinde si de situatia concreta: daca te intorci noaptea tirziu acasa, poate ca nici nu mai este ora sa suni in Romania, cu diferenta de fus orar. In final nu stiu cum e mai bine.
Dar de ce ma bag in discutie atunci?
Pur si simplu pentru ca oricare ar fi decizia voastra, riscati in caz de cea mai mica problema ulterioara (si cind nu sint probleme, mai mici sau mai mari? si daca nu sint probleme, nu cumva le refuleaza?...), riscati deci sa vi se spuna ca au aparut din cauza deciziei voastre.
Frustrari oricum vor fi in viata. Ideea asta ca cea mai mica decizie a parintilor influenteza pe viata copilul e il final foarte recenta. Cum spunea cineva, copii sint programati sa stie ca or sa aiba frati etc. Altminteri de mult s-ar fi stins omenirea, sau am fi cu totii niste nevrozati (care ar fi deci starea naturala).
Curaj si succes