Burtici cu buburuze de ian-feb 2011 (6)
Raspunsuri - Pagina 13
RaluKara spune:
sirop expectorant, sirop de patlagina si unul cu miere care are un gust mizerabil..dar pana la urma tot siropul de ridiche neagra invatat de la bunica lui strabunica et se pare ca e mai bun..oricum, incet incet se pare ca incepe sa imi treaca..
Lili_g spune:
Loutzi mamica, nu fi speriata deloc....Hai sa-ti spun...Acu' si cu parintii, ei vad din punctul lor de vedere. Eu acu' il astept pe al patru-lea bebe si nu i-am spus mamei inca ca va face tensiune. Dupa aia ii iubeste de nu mai poate si plange dupa nepoti ca nu-i are aproape sa-i vada...Chiar daca pe moment este ceva ce nu era in "plan", incet or sa se obisnuiasaca cu gandul si cand or sa-l vada pe bebe bucuria va fi si mai mare...
Cand am nascut-o eu pe fiica-mea cea mare am avut o colega de salon care nascuse un baietel. Prietenul plecase la armata si cand a aflat ca e insarcinata a dat bir cu fugitii. Mamica fetei i-a spus: "draga mamei am crescut 7 copii o sa te ajut sa-l cresti si pe acesta ca e dar de la Dumnezeu". Apoi mamica fetei i-a trimis telegrama soldatului sa-l instiinteze - nu mai stiu nimic despre acea fata dar atitudinea mamei ei mi s-a parut minunata.
Daca noi nu avem asa trebuie sa vaem curaj chiar daca pare incalcit...ei 2 zile ce inseamna...s-a speriat si el....lasa-i timp si roaga-te pentru ca sa-i dea Dumnezeu gandul bun.
Hai ca-ti postez o poveste frumoasa mai jos.
Fetelor, e ora 1pm. Slava Domnului , ma simt bine, am baut suc de mere cu gheata si vad ca ala mi-a facut bine.
Ginger-ul cum sa-l iau. Stiu ca se gaseste crud dar e foarte "spicy".
gabivalceanu spune:
Buna seara si felicitari!
Ma alatur si eu listei: Gabi Georgescu, dn 03/12/77, um 30/04. Mai am o fetita, Ioana, nascuta in 2004, pe 16 martie.
Sper sa fim cit mai multe aici si doresc sa avem toate sarcini usoare si cu bebelusi sanatosi.
Gabi
Lili_g spune:
Uite o frumoasa marturie:
In urm#259; cu 8 luni aflam ca sunt insarcinata... tanara, studii superioare, un job bun, cariera inainte, necasatorita, dar intr-o relatie serioasa cu un barbat, toate pareau perfecte... si nu era loc pentru nimic in plus.
Intr-o zi de aprilie... apar cele doua liniute pe un test de sarcina facut fara mari emotii. Alerg intr-un suflet sa ii spun iubitului meu care se bucura initial... apoi ii zic mamei care ma trimite direct la avort.
Pe langa insultele si „povetele” ca imi distrug viata, cariera, tineretea, ca nu e barbatul potrivit, ca sunt o inconstienta... mama ma intreba zilnic daca m-am programat la avort.
Plangeam zi si noapte macinata de ganduri, nu mai mancam, eram ca o stafie. Mergeam la serviciu si inapoi plangand in continuu. Disperata, ii spun iubitului meu ca mama nu ma sustine... si el, în loc sa ma sprijine, da bir cu fugitii, spunandu-mi sa fac ce cred, ca e doar decizia mea, ca nu m-am consultat cu el cand am ramas insarcinata si, prin urmare, sa nu il consult nici acum. In clipa aia am simtit ca sunt singura pe lume, vedeam totul ca pe un cosmar.
Incercand sa ma informez despre ce inseamna de fapt avortul, am dat peste acest site si am scris un email, nestiind daca imi va raspunde cineva sau nu, insa ma gandeam ca macar ma descarc, spunand povestea mea.
Si miracol... in cateva minute primesc raspuns de la o Maica spunandu-mi sa am curaj, ca sunt binecuvantata cu un copil, care nu e o povara, ci o bucurie. Tot aceasta Maica ma indruma catre un preot, la o manastire, pentru a vorbi cu cineva si a prinde curaj.
Asa am si facut. Slabita si fara vlaga, am mers la acest preot, mi-am spus povestea din intunericul in care ma vedeam, si am plecat cu capul sus, bucuroasa ca am in pantece o viata, o viata ce era copilul meu.
Pentru iubitul meu sfatul a fost ca, dup#259; o relatie lunga, daca exista iubire, mi se va alatura, iar pentru mama, care ma impingea la avort, o propunere: daca ea doreste ca eu sa fac aceast#259; crima, cu care eu nu sunt de acord, sa ma lase sa nasc si ii voi da ei sa ucida pruncul. Pentru ca, sa-l omori atunci, la cateva zile de la conceptie, sau la o zi dup#259; nastere, ar fi acelasi lucru, tot o crima!
Au urmat opt luni de sarcina, opt luni deloc usoare, cu suisuri si coborasuri, dar cu siguranta opt luni frumoase, timp in care mi-am facut noi prieteni, fete cu aceleasi probleme, sau pur si simplu oameni care ma admirau pentru curajul meu si puterea mea. In astfel de momente vezi cine ti-e prieten, observi ca, pana la urma, familia e tot ce conteaza, apreciezi viata cu adevarat... viata ta, si viata din tine!
Cu rugaciune, credinta si muuulta radbare, toate s-au intamplat precum Maica mi-a zis: „ai curaj, si toti iti vor fi alaturi, cand vor vedea ce curajoasa esti!” Nu voi uita niciodat#259; aceste cuvinte... putine si atat de rasunatoare.
Dupa cateva luni, iubitul meu a revenit in viata mea, mai atent ca inainte, mama mi-a devenit cea mai buna prietena si acum e mandra ca e bunica, fiind sprijinul meu cel mai mare. Am reusit parca din nimic, sa cumpar si sa primesc lucruri pentru copil, astfel ca, in ziua cand am nascut, prematur chiar, aveam tot ce trebuie pentru el si pentru mine.
In urma cu doua saptamani, dupa un travaliu destul de lung, dadeam nastere fiului meu, un copil perfect sanatos si frumos, primit cu emotie si dragoste de familie si de apropiati. Un copil special, un copil luptator, un supravietitor, copilul ce imi va spune mie „mama”, iubitului meu „tata”, si mamei mele „bunica”.
In concluzie, povestea s-a terminat cu bine... sau povestea de-abia acum incepe, greul a trecut, MULTUMESC LUI DUMNEZEU ca nu m-a lasat o secunda, si ca m-a luminat sa scriu, sa ma rog, si sa nu cedez, si azi sunt un exemplu ca se poate. Oricat de disperata pare situatia la un moment dat, nu trebuie sa ne pierdem cumpatul.
Toate se rezolva cu credinta si speranta.
Nu are rost sa zic ca sunt momente cand o vad pe mama ca ma priveste cum alaptez... si stiu la ce se gandeste, stiu ca ar vrea sa dea timpul inapoi sa nu imi fi spus niciodata sa fac avort, stiu ca si tatal copilului regreta ca nu a fost aici cu mine la greu... dar i-am iertat.
Ma uit acum la el cum doarme linistit, ii urm#259;resc respiratia, miscarile, si ma gandesc ca urmeaza primul Craciun cu copilul meu, si va veni prima vara cu copilul meu si ochii mi se umplu de lacrimi de bucurie!
Fetelor, oricat de disperata ar parea situatia, oricat ar argumenta cei din jurul vostru ca nu e momentul, ca nu sunteti pregatite pentru un copil, nu cedati presiunilor.
Daca Dumnezeu v-a daruit un copil, chiar daca pare un accident, NU ESTE. Dumnezeu are planuri mari cu viata voastra, care va deveni foarte frumoasa din clipa in care va veti bucura ca sunteti atinse de bucuria de a darui viata!
Nimeni nu are dreptul sa hotarasca in locul vostru si nici pentru copilul vostru. Sufletul acela mic din pantecele vostru va are doar pe voi, si va iubeste din clipa in care a luat fiinta, milimetric fiind.
Luptati pentru viata, pentru ca avortul nu inseamna sa scapi de problema ci, din contra, avortul va fi cea mai mare problema a vie#355;ii voastre, ce va va urmari pana la moarte!
Alegeti viata! E minunat sa iti vezi bebelusul de doar cateva zile zambind... nu va privati de la sentimentul dragostei in forma ei cea mai pura!
A fi mama e cel mai frumos lucru, iar sa lupti pentru viata, e o lupta in care nu ai cum sa gresesti, pentru ca il ai pe Dumnezeu alaturi!
Andreea
http://www.sfintiiarhangheli.ro/node/1823
Irinukaaa spune:
Lili... foarte frumoasa povestea postata! Emotionanta! Multumim
Nu ai somnic?
Bine ai venitGabivalceanu! Sa ai o sarcina usoara si un bb sanatos si la termen!
RaluKara bafta la examene! La ce fac esti? Pastilele-s prescrise de dr? Ai grija de tine si tinem pumnii sa iasa beta maaareee!
loutzy cred ca ar fi timpul sa te gandesti mai mult la tine si la bb, decat la ceilalti, la ce vor spune, cum vor reactiona. Eu asa vad situatia... viata este a ta si tu trebuie s-o traiesti dupa propriile reguli.
Raluca, Luna, AditzaC, Numeioana si restul... 
9+
Shhhht! Cresc...
roxx26 spune:
Foarte emotionanta povestea, mi-au dat lacrimile citind...
Fetele mele dragi, eu sunt tare incantata ca azi mi-am cumparat niste rochite simpatice, sunt normale nu de graviduta dar incape si un pic de burtica in ele, cam cat va creste pe timpul verii
Abia astept sa se termine cu frigul asta, sa le pot purta!
Pupici pt noile burtici. Loutzy, stai pe aproape, povesteste-ne cum mai evolueaza situatia ta, noi iti vom fi alaturi si vei vedea in timp ca BB merita tot efortul. Imi amintesc de povestea unei alte fete de aici de pe site, pe nume dulse. Probabil isi mai amintesc si alte fete. Subiectul ei s-a numit la inceput "Fara sprijin, dar insarcinata" si a fost deschis cam cand ea a aflat de sarcina si tati a dat bir cu fugitii. In timp lucrurile s-au schimbat, ea a nascut o fetita minunata si a avut foarte mult sprijin (moral si material) de la fetele de pe DC. Asa ca, capul sus! Fii fericita pentru ca ai primit acest dar de la DD. Si te asteptam cu drag aici, in familia de buburuze!
_
BB e deja pe drum
7+
bebe creste
Lili_g spune:
Eu sunt la lucru fetele...e aproape ora 2pm. Mai am un pic si plec acasica...
dangabriela spune:
ai dreptate am gresit era vb de 28.01.2011
Mutatia Factor Laiden heterozigot, 5 +
RaluKara spune:
irinka, deocamdata nu mi s-a prescris nimic..joi o sa ma duc cu rezultatele de la hcg si cred k atunci imi da si mie ceva pastile, daca nu....atunci tre sa caut de urgenta un dr bun...
ps. sunt la psihologie la titu maiorescu an 2
roxx26 spune:
Aaaaa...si ceva important, am schimbat semnatura, ca am implinit 8 saptamani!
_
BB e deja pe drum 8+
bebe creste