Copil marginalizat la joaca

Sunt foarte trista si simt nevoia sa aud niste pareri, poate un sfat potrivit pentru situatia noastra.

Baietelul meu de 8 ani si jumatate are probleme din ce in ce mai mari cu copiii de afara, la joaca. Incerc sa imi amintesc cand au aparut si le leg, sper sa nu gresesc, de vara trecuta cand i-am pus aparat dentar. Aparatul ar trebui sa il poarte non-stop, la scoala insa l-am sfatuit sa il lase acasa, ii deformeaza putin vorbirea, sunetele se aud diferit. La scoala nu e nimic special, afara avem probleme tip: "fiare in gura", prostul, etc

Vara trecuta mi-a povestit ca uneori copiii nu mai vroiau sa se joace cu el, fac echipa separata sau in cel mai bun caz el e copilul care aduce mingea, sau e ratza la mijloc ca sa nu prinda mingea, etc. Mici episoade carora nu le-am dat atentie crezand ca sunt toane, etape ale copilariei.

Din primavara asta insa saptamanal, uneori de 2 ori pe saptamana, vine si imi povesteste amarat ca nu il lasa sa intre in 'cercul" sau cazemata, sau "casa" imaginara pe care ceilalti copii o creeaza, ca ii rup jucariile, ori il alunga pur si simplu din preajma lor, ca formeaza tabara "anti-Tudor" (asa il cheama), iar in seara asta ca au aruncat in el cu pietre.

Eu cu parintii lor ma vad o data pe luna in lift, la usa blocului- f f scurt, toti lucram pana destul de tarziu. Toti sunt din familii educate, cu bani. Mi-e sila sa merg sa port o discutie, nici nu stiu la ce apt stau insa asta pot afla. Mi-e frica sa nu am o atitudine nepotrivita, nu garantez ca pot ramane calma tinand cont ca nu inteleg deloc cum si de ce aleg niste copii sa se poarte asa. Al meu sustine ca nu le face nimic. Are aceleasi jucarii ca ceilalti, plus clasica trontineta si bicicleta, plus role. Anul trecut i-au spart o minge pe luna, unoeri doua, nu am zis nimic, am cumparat altele- am zis ca asta e, din joaca. Acum nu mai sunt asa convinsa.

In seara asta mi-am iesit din fire cand am auzit de pietre si l-am certat pe cel care orchestreaza totul, un baiat de 10 ani. eu veneam de la birou si eram chiar afara.L-am amenintat ca il spun parintilor insa nici nu a clipit. Am ridicat vocea si la ceilalti. Nu am obtinut nimic...am luat copilul si am urcat in casa



Tudor sustine ca nu face nimic special, noi stam de vorba in fiecare seara si i-am spus in repetate randuri ca pot sa il ajut doar daca banuieste care ar fi problema..nu stie

Cand nu e acel baiat afara, cu restul se poate juca normal. Cum apare, apar problemele.

De 2 ori l-am rugat pe sotul meu sa iasa sa joace baschet cu copilul (aruncari la cosul din curtea interioara), venise in casa sa ne spuna ca nimeni, nimeni nu vrea sa se joace cu el.


Cand tipam la baiatul de 10 ani si cei din jur: atentie ca merg la parinti sa le spun exact ce se intampla, imi spune o fetita - noi nu am aruncat, adica ea si o alta fetita. Normal, ar fi culmea pana si fetele sa ajunga la asemenea gesturi..insa mi-a confirmat ca intr-adevar au aruncat in el. Nu mai spun de bete, impins in gard si altele - poate nu par dramatice insa copiii sunt rai si ma tem sa nu isi ia eticheta de copil slab. Tudor a fost considerat mereu copilul ideal de toti adultii cae il cunosc, e cuminte si ascultator. Il intreb el cum reactioneaza cand isi bat joc de el si de regula are o reactie soft, gen: nu mai imi spune asa

stau si ma intreb unde greseste al meu, poate face si el ceva... nu stiu de unde sa incep, poate a mai fost discutia asta pe forum, insa nu am gasit acum...

am scris cam dezlanat, nu stiu ce detalii ar completa povestea sa puteti sa va faceti o idee...sunt atat de suparata...

olympia spune:

Bianca, n-ai alternativa la joaca in fata blocului? Nu te gandi ca al tau greseste ceva ci ca ceilalti sunt needucati si periculosi, prin urmare nu are niciun beneficiu de la o asemenea companie.

Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina

roxy spune:

si parerea mea este ca daca copii de la bloc nu-l plac, na se mai intampla, solutia nu cred ca este sa-i faci sa-l placa cu forta, pentru ca s-ar putea sa obtii efectul invers, si sa ajunga sa rada de el (ca asta fac copii cand sunt in gasca, se simt puternici fata de cel singur) si sa-i zica ca uite sare mama sa-l paere...iti imaginezi ce vreau sa spun.E bine sa stie ca in caz de ceva are pe cine se baza , dar e deja mare in conceptia celorlati baieti.
Parerea mea este sa evite cel putin o perioada iesitul langa bloc, sa-i trateze cu ignor, si sa nu le mai caute compania.Incearca sa-i gasesti un sport, undeva unde sa intre intr-o echipa.Asa va fi si el cum doreste, va avea si activitate si se si dezvolta.Statul pe langa bloc in zilele noastre nu mai e cum era cand eram noi de varsta lor, unde mai pui ca poate fi si periculos.
E doar o parere, dar nu are ce rau sa-i faca si il bucuri si pe el.Nu cred ca nu se gaseste un club , ceva , fotbal, volei...etc, si il inscrii acolo.

ti-am scris toate astea din punctul de vedere al unei mamici cu un baiat de varsta apropiata cu al tau, dar timid .Mi-am pus si eu tot mereu intrebarea ce voi face cand va fi mare si ceilalti copii sunt puternici, agresivi in comportament si limbaj si al meu e mai ceva ca o fata mare ca sa ma exprim asa De aceea inscrisul intr-un colectiv in care respectul e litera de lege , il poate face mai increzator in el, si cine stie poate va invata sa le tina piept si celor de langa bloc.

Natasa spune:

Copiii au si ei lideri si tind sa se supuna celor cu gura mai mare sau mai violenti. Evident, poti adopta solutia de a nu-l mai lasa afara, dar o sa sufere pentru ca nu-i poti oferi permanent alternative. Mai poti merge sa vorbesti cu mama baiatului violent si sa-i explici ca a doua oara cind nu-si supravegheaza copilul si-l mai lasa sa dea cu pietre, chemi politia. Mai poti vorbi direct cu baiatul si sa-i spui, lasindu-te la nivelul lui pentru a-l privi in ochi ca ceea ce face nu e bine si daca mai repeta asta il duci tu direct la politie (e clar nu are nicio teama de parinti).
Nu-l lasa singur in fata agresiunilor de genul "fiare-n gura, prostul etc". Ori il retragi din mediul asta, ori intervii ferm pentru ca altfel ii marchezi comportamentul pe viata.

mihuta spune:

Parerea mea, daca hotarati sa vorbiti cu baiatul de 10 ani sau cu famila lui, trimite tatal la inaintare.

ruxij spune:

Nu, nu sunt de acord ca nu ii poti oferi in permanenta alternative. Trebuie sa ii oferi alternative, prietenii alternative, contruite si mentinute in timp, facute pe baza de afinitati. Cu aia care il "bully" trebuie rupte legaturile, ignorati de copil si luptat la construit alte prietenii cu care sa umpli viata copilului. Nu se va intampla peste noapte. A-l inscrie la o activitate extra scolara, de unde sa isi poata face prieteni ar fi un bun inceput. Cautati alti prieteni, invita-i la tine, straduieste-te sa ai ce sa le oferi si tu ca mama. Imi pare tare rau pt baietelul tau, sper sa treaca. El cu aparatul dentar e putin diferit si copiii imediat se iau de cineva care e cat de putin diferit de restul. Dar deja are aparat? Ca si al meu tot 8 ani si ceva are si e stirb, aparatul nu se pune dupa ce ies toti dintii?

LYADA spune:

va multumesc pentru raspunsuri.

a fost la un curs de fotbal lunile de iarna, pana in aprilie -terminam la 5 acolo si de luna asta nu mai mergem, tocmai pt ca lui ii place afara cu ceilalti. simtea ca pierde timp

De multe ori lasa de la el si de-asta spun ca greseste si el. Vine in casa sa ia mingea, caci I_AU SPUS COPIII sa o aduca. Uneori ii zic si eu: trebuia sa nu vii, sa lasi pe altcineva sa o aduca, prea sari sa le indeplinesti orice dorinta.

Si da, de pe la 5 ani am inceput sa ma gandesc ca vor fi probleme, e prea bland pentru un baiat. Acum nu vad cum pot sa il "educ" sa fie mai agresiv. Ii tot propun sa mergem la karate, nu il atrag deloc, refuza mereu.

asadar, cursul e bun insa nu s-ar desfasura chiar seara...afara sta pana la 9.

programul nu imi permite sa il scot in parc- poate o zi din 7 sa spun si nu vroiam sa "fug" de situatie.

Cred ca ma intreb si va intreb daca e cazul sa intervin eu ca adult...sunt si zile cand merge bine, de cate ori Mihai (cel de 10 ani) e plecat din curtea blocului.

Maine avem alt program, la fel de joi incolo weekendul viitor. Sa vad si ce efecte am produs, desi cu forta m-as mira si eu sa realizez ceva

Editez sa spun ca acum l-am intrebat daca ar vrea sa reluam cursul de fotbal si a raspuns ca da.

am citit si restul raspunsurilor. l-as trimite pe taica-su daca ar fi ok la capitolul comunicare, abia il inteleg eu, e destul de tacut si transmite greu cand are ceva de zis. prefera sa taca


Da, avem aparat de anul trecut, pentru largirea maxilarului, nu pt indreptat dintii. Am postat la vremea respectiva pe forum, am fost f surprinsa de recomandare, nici nu stiam ca exista problema asta (cand dintii de lapte nu sunt spatiati, cei de adult nu au suficient loc sa iasa). Bine ca nu l-am lasat si la scoala.

am uitat sa spun, din primavara i-am spus lui Tudor sa nu mai iasa cu aparatul afara. Uneori uita. Azi a fost cu el. poate fi totusi doar o coincidenta

ruxij spune:

Atunci dc. tii sa ramana in acest grup, desi cred ca nu ii face bine, poate ar tb discutat atunci cu parintii celui de 10 ani, desi rezultatele nu pot fi prevazute. Apeleaza la intelegerea lor, sa discute cu baiatul, nu te duce cu scandal neaparat, poate or fi oameni de treaba. Dc. asta nu merge si baiatul e bully ca asa a invatat de acasa, urmatorul pas este sa fie cumva intimidat/speriat ala de 10 ani. Adica sa il bully tu pe el.

Cricor spune:

Lyada..asa m-ai impresionat..am meu are 8 ani si ceva. Eu as face asa cum zice Ruxij... el e bullied acolo...nu-l lasa intre ei.

Copii aia sunt si de la scoala? Daca nu, poate incerci sa-i faci o "gasca" cu cei de la scoala, sa inviti copii la tine acasa, ii mai scoti tu intr-un parc, ii duci la muzeu, la o inghetata, pana isi face un grup al lui.

ruxij spune:

Mi-a atras atentia subiectul si mi s-a rupt sufletul cand l-am citit. Si eu am avut aceeasi teama pt baiatul meu, ca si el tot blandutz rau de tot era de f. mic. Nu se apara dc. era batut, facea tot ce ii spuneau altii. Mult am tras, mult am luptat. Cand mi s-a parut ca nu e tratat bine, am rupt relatiile cu acel grup, desi asta mi-a adus mie neajunsuri cu prieteni, care acum sunt fosti prieteni si ma si urasc, am fost eu cam exclusa din anumite cercuri din cauza asta, but screw them, copilul pe primul loc!! Am dat baiatul la diverse activitati care i-au placut (el nu vrea sport de echipa ca nu vrea contact fizic-imbranceli, nu vrea karate-nimic), pe baza inclinatiilor lui si am cautat mame cu copii cu care se intelege al meu. Acum are un grup al lui in cartier, si e el lider de grup, de unde fusese bullied pe la 4-5 ani. A capatat mai multa incredere in el, toti copiii il asculta, toti ii cauta compania (fara sa bata vreodata pe cineva). Cred ca pt. tine e mai greu, situatia in Romania e putin diferita (modul in care se interactioneaza pe la blocuri). Eu am cautat ca cc curtea mea sa fie atractiva pt. copii si atitudinea mea sa ii faca deasemenea sa vina la mine. Deasemenea fi-miu are cele mai "cool" jocuri/jucarii. Ce apare nou, are si el, bag banii in fundul lui ca sa fie atractiv pt aialalti. Chiar dc. nu le are primul dintre toti, le are printre primii. Stiu ca se zice ca nu e bine, dar avand in vedere personalitatea copilului, consider ca asta a ajutat si in acest scop am facut-o. Acum o lasam ceva mai moale, scopul a fost atins, ne orientam pe alte metode si scopuri, ca in ritmul asta o sa ii luam yacht

ruxij spune:

Am uitat sa spun. Ar fi de dorit sa se joace cu copii de varsta lui sau mai mici. NU mai mari. La noi cand se mai intrevedea joaca cu un copil mai mare, am taiat-o din fasa. N-am nimic cu copiii aia, dar nu e bine, aia mai mari il domina si mai rar copii buni si blanzi, n-am nevoie de probleme. I-am zis direct "n-ai ce te juca cu aia mai mari, vezi ca se poarta urat cu tine". S-a rezolvat, cum ziceam, dar in ceva timp.