"Clubul" copiilor fricosi

savarina spune:

Claudela,
daca te-ai baga tu cu fetita in cada, sau sotul , macar pana se obisnuieste, sigur va fi ok.Eventual sa te "spele" si ea pe tine. Al meu baietel face baie de la 6 luni in cada cu sotul meu si se joaca de nu il mai pot scoate de acolo.De cand a mai crescut face baie singur in cada dar este supravegheat permanent de un adult chiar daca are 4 ani si jumatate pentru ca ar fi in stare sa faca numai nazdravanii. pupici.
Am editat pt ca am mancat o litera.

claudela spune:

Cred ca e o varianta buna de incercat. La urmatoarea tura incerc si procedura asta!

POVESTEA MIRUNEI
www.hi5.com/friend/photos/displayPhotoUser.do?photoId=4912492545&albumId=98516507&ownerId=140250165" target="_blank">POZICI MIRUNICA

buli spune:

ce-ar fi daca ati face baie impreuna? amindoua, in cada?

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

hahaha, acu am vazut ca si savarina a avut aceeasi idee

Naty spune:

Excelent subiect!

conchita are mare, mare dreptate cu cele doua feluri de copii. Eu am cate un exemplar din fiecare.

Ioana mea nu spune niciodata de ce anume ii e frica. Am incercat in toate felurile sa aflu, am incercat si sa ii indepartez aceste frici. Degeaba. Ziua nu are nicio problema sa stea singura in casa. Seara insa nu sta nici picata cu ceara, chiar daca noi suntem in camera alaturata. La WC se duce singura dar intotdeauna lasa usa deschisa. Fricile ei cele mari sunt insa de alt gen si eu le asociez cu timiditatea.
Ii este frica sa fie in centrul atentiei, ii este frica sa nu greseasca, ii este frica sa nu rada copiii de ea. Nu cred sa fi avut vreo experienta traumatizanta in acest sens, fiindca nu are nici una dintre caracteristicile ce sunt in general subiectul glumelor copiilor, iar la gradi e placuta (imi spun educatoarele, dar si cateva dintre mamicile/bunicile celorlalti copii) si are prieteni.
Si ii mai este tare frica de oamenii si copiii mai agresivi, de cei care ridica tonul, ca sa nu mai zic de cei care lovesc.
Eu sincer ma gandesc la un psiholog si daca cineva mi-ar putea recomanda unul as fi recunoscatoare.



Raluca, mamica printeselor Ioana - Alexandra (10.10.2004) si Nadia - Ana (29.12.2008)

NOI

Asa a venit pe lume Ioana

mihaela_s spune:

Hmmmm, eu nu cred ca e chiar cazul de psiholog, la fata mea ma refer...desi uneori vehiculam ideea asta. Dar cum spui tu naty, a ta este retrasa si timida, cu frica de a nu gresi pe langa fricile copilariei...eu sunt asa si acum sa stii...oare am si eu nevoie de psiholog? Eu glumesc sa stii, dar pe bune ca sunt asa(am oroare de violenta si mi se pune un nod in gat numai cand auzeam pe cineva strigand...de cand sunt in Suedia nu am mai auzit, oamenii astia nu striga, dar uneori daca sotul mai ridica tonul la fete mie imi vine sa plang). Nu m-am gandit ca ar trebui sa ma tratez dar poate nu ar fi rau. Insa aici am deocamdata bariera limbii, nu stapanesc atat de bine suedeza cat sa ma pot exprima in largul meu si sa ma fac inteleasa in amanunt...mai astept. Sunt chiar curioasa daca ajungi cu fetita la psiholog ce rezultate vor fi...sa nu ne uiti si sa ne spui.

conchita cred ca are dreptate si fetele care spun ca e o etapa...o etapa in dezvoltarea emotiilor unui copil. Probabil va trece de la sine, oricum sunt un adult trecut in copilarie prin frici si au trecut.
cochita mie nu mi-e frica de nimic ce nu e real acum. Mi-e frica de violatori, de hoti, de criminali, de oameni nebuni si violenti. Dar de spirite si stafii si alte minuni, nu mi-e frica. STIU ca ele nu exista , desi in tinerete eram si eu speriata de ele. DAR nu-mi place sa ma uit la filme din astea, emisiuni cu invocari de spirite, etc. Pentru ca ma infioara de-a dreptul. Nu ca mi se face frica dar mi se par infioratoare si inutile. Nu te imbogatesc cu nimic dupa parerea mea.

Nelia ce frumos ca aveti pe cine omori . Asa parca momentan scapa de frica, chiar daca apoi revine...

filofteia cum au filmat fenomene paranormale? Ce fel?
Si Silvia se credea(cred ca inca se mai crede) magica. Intr-o vreme tot voia sa faca magii cu noi si se supara ca nu ies :). Cred ca de asta i-a mai trecut...a dar nas cu realitatea. :)

Aseara am incropit o poveste pentru Silvia, cu veioza ei magica in forma de floare, care da lumina roz in camera ei si care o apara de cei care ar putea sa-i faca rau. O incarca peste noapte(asa ce pe o baterie) si peste zi nu trebuie sa ii mai fie frica. Ei bine a ras, a zis ca ccc crede dar atat! Cand a fost momentul sa ramana in camera ei si sa se imbrace in pijama in timp ce eu faceam acelasi lucru in dormitorul meu, cu usile deschise, ma vedea...n-a mai vrut. Asa ca suntem tot acolo de unde am plecat...Aseara am insistat sa imi spuna de ce anume ii e frica si mi-a spus ca mi-a zis si ca daca imi spune iar i se face tare frica, nu putea sa imi spuna. Am insistat(crezand ca exteriorizarea ii va face bine) dar a inceput sa planga si mi-a zis ca de la scoala, de la povestea aceea cu scheletul de pe casa care se misca...Am inceput sa-i explic ccc ca sceheletele nu sunt adevarate dar deja urla efectiv in plans si mi-a spus sa tac ca i se face si mai frica si nu poate adormi. Asa ca am lasat-o balta si voi accepta frica ei fara sa ii mai cer sa povestim despre ea...
Ah si da...cica nu vrea sa ii treaca frica pentru ca atunci eu nu mai stau cu ea in camera pana adoarme si ea vrea asta :)). I-am spus ca nu va fi asa, ca daca dorinta ei va fi sa stau cu ea, voi sta, indiferent daca ii va fi frica sau nu :).



fii alaturi de Mihaita


vorbe de copil...

Hobby

calator de profesie

nelia spune:

Claudela, si Tudora a avut frica asta... nu o spalam. Am spalat-o vreo jumatate de an la chiuveta pe cap, ca la coafor, ii puneam un scaun cu spatar si ii lasam capul pe spate, o spalam pe cap ca pe o domnita. Dar eu m-am prins de unde ii venea frica, atunci cind dadeam drumul la apa, era un zgomot foarte puternic pe care cine stie cum il percepea ea, sigur si mai puternic. Si ii era frica sa nu o ia apa si sa o duca pe gaura la vale... si de wc i-a fost frica o perioada din acelasi motiv. Asa ca ii puneam apa intr-o cadita de plastic, potrivita si apoi o chemam, o spalam si dupa ce iesea ea din cada si o imbracam, ma intorceam si aruncam apa, dadeam drumul la apa sa o clatesc... chiar si cind umpleam cadita cu apa, inchideam usa si pe ea o puneam la desene sau ii puneam muzica, sa nu auda. I-a trecut, brusc cum a si aparut, dar ne-a tinut cam jumatate de an, cred ca intre 4 si patru jumatate, dar ea a avut oarecum frica de apa de la inceput. Abia acum merge la cursuri ne inot, abia acum se balaceste cu placere in apa, mica sau mare. Acum ii place de nu mai poate, n-o mai scoti...

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/nelia#date/2009-03-30/13:05:37" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

mihaela_s spune:

Ah acum mi-am aminitit de alte frici din copilaria mica a Silviei...cum spunea si Nelia de apa. Apoi de toate masinile ce fac zgomot...aspirator(acum s-a obisnuit si aspira si ea), mixer, robot de bucatarie. Cu astea din urma trebuia sa muncesc cand ea dormea(nu se trezea, desi bucatarie era lipita de camera ei) altfel urla de-a dreptul. La fel facea cand de ex. unii vecini(eram in Ro atunci) spargeau pereti in bloc si dadeau gauri cu bormasina(stiti voi...puneu centrale termice, usi metalice, tevi, etc). Cat am facut noi muncile astea, ea nu a fost acasa .

Si da, nici eu nu puteam da drumul apei din vana cat era ea acolo...dar la fel facuse si cea mare la vremea ei.
Acum cea mare de ex. citeste carti politiste si din astea cu tot felul de chstii infricosatoare, dar nu ii e frica. Se uita si la tv la filme din astea si la emisiuni cu spirite...eu tot insistam sa nu se mai uite ca nu va dormi noaptea...dar mi-a spus ca nu ii mai e frica cum ii era cand era mica .

fii alaturi de Mihaita


vorbe de copil...

Hobby

calator de profesie

Naty spune:

Si Ioana avea fricile astea - de toate masinariile care fac zgomot si mai ales de bubuiturile din vecini. La un moment dat m-a intrebat ce face asa (o bormasina) si ca sa o linistesc i-am spus ca nu-i nimc, e un "nene" vecin care lucreaza. Atata mi-a trebuit, doi ani dupa aceea se inspaimanta cumplit de cate ori auzea de un "nene".
Si de apa i-a fost frica dar stiu precis de ce. Cand avea vreo 5-6 luni, eram prima zi in noul apartament si exact cand era in cadita s-a oprit curentul. Ne-am cam panicat si noi ca nu stiam pe unde sunt lucrurile si probabil a simtit. I-a trecut cu timpul.

Raluca, mamica printeselor Ioana - Alexandra (10.10.2004) si Nadia - Ana (29.12.2008)

NOI

Asa a venit pe lume Ioana

mihaela_s spune:

Pana la urma vad ca a avut ceva efect povestea mea cu lampa magica , va multumesc de pont, eu nu ma gandisem.

Macar cat e lumina(si la noi acum e lumina de la 4 diminaeata pana la 22 ) nu mai are pretentia sa stea cineva cu ea in living. Si azi dimineata s-a trezit(nu s-a mai trezit noaptea de cateva nopti sa vina la noi) la ea in camera si a stat acolo pana a coborat tati(el era la baie si Silvia a avut rabdare si nu i-a fost frica). Acum e acasa in living si eu in bucatarie. M-a chemat sa merg cu ea dar i-am spus ca sunt aici in bucatarie si aplecat singura. La baie insa ma cheama cu ea si nici sus nu merge singura inca...dar mi-a spus ca simte ca lampa i-a dat putere sa invinga teama.

fii alaturi de Mihaita


vorbe de copil...

Hobby

calator de profesie

buli spune:

as zice sa incerci si o amuleta-ceva (o bratara-ceva mai ieftina, dar deosebita si sa cumperi vreo 10 sa ai in caz de pierdere :))
cred ca Silviei ii place mult sa-si imagineze si o sa-i placa sa-si imagineze ca este magica si intangibila.

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@