AP - reversul medaliei

Raspunsuri - Pagina 8

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ladyJ spune:

Citat:
citat din mesajul lui NanaMotoc

Din punctul meu de vedere, amenintatul nu este o solutie. Este doar parerea mea.
AM niste prieteni care au un baietel de 1 an si 3 luni si care sustin la fel, ca al lor copil nu intelege de vorba buna.
Drept pentru care, in casa, oriunde mergi, gasesti ace infipte pe oriunde, ca sa le fie la indemana sa intzepe copilul atunci cand vrea sa incerce ceva ce nu are voie. La fel si lingura de lemn. Este la loc de cinste pentru a-i da peste manute.
Mie mi se pare extraordinar de traumatizant pentru un copil de varsta lui.
Poate de-asta nici nu rade bietul copil. Adica rade numai cand este gadilat f tare. In rest, mereu este serios, studiaza cu atentie, si se mai mira parintii ca atunci cand se intalnesc cu alte persoane copilul vrea sa fie luat in brate de catre acestia si le da peste mana lor cand il cer sa se duca la ei.

Cred cu tarie in puterea cuvantului.
Copilului trebuie sa i se explice, eventual repete, de cate ori este nevoie, pentru a intelege.
La noi asta merge. Nu ai voie sa... ptr ca.

Repet, este doar parerea mea.

Daria, sunt convinsa ca nu ai gresit in educatia Giuliei. Nu iti mai face procese de constiinta. Sunt momente cand puii mici simt nevoia sa fie alintati/ intelesi, asa cum considera ei/ mangaiati/ rasfatati.

Numai bine!








OMG!!!!!
Nana, daca te rog eu, incerci sa iei si tu masuri, orice, o vorba, o discutie, o amenintare, orice poti face pentru ca acei prieteni ai tai sa inceteze cu tempeniile astea?
Cum adica il inteapa cu acul?????
Cu lingura de lemn peste manute?
Imi vine sa mor de nervi!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns moonchild spune:

Ce inseamna AP? De la ce vine?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anca74 spune:

Daria, eu stiu ca nu ma iubesti prea mult, dar ca un facut sunt nascuta exact in aceeasi zi cu fetita ta. Stiu, stiu, mi-ai spus mai demult ca te calc rau de tot pe nervi, iar eu atunci m-am amuzat teribil din cauza a ce ti-am zis mai sus.

Revenind la problema ta, am sa-ti spun ca fetita ta vrea doar sa-i dai atentie nonstop. Atat, atentie.
Daca ai sa gresesti in continuare si ai sa sari ca arsa la fiecare bubita si miorlaiala a ei, vei obtine in final un copil-rege: www.sfatulmeu.ro/cand-copilul-face-legea-in-familie/" target="_blank">http://www.sfatulmeu.ro/cand-copilul-face-legea-in-familie/
Tu stii bine ca nu sunt adepta scarpinatului in popou si a proslavirii fiecarei traznai a copilului. Am oroare de domnisori si domnisoare Goe...
Deaceea, eu te sfatuiesc sa fii ceva mai ferma pe viitor cu Giulia si sa nu-i mai permiti sa ti se suie in cap ca pana acum fiindca ai sa regreti amarnic mai incolo. A educa inseamna sa stii sa impui limite si, in cazul cand acesta sunt depasite, sanctionezi.

Evident, tu faci cum crezi, dar am tinut sa-mi spun parerea la subiectul asta. Pentru mine, intamplarea povestita de tine aici este un semnal de alarma in ce ma priveste pentru ca si eu cedez deseori in fata copilei mele de numai 2 ani si vad deja "rezultatele": urla din toti plamanii la cea mai mica zgaraietura, este incapatanata, face crize de tantrum oricand si in orice situatii de am ajuns terorizata sa mai ies cu ea din casa, nu ma asculta deloc, nici cu binele, nici cu strigatul la ea... Ce mai, de ce mi-a fost frica nu am scapat. Sper totusi sa se mai calmeze in viitor si sa fie vorba acum la ea doar de perioada aia renumita - the terrible twos.

N.B. Eu zic ca am ajuns in stadiul acesta magnific tocmai pentru ca am renuntat complet la palmuta peste pampersi. Nu de alta, dar am zis sa incerc si metoda majoritatii - scarpinatul la greu in popou si pupatul bine dupa fiecare isprava, buna sau rea.
Si iata unde a dus aceasta splendida metoda de crestere a copiilor-regi!
Multam fain de pont!

Mamica de Zanuta mica, Anna Laura

www.youtube.com/watch?v=ckFvoGRPiCU&feature=related/" target="_blank">Shape up, Anca!
Le meilleur moyen de réaliser ses rêves c'est de se réveiller.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihaela_s spune:

Mai pe la 2-3 ani sunt acei "teribili 2" iar apoi pe la 6-7 ani incepe "prima adolescenta". Cel putin asa sustin psihologii de copii. Am trecut prin asta cu cea mare, acum suntem la adolecsenta adevarata . Si cea mica a inceput cu "prima adolescenta"...nu chiar cum face Giulia, Daria...dar e si ea inca legata cu cordonul ombilical de mine. Eu am noroc ca impart greutatile astea cu sotul meu. Ca atunci cand eu simt ca nu mai pot, o preia el...are mai multa rabdare si pentru ca seamana la fire cu cea mica, o potoleste mai usor. Ce sa mai, au o limba asa numai a lor cateodata...
Anumite limite am impus dar asa firave de tot...in rest AP sa traiasca! Luat in brate, pupat, cocolosit, etc...

Nici eu nu cred ca ai gresit cu ceva, poate doar ca iti pierzi rabdarea si e de inteles in situatia ta. Stiu cat e de greu, dar poate asta e motivul pentru care Giulia vrea atentie si atentie...fara strigate si palme. iti testeaza limitele cumva, asa vad eu...

fii alaturi de Mihaita


vorbe de copil...

Hobby

www.talentedenazdravani.ro/" target="_blank">talentele nazdravanilor

calator de profesie

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alizee spune:

Anca74, cand fetita mea facea crize de astea, o luam pe sus si o duceam acasa. Greseala mea a fost inconsecventa. Ii spuneam ca nu mai are voie la desene, dar ajunse acasa o lasam sa se uite.
Pe vremea copilariei noastre, nu aveau parintii asemenea probleme cu noi, fiindca pe atunci nu existau atatea programe de desene animate. Copiii aveau alte preocupari, spre exemplu, joaca.

In privinta parintilor care isi inteapa copilul cu acul si il lovesc peste manute cu lingura de lemn, eu le-as fi facut reclamatie la Protectia Copilului. Nu li s-ar fi luat copilul, dar macar ar fi inteles ca nu este legal sa isi trateze copilul in asemnea mod. Plus ca de asemenea prieteni, m-as lipsi oricand.

allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Happy_in_TO spune:

Si ce este atit de gresit ca au nevoie de atentia noastra?

Eu vad ca fetele mele au nevoie de atentie, de incurajare, de comunicare onesta si constanta, de echilibru si multa afectiune. Nu porunceste nimeni in casa, nici macar eu... Comunicam deschis in permanenta. Asta insemna fara manipulari, recompense, amenintari si stoparea "privilegiilor" (gen TV, Games, etc.).

Rolul meu de parinte este sa le aduc la maturitate intregi, nu cu personalitatea ciopirtita. O persoana "intreaga" este ceea ce imi doresc eu ca fetele mele sa ajunga. O persoana care stie sa comunice deschis, care este sanatoasa emotional si are un self esteem ridicat.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Eseea spune:

Citat:
citat din mesajul lui NanaMotoc

Din punctul meu de vedere, amenintatul nu este o solutie. Este doar parerea mea.
AM niste prieteni care au un baietel de 1 an si 3 luni si care sustin la fel, ca al lor copil nu intelege de vorba buna.
Drept pentru care, in casa, oriunde mergi, gasesti ace infipte pe oriunde, ca sa le fie la indemana sa intzepe copilul atunci cand vrea sa incerce ceva ce nu are voie. La fel si lingura de lemn. Este la loc de cinste pentru a-i da peste manute.
Mie mi se pare extraordinar de traumatizant pentru un copil de varsta lui.
Poate de-asta nici nu rade bietul copil. Adica rade numai cand este gadilat f tare. In rest, mereu este serios, studiaza cu atentie, si se mai mira parintii ca atunci cand se intalnesc cu alte persoane copilul vrea sa fie luat in brate de catre acestia si le da peste mana lor cand il cer sa se duca la ei.

Cred cu tarie in puterea cuvantului.
Copilului trebuie sa i se explice, eventual repete, de cate ori este nevoie, pentru a intelege.
La noi asta merge. Nu ai voie sa... ptr ca.

Repet, este doar parerea mea.

Daria, sunt convinsa ca nu ai gresit in educatia Giuliei. Nu iti mai face procese de constiinta. Sunt momente cand puii mici simt nevoia sa fie alintati/ intelesi, asa cum considera ei/ mangaiati/ rasfatati.

Numai bine!

Nana, Andrei Stefan ( 26.09.2007)
Povestea nasterii fluturasului!

"Nu-i nimic, ce daca... Tot ce-i rau o sa treaca!
Nu-i nimic.... Cad si mereu ma ridic!" Laura Stoica


Fluturas iubit, sa nu uiti niciodata, ca mami este intotdeauna cu un pas in urma ta. Trebuie doar sa intorci privirea si sa intinzi manutza si mami te va ajuta in orice clipa!




pu si simplu mesajul asta m-a socat! Nana, esti sigura ca este adevarat ? Mi se pare ingrozitor de-a dreptul, or fi sanatosi, serios vorbesc? Si tu te poti numi prietena cu ei?

Mami de fetita si de baietel
Noi, 2 minuni:
www.supereva.ro/vedetesupereva/folderview.asp?folder=My%20life&page=1" target="_blank">es1.jpg

www.supereva.ro/vedetesupereva/folderview.asp?folder=My%20life&page=2" target="_blank">es2.jpg

Everything is hard before becoming easy...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alex_andra spune:

Citat:
citat din mesajul lui Eseea

Citat:
citat din mesajul lui NanaMotoc

Din punctul meu de vedere, amenintatul nu este o solutie. Este doar parerea mea.
AM niste prieteni care au un baietel de 1 an si 3 luni si care sustin la fel, ca al lor copil nu intelege de vorba buna.
Drept pentru care, in casa, oriunde mergi, gasesti ace infipte pe oriunde, ca sa le fie la indemana sa intzepe copilul atunci cand vrea sa incerce ceva ce nu are voie. La fel si lingura de lemn. Este la loc de cinste pentru a-i da peste manute.
Mie mi se pare extraordinar de traumatizant pentru un copil de varsta lui.
Poate de-asta nici nu rade bietul copil. Adica rade numai cand este gadilat f tare. In rest, mereu este serios, studiaza cu atentie, si se mai mira parintii ca atunci cand se intalnesc cu alte persoane copilul vrea sa fie luat in brate de catre acestia si le da peste mana lor cand il cer sa se duca la ei.

Cred cu tarie in puterea cuvantului.
Copilului trebuie sa i se explice, eventual repete, de cate ori este nevoie, pentru a intelege.
La noi asta merge. Nu ai voie sa... ptr ca.

Repet, este doar parerea mea.

Daria, sunt convinsa ca nu ai gresit in educatia Giuliei. Nu iti mai face procese de constiinta. Sunt momente cand puii mici simt nevoia sa fie alintati/ intelesi, asa cum considera ei/ mangaiati/ rasfatati.

Numai bine!

Nana, Andrei Stefan ( 26.09.2007)
Povestea nasterii fluturasului!

"Nu-i nimic, ce daca... Tot ce-i rau o sa treaca!
Nu-i nimic.... Cad si mereu ma ridic!" Laura Stoica


Fluturas iubit, sa nu uiti niciodata, ca mami este intotdeauna cu un pas in urma ta. Trebuie doar sa intorci privirea si sa intinzi manutza si mami te va ajuta in orice clipa!




pu si simplu mesajul asta m-a socat! Nana, esti sigura ca este adevarat ? Mi se pare ingrozitor de-a dreptul, or fi sanatosi, serios vorbesc? Si tu te poti numi prietena cu ei?

Mami de fetita si de baietel
Noi, 2 minuni:
www.supereva.ro/vedetesupereva/folderview.asp?folder=My%20life&page=1" target="_blank">es1.jpg

www.supereva.ro/vedetesupereva/folderview.asp?folder=My%20life&page=2" target="_blank">es2.jpg

Everything is hard before becoming easy...




Dumnezeule....eu as chema protectia copilului, jur

Andra, mami de leoaica Eva (03.02.2009)

Poti ajuta si tu!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns trischa spune:


Mamagiuliei,nu ai cumva o prietena care are o cunostinta si tot asa sa fie asistenta medicala?Sau macar pe cineva care stie sa curete si sa pansese buba.
Spune-i Giuliei ca o sa chemi o asistenta sa-i panseze buba si sa-i aduca plasturi..aici tu sti de care ii plac..si da-i importanta mare bubei.
Mai poti sa te cauti de vreun semn si sa-i povestesti cum si tu ai avut o buba si cum s-a intamplat cum ai fost curajoasa si ti-a trecut dar mereu semnul iti aduce aminte de.....gasesti tu ce sa-i povestesti.Si provoaca anturajul la povesti despre semne de buna purtate si bubite din copilarie.
Sanatate multa,sa treaca buba!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Happiness_4_us spune:

Deci...

Tatal copilului a fost bun prieten cu sotul, facultate, armata, etc. Dupa casatorie, s-a schimbat radical, adica s-a dat dupa nevasta. Se mai intampla.

Eseea, sunt convinsa ca si tu ai prieteni cu, care nu esti mereu deacord. E vina ta ca esti prietena lor?

Noi mereu le-am atras atentia asupra modului in care se poarta cu cel mic si mereu au zis ca stiu ei mai bine, ca e copilul lor, ca : daca nu intelege domne?!
Le-am explicat de n ori, atunci cand am asistat la tratamentul respectiv, ca nu asa se educa un copil, dar in zadar.
Nu mi se pare normal ca se poarta asa cu el. Cum am mai spus, este traumatizant.

Si nu ca sunt indiferenta la ce se intampla in jurul meu si nu sunt zmeoaica asa incat sa iau atitudine, insa viata mea e mult prea complicata ca sa o complic si mai mult cu anchete sociale, reclamatii si altele.
Pastrati rosiile pentru altcineva.



Nana, Andrei Stefan ( 26.09.2007)
Povestea nasterii fluturasului!

"Nu-i nimic, ce daca... Tot ce-i rau o sa treaca!
Nu-i nimic.... Cad si mereu ma ridic!" Laura Stoica


Fluturas iubit, sa nu uiti niciodata, ca mami este intotdeauna cu un pas in urma ta. Trebuie doar sa intorci privirea si sa intinzi manutza si mami te va ajuta in orice clipa!

Mergi la inceput