Scoli de matematica: istorie si traditie
Raspunsuri - Pagina 4
ladyJ spune:
Laura, fiecare cultura are un bagaj deosebit, un mod anume de a trata lucrurile, general vorbind.
Ia o mana de muncitori romani si o mana de muncitori nemti, pune-i in fata proiectului si urmareste realizarea lui. Ai sa vezi diferentele de abordare.DE ABORDARE la modul general, ca daca-i iei separat s-ar putea sa ai surprize.
Dar asta nu inseamna ca evreii sunt cei mai buni matematicieni, ca cei de religie mozaica nu se nasc cu ´´gena matematicii´´
asa cum nici francezu´ nu se naste facand melci cu usturoi direct din fasha, sau nematu facand mercedes la gradinita.
Problema la topicul asta e pusa atata de aiurea, incat ma mir sincer ca iei intrebarea din titlu serios.
buflea spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui beren Diferenta intre scolile de matematica de calitate (exemple: "rusa", "franceza", cea "de la Gottingen" - ca n-a fost "germana") si celelalte, este ca ele produc mult mai multa calitate fata de mediocritate. De aici vine perceptia de calitate "nativa". Nu exista o scoala "bulgareasca" de matematica de calitate. Exista, desigur, matematicieni bulgari buni, formati in alte scoli (de ex. in cea rusa). |
Banuiesc ca produc "calitate" pentru ca au o traditie, au anumite metode specifice prin care exploateaza potentialul elevilor - si cand spun metode nu ma refer strict la "matematica" ci la abordare, seriozitate, critica, metoda de lucru, cercetare individuala sau in grup ...etc.
Apoi scolile specifice se focuseaza foarte mult pe descoperirea de "talente", sustinerea si incurajarea lor ... organizeaza tot felul de competitii in gradinite si scoli, sub forma de "joaca" care au scop precis, descoperirea de potentiale resurse ... si nu cred ca urmaresc neaparat cat de destept este copilul din gradinita, cred ca urmaresc inclinatia nativa spre disciplina respectiva, perseverenta, naturaletea cu care duc la sfarsit un proiect, ambitia de a ajunge la capat ...
beren spune:
Exista, evident, interesul de a stimula talentele de la varste mici, dar nu atat pentru "performanta" precoce cat pentru studiu profund. Accentul pe competitie este pus in scolile asiatice, partial si in scoala franceza (prin influenta, si in cea romaneasca). Profilarea prematura pe cateva subiecte duce adesea la un fenomen de "burn-out" intre cei care merg in competitii: o buna parte din ei renunta la acel camp de studiu candva intre varstele 20 si 30 de ani. Sunt mai multi olimpici internationali romani din anii '80 care au renuntat la cariere in felul asta. Asta nu poate conta drept succes pentru acea scoala.
Scoala franceza pune mult accent pe stil, pe rezultate impresionante din punct de vedere tehnic, abstract (Grothendieck). Cea rusa, pe inovatie si metode interdisciplinare (Novikov). Scoala engleza a fost mereu influentata de aplicatii (Atiyah). Cea romana este undeva intre cea franceza si cea rusa. Exista o scoala importanta de probabilitati (Levy), continuata in ziua de azi in Israel (Schramm).
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui beren A "merge acasa" la o scoala de matematica este ceva foarte real si posibil, |
asa ceva nu comentez si nu contrazic. aici nu era vorba despre scoli de matematica, deci nu despre israelieni, ci despre etnii cu gene bune (vs etnii cu gene mai putin bune?!), extraordinar de bune. daca tot etichetezi fumigene, eu le dezbateam pe cele de genul mers acasa la evreii prin definitie cu genele cele mai bune la...orice, se pare. acasa la evrei unde? si cand mergem la indieni acasa se subintelege ca e acasa la fabrica de curry? teoriile de genul asta sunt complet rasiste si discriminatorii, de aceea false si, vorba ta, fumigenoase si e indicat sa nu le incurajezi/incurajam.
nimic-Mile, ramas bun
AkaManah spune:
Exista totusi o rigurozitate in gandire a evreilor. Ei sunt poporul care, in cautarea lui Dumnezeu, au studiat si fac asta de aproximativ 30 de secole. E ceva si traditia studiului a lasat urme certe in spiritul grupului social. De aceea se poate considera ca au o anumita rigurozitate de gansire fara ai face cu mult mai speciali. Ei au "beneficiat" de unmediu ostil inca din momentul in care s-au asezat in tara lui Israel si au stat cuminti vreme de multe secole si dovada sta in faptul ca nu ii pomeneste nimeni in scrierile antice timpurii. Ma refer la istoricii greci. Ei vor intra in istoria generala in perioada Imperiului roman. Oricum indelungata lor istorie si traditiile religioase axate pe studiu ne pot indreptati sa consideram ca au calitati usor superioare fata de altii.
Veninul dauneaza grav sanatatii.
Cred ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta.
Prea des ne bucuram de confortul unei opinii fara disconfortul cugetarii.
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui AkaManah Exista totusi o rigurozitate in gandire a evreilor. Ei sunt poporul care, in cautarea lui Dumnezeu, au studiat si fac asta de aproximativ 30 de secole. E ceva si traditia studiului a lasat urme certe in spiritul grupului social. |
idem crestinii si musulmanii.
Gabi_K spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui AkaManah Exista totusi o rigurozitate in gandire a evreilor. Ei sunt poporul care, in cautarea lui Dumnezeu, au studiat si fac asta de aproximativ 30 de secole. E ceva si traditia studiului a lasat urme certe in spiritul grupului social. De aceea se poate considera ca au o anumita rigurozitate de gansire fara ai face cu mult mai speciali. Ei au "beneficiat" de unmediu ostil inca din momentul in care s-au asezat in tara lui Israel si au stat cuminti vreme de multe secole si dovada sta in faptul ca nu ii pomeneste nimeni in scrierile antice timpurii. Ma refer la istoricii greci. Ei vor intra in istoria generala in perioada Imperiului roman. Oricum indelungata lor istorie si traditiile religioase axate pe studiu ne pot indreptati sa consideram ca au calitati usor superioare fata de altii. Veninul dauneaza grav sanatatii. Cred ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta. Prea des ne bucuram de confortul unei opinii fara disconfortul cugetarii. |
30 de secole? Suntem in anul 5770 conform calendarului evreiesc,asta insemnand aproape 58 de secole... oare ce am facut in cele 28 de secole ramase?
(intreaba asta o evreica buna la matematica
)Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert
AkaManah spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Gabi_K
30 de secole? Suntem in anul 5770 conform calendarului evreiesc,asta insemnand aproape 58 de secole... oare ce am facut in cele 28 de secole ramase? (intreaba asta o evreica buna la matematica )Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002) www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi Povestea nasterii: Lili si Robert |
E bine ca ne-ai spus. Ei...teoria se intareste in acest caz. Totusi...anul 1 al calendarului evreiesc este marcat de ceva concret, palpabil? Nu de alta dar sa imi fac o imagine si sa reusesc sa incadrez istoric faptul.
Timpii calendarelor crestin si musulman au ca punct de pornire timpi istorici (nasterea lui Isus si data mutarii Profetului Mahomed din Mecca la Medina <<corespunator zilei de 16 Iulie 622>> ). Presupun ca anul 1 la evrei este de la facerea omului dar este un timp anistoric deci...greu de dovedit in afara traditiilor religioase.
Multumesc..evreica buna la matematica. Hmmmm...tre sa il intreb pe tata daca nu este evreu...:D
Veninul dauneaza grav sanatatii.
Cred ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta.
Prea des ne bucuram de confortul unei opinii fara disconfortul cugetarii.
AkaManah spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui conchita
idem crestinii si musulmanii. nimic |
Ei..nu e chiar asa. Sunt miiici diferente de timp care ii cam pun pe planul 2 sau 3 pe crestini (2000 de ani) sau pe musulmani (1400 de ani). Dar..nimic de zis. Sunt curios daca analfabetismul la evrei se manifesta atat de pregnant ca si la crestini sau la musulmani. :).
Nu trebuie sa luam in considerare numai activitatea unor literati sau oameni de stiinta cum este cazul la crestini sau musulmani. La evrei cred ca putem vorbi de un cadru mai larg vizavi de studiu.
Veninul dauneaza grav sanatatii.
Cred ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta.
Prea des ne bucuram de confortul unei opinii fara disconfortul cugetarii.
denizel spune:
Hi hi, AkaManah, tu crezi ca toate ciondanelile sunt ca alea cu mine, de te avanti asa? ;))
www.youtube.com/watch?v=GghCs_C65v0" target="_blank">Got to get up for the coming attack 
.
Pentru parinti, de dragul copiilor
"Omul care a inventat distractia a fost copilul" 
- din jurnalul unei mămici de băietel.