Mladite si mugurasi de mai-iunie 2008 (150)

Simonix spune:

Cu crizele, as mai mentiona doi factori: personalitatea copilului + varsta. Sunt copii caposhi neneeee dar caposhi de caposhi si sunt copii mai docili, cu care te intelegi de mici. Sunt copii care fac crize la un an, altii care fac dupa 2 ani. Pentru mine cam astia ar fi factorii principali, apoi evident ca inconsecventa (a bunicilor sau a parintilor) nu face decat sa agraveze crizele, sa le inmulteasca etc.

Noi ne incadram in categoria caposhilor, cu o f slaba toleranta la frustrari dar crizele mari le-am facut pe la un an si un pic, ajutati de calatoria din Romania. De atunci am invatat sa le gestionam oarecum. Adica il facem astfel incat el sa ajunga sa VREA sa faca lucrul respectiv. Trebuie sa fii super inventiva. Mai noi la noi functioneaza faza cu: "nu vrei sa iti schimb pemparsul ?? OK, lasa ca i-l schimb lui Oscar (e un catzel de plush)" Se ia una bucata Oscar, se cracaneaza bine si se "incep" operatiunile de curatzat fund de catzel etc. Robert incepe: "NU HAM, BEBE". Eu: "Aha, deci vrea bebe pempars nou si frumos, cu Winnie pe el? Treci incoace atunci, si iti punem si tie :) " Sa il vedeti ce grabit vine si se aseaza langa Oscar cu picioarele in sus. Daca as fi incercat sa il fortez, ne-am fi ales sigur cu palme, pumni (date de el, of course, nu de mine ). Si uite asa, mereu gasesc cate o chestie. Evident avem si esecuri: dormitul la pranz - nu exista asa ceva - degeaba adorm toate animalele, le spun povesti, le mangai - piticul nu serveste - degeaba ma supar sau incerc sa il dragalesc. Deci la somn mai am de lucru sau ... il accept asa cum este, caci uneori au si ei "dreptatea" lor. In general trebuie sa intelegi cand sa cedezi si de ce.

De exemplu: scaunul de masina. Am avut o perioada cand facea crize piticania la vedera scaunului. Ei bine, nu exista sa nu stai in scaun - sorry. Si uneori mai cu forta, mai cu vorba blanda, l-am pus mereu acolo. A trecut perioada, acum e indragostit de scaunul lui roshu ca masina. Asta e un caz de necedat, sa zic asa.

Alta chestie: eu zic ca "crizele" astea pot fi si de genul "un sut in fund te propulseaza inaint". La modul ca in timp ei vor invata singuri sa se controleze, sa isi foloseasca incapatzanarea in chestii pozitive (dar asa, mai pe la varsta adulta ). Eu sunt genul ala fraier care spune DA la oricine, imi e frica sa spun NU cand nu am chef cu adevarat dar sunt rugata de ex sa fac ceva anume. Si nu imi e mereu bine - as vrea sa fiu mai ferma, dar nu pot. Ca bebe si copil am fost super docila, mama nu a stiu ce inseamna planset de bebelush si e super socata ca Robert e asa autoritar. Sper ca el cand va creste sa isi pastreze trasatura asta si sper sa il ajut sa profite cum trebuie de ea.

Si inca ceva:din constatarile mele, copii crizati sunt de toate felurile: dusi la cresa, nedusi la cresa, crescuti de bunici, de parinti, alaptati, nealaptati. Nu exista numitor comun. Nu poti generaliza. Copii carora li se aplica corectii gen palme, dar si copii care nu cunosc asa ceva. Am multe exemple in jur. Copii crescuti in spirit din ala calsic romanesc, si copii de belgieni sau de francezi, inregimentati de mici. Uneori parintii fac totul ca la carte, cu bun simt, logic, rational, oameni educati si care au citit multa psihologie de pitici. Cel mai haios e cand se intampla doar cu cate un copil din familie. Pentru ca asa e firea acelui copil. Iar parintii pot alimenta starile negative prin inconsecventa si lipsa de experienta. Asa a fost fratele meu, un capos si jumate, dupa mine, o papusha din aia pe care o uitai singura in casa si nu stiai ca e acolo.

Simona cu Robertzel baietzel frumos

Cum a venit Robertzel in viata noastra

Poze cu noi toti si Poze cu bebe

Andrada79 spune:

Simonix diseara am sa il iau si eu pe Oscar al nostru, adica Labus sa ii pun pampers! Buna ideea, mercic, am trimis ce ai scris si surioarei mele care duce o mare lupta la capitolul schimbat pampers cu cea mica!Stii ce e ciudat, Tiberiu de ex la pampers face ca toate alea numai la mine si la sot. Cand e cu mama, care are grija de el, sta atat de cuminte.............dar cu noi e jale, stie ca sunt in stare sa stau si in cap numai sa nu planga!

CrinaAndreea spune:

Simonix ai mare dreptate si cu personalitatea copilului.
Eu sunt capricorn iar sotul e scorpion, si nu am crezut vreodata ca exista persoane mai incapatanate decat noi. Dar uite ca s-a nascut Bogdan si mi-a distrus teoria. Nu m-as fi gandit macar, pana sa apara Bogdan, ca un copil poate fi atat de incapatanat si poate avea o personalitate atat de puternica.
Recunosc si ca eu sunt putin mai dura cu copilul, comparativ cu sotul care e mai ranjit de fel ( dar nu multi stiu ce se ascunde sub ranjetul ala )

Buna ideea cu Oscar! Mai apelam si eu la catelul lui, dar niciodata nu l-am luat la propriu sa ii schimb un pampers sau sa ii dau sa manance .

Luminel spune:

Salut!

Cris nu mi-a facut niciodata crize, desi e si ea destul de incapatanata... te poti intelege totusi cu ea...
Dar, din experienta cu nepotu-meu, un crizat si jumatate, pot spune ca nu dureaza la nesfarsit si crizele astea...nepotu-meu are 3 ani acum si deja a inceput sa se cuminteasca...uneori nici nu ne vine sa credem ca baiatul asta cuminte e rasfatatul Alex care urla ca nebunul si se dadea cu curu' de pamant si scuipa si batea si trantea...facea ca toti dracii...si asta si din cauza maica-sii care nu-l punea niciodata la punct...sa nu supere copilul...cate faze i-a facut si in public!!! eu ma urcam pe pereti in locul ei...dar uite ca a fost calma si nu s-a stresat si se pare ca a avut dreptate cand zicea ca o sa se dea pe brazda baiatul ei.
Asa ca nu disperati (cum as fi facut-o eu)

Lumi, mami de bombonica Elena Cristiana (26.05.2008)

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=733a9f9f274d6633afc942" target="_blank">Montaj

Simonix spune:

Crina - si io sunt Capricorn si deci capos, dar altfel de capos, eu ma caposhesc in mine, fac scenarii in cap, urlu in cap, ma blochez si incapatzanez de una singura. Robertix e ca mine, dar pe dinafara. bine, e si micutz, dar clar are o altfel de caposhenie. Am tot sperat sa ia de la Taur chestii, dar se pare ca e mai mult Berbec... Deci e un berbeco taur minunat si provine dintr-o familie de oameni caposhi rau - incredibil cate forme de capatzaneli sunt: tata este ca mine, uneori e exasperant, mama e o explozie din aia care arde intens dar repede, Bogdan e si el destul de exploziv, taica-su - alt capos din ala care te exaspereaza. sincera sa fiu, cand ma apuca nervii pe pitic imi dau seama ca genele de la noi le are Deci ce pretentii sa am.

Oscarul nostru e un catzel tare dragutz si pufos, e drept ca nu abuzez de el, caci mi-e teama ca Robert sa nu se obisnuiasca asa, mai incolo va trebui sa inteleaga ca nu prea e ok sa faci chestii doar asa, ca sa faci la oameni in ciuda (ceea ce se intampla acum cu Oscar). Recunosc ca eu una cam asa faceam cand eram mica: daca un copil dadea semne ca ar dori ceva foarte tare, faceam ce faceam pana ajungea chestia aia la mine, desi eu nu mi-o doream asa tare, ba uneori nu imi pasa nici cat negru sub unghie de ea... Doar asa, pt ca celalalt si-o dorise. Lectia am invatat-o mai incolo, intr-o tabara, m-a marcat evenimentul, nu am cedat unei fetitze nu stiu ce de mancare si pana la urma a trebuit sa mananc eu chestia respectiva, care era oribila (asa mi s-a parut) - povestea s-a sfarsit cu fetitza respectiva plangand ca nu primise ce dorea iar eu inghitind cu noduri mancarea respectiva...

Oscar insa este deocamdata o chestie care ne depaneaza cand nu avem prea mult timp de explicatii, merge mai mereu. In genere noi folosim animalutzele pentru chestii pozitive, zic eu: avem grija de ele, le hranim, ne jucam frumos. sunt prietenii lui, a avut o perioada cand mergea la culcare cu un ren, il puneam in pautzul de langa el si dormeau bot in bot. Ah, ma mai folosesc de plushuri cand mergem la doctor sau cand trebuie sa ii curatz nasul piticului si nu sta, aplicam diverse tratamente, pentru a evita crize si a-l obisnui cu ideea (avem si trusa medicala de jucarie de la Lorelei hihi): hai sa facem aerosoli la ren, vrei sa ii tii tu masca ? Bravooo, uite, mai am o masca, pentru bebe, vrei sa faci si tu? Rezultat:

http://picasaweb.google.com/poze.robert/Diverse#5430252500183462178



Ah si sa va mai zic: Robert de ieri o striga pe Lorelei prin casa - LOIELAI, LOLAI, LOELAI - m-a zapaciiiiiit. S-a sculat si primul cuvant: LOLAI. Apoi a cerut poze cu LOLAI ... si recunosc ca am apelat la LOLAI ca sa il momesc sa iasa din casa: i-am zis ca mergem in parc, la LOLAI (caci nu statea la imbracat . Hmmm... o fi ramas indragostit - chit e ca tre sa se mai vada juniorii

Simona cu Robertzel baietzel frumos

Cum a venit Robertzel in viata noastra

Poze cu noi toti si Poze cu bebe

Doloress spune:

Ai mare dreptate Simonix
O-ho, cate idei preconcepute aveam eu inainte despre crizele la copii! Si toate s-au naruit cand al meu bebelus, la 6 luni, a inceput sa se dea cu capul de pat cand nu-i convenea ceva. La 6 luni nu poti sa zici ca-i rasfatat, totusi. Personalitatea bat-o vina! Al meu sot e la fel, bunicii lui amandoi la fel. O-ho taica-meu si si acuma face tantrumuri cand intra in transa si urla. Crizele lui Patrick mi se par nimica toata.
Si eu observ ca suntem din ce in ce mai specialisti in gerat crizute si facem din ce in ce mai putine. Se joaca singur si cate o ora, putem si noi sa mancam in liniste dupa muuuulta vreme.

Luminel spune:

Lorich, ti-am citit patania...brrrrr, horror...cum sa cada mai aragazul!!! bine ca n-ati fost niciunul prin zona...mai ales Robert.

Cleo, ai fost dementiala cu chiftelele...m-am linistit, cand o sa ajung la 9 are cine sa ma hraneasca si pe mine

Laura, Alysh, asa-mi zisese si mie doctora initial, ca la 38 de saptamani vom face cezariana, dar in final a fost doar cu 3 zile inaintea DPN...si eu chiar nu trebuia sa intru in travaliu...dar cred ca-si dau seama dinainte daca intri in travaliu.

La "Ursu" mai apelam si noi cateodata, ca sa manance sau sa-i pun pampersul...dar nu prea mai merge...cand era mai mica, era eficienta metoda

Lumi, mami de bombonica Elena Cristiana (26.05.2008)

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=733a9f9f274d6633afc942" target="_blank">Montaj

Doloress spune:

Simonix si la noi vad ca merge cu explicatii muuuulteeee... Daca ii zic hai sa te imbrac pai normal ca urmeaza criza. Daca ii zic hai sa ne imbracam sa mergem in parc la copii sa ne jucam e alta viata. Daca zice nu! hotarat, incepem, wow, dar ce frumos e sa alergi prin parc, putem sa vedem avioane, putem sa vedem pasarele, mai tii minte prietena ta veverita, hai sa mergem sa ne jucam cu ea, hai sa facem echipa si sa-l batem pe tati la fotbal! Putem sa ne jucam in nisip, sa facem un castel, ii facem castel veveritei. Si tot asa. Pana il convigem. Stiu ca mai tarziu o sa-i prinda bine personalitatea asta iscoditoare, hotarata, puternica, deci nu vreau sa i-o frang prin autoritate si disciplina exagerata. Nici n-ar merge la el. Vreau sa-l aduc sa faca ce trebuie, in asa fel incat sa para ca vine de la el, sa para ca el are controlul, sa vrea efectiv sa faca ceea ce e bine si ce e corect, si nu de frica. Eu cred ca se poate cu multa rabdare.
Si noi mai apelam in cazuri extreme la tot felul de stratageme, cand nu avem timp de parlamentari, de exemplu ii zicem, hai sa te imbrac sa mergem sa-l vedem pe Maxim (prietenul lui bun de la gradi) desi nu mergem acolo, in parc cateodata cand nu se lasa dus ii zic ca vine bau-bau, stiu ca nu e corect, insa mai facem si noi greseli, dar ne chinuim mai apoi sa nu le mai repetam.
De batut pe noi nu prea ne bate niciodata, poate pentru ca nici nu prea stie ce e aia, cand am mers la centrul de joaca pentru copii o fetita de vreun anisor asa, il impingea si-l batea si el nu facea nimic. Eu m-am bucurat sincer, l-am luat de acolo insa nu vreau sub nici o forma sa-l invat sa dea inapoi.
O data sau de doua ori de nervi ne-a lovit si am fost foarte ferma in privinta asta, m-am suparat pe el. Am stat suparata vreo jumate de ora, nu m-am jucat cu el deloc, nu l-am bagat in seama. Cand venea la mine, ii ziceam, m-am suparat pentru ca m-ai lovit, lasa-ma in pace. Si a inceput sa ma pupe, a aranjat toate jucariile la locul lor, apoi a stat tare cuminte si s-a jucat de unul singur, se vedea ca e afectat. Apoi ne-am impacat, insa nu l-am pupat si nu l-am dragalit, pur si simplu am vorbit cu el si m-am jucat, desi el tot venea si ma pupa incontinuu.
Si uite asa realizez ce-au mai crescut copilasii nostri!

Lilly79 spune:

Apropo de crize, si eu cred ca personalitatea copilului isi spune cuvantul cel mai mult, apoi educatia, apoi ce vede in jur si poate mai sunt si alte cauze.
Julia a facut cateva crize putine pe la 1 an si ceva care cred ca se datorau ca nu o intelegeam ce vrea.Acum e mult ma bine ca o intelegem, ne intelege, dar mai sunt momente cand face scandal (dar nu as putea sa le numesc crize) cand vede ceva in magazin si nu-i dau.
Noi avem mari probleme la culcare si in ultimele zile o las sa mai urle putin pana intelege ca nu-i de joaca si e ora de culcare.Nu cred ca fac bine, dar m-am saturat sa stau si cate 2 ore langa ea dupa ce-i citeam povesti.Si nu e ora 8-9 ci 23-23:30.
Astazi cand stateam langa Julia sa adoarma tot povestea acolo ceva, si o aud "nume mami lili".E prima data ca o aud ca-mi spune asa.M-am emotionat si nu am mai avut inima sa plec de langa ea inainte de-a adormi, asa ca i-am facut masaj la spate inca vreo jumatate de ora
La varsta asta copiii vostri adorm singuri? Sau au nevoie de prezenta voastra?

simonacip nici Julia nu merge tinuta de mana.Asa ca noi iesim afara cu caruciorul si din cand in cand mai merge si pe jos, dar numai unde e posibil pt ca in tara noastra "minunata" pe trotuar parcheaza masinile, iar pietonii trebuie sa se strecoare intre masinile parcate cand trece cate-o masina pe strada si nici nu circula cu 5 km/ora.Julia nici nu se opreste cand ii spun.Astazi era sa dea peste ea in parc un copil cu role, noroc ca am prins-o de gluga, iar ieri s-a rostogolit pe scarile din fata blocului, si toate astea pt ca nu s-a oprit cand i-am spus eu, desi stie ce inseamna.

simonix i-auzi la Robert cel indragostit Multa sanatate.

laura doar peste-o luna vei naste? Wow, ce-a trecut timpul.Distractie placuta la teatru.Si noi vrem sa mergem duminica la Punguta cu 2 bani.

Edit: Am citit si mesajul lui Doloress si mi-am amintit ca vroiam sa mai scriu ceva.Nici Julia nu da in noi.Ne-a muscat de vreo 2 ori si-apoi cand si-a dat seama ce-a facut mergea si mangaia buba lui tati si parea suparata.
Am vazut in parc o mamica cu fetita cu 3 sapt mai mica decat Julia.De cate ori fetita mergea si dadea cu manuta in alt copil, maica-sa ii dadea si ea peste fund sau peste mana si ii spunea "nu mai lovi copiii".Nu o lovea tare,nici nu cred ca simtea prin hainele groase, dar gestul respectiv era suficient ca sa repete si-altadata.Si uite-asa se va intreba mamica respectiva de ce bate fetita ei alti copii.
Pe Julia nu o bat pt ca sunt de parere ca decat o palma mai bine ii explic o jumate de zi si va fi mai castigata, dar din pacate mai aude urlete de la mine cand is stresata, cand ma grabesc undeva sau cand o vad ca e in pericol.Din pacate nu ma pot controla tot timpul , dar lucrez la asta.

Ma duc sa mai fac ceva treaba prin casa.
Un weekend placut va doresc si sa ne tineti pumnii pt luni la gradi



Lilly, mami de Julia (30.05.2008)

Simonix spune:

Dolores - pai faza cu bataia nu vine neaparat de acasa, ci de la restul, din jur. De la cresa, de ex; Robert are un baiat tare turbulent in grupa acum Deci urlaaaaaa non stop, a fost o perioada cand si Robert facea crize dimineata, caci ii era frica de baietel si cum ala incerca sa se apropie de el incepea sa tipe si el, intra in mod defensiv. Si am remarcat ca al meu asa face cu copiii agitati rau: avem prieteni cu un copil tare crizat - acasa la noi cei doi se joaca frumos, se pupacesc etc Cum mergem acasa la baietel - ala nu il lasa pe Robert sa se joaca, urla la el si ii trage palme. Robert reactioneaza la fel: se pune pe tipat si pe plans - la un mom dat, chiar daca baietelul nu il agreseaza, cum se apropie de el tipa, cu lacrimi in ochi etc.

Cu batutul, cu siguranta ca tot asa va fi, la inceput si al meu statea uimit prin parc cand i se tragea una in cap. Acum he strikes back Noah, io incerc sa corectez, ii explic etc, dar parca nici nu as vrea sa isi ia toate palmele in cap si el sa nu protesteze deloc. Cel mai grav mi se pare cand vine cate un copil si da palme asa, fara nici un scop si fara nici un motiv. Caci exista si din astia ... asta ma enerveaza la culme, ni s-a intamplat, Robert jucandu-se frumos si primind cate una in cap de la unul care trece in fuga pe langa el. Acolo eu zic ca parintii aia nu prea isi fac treaba ca lumea, nu stiu ...

Simona cu Robertzel baietzel frumos

Cum a venit Robertzel in viata noastra

Poze cu noi toti si Poze cu bebe