cum sa o dezvat de dusul in brate?

cum sa o dezvat de dusul in brate? | Autor: dia_filipas

Link direct la acest mesaj

Buna!

Am o fetita de 1 an si 8 luni care a inceput sa mearga singura de la 11 luni, dar care refuza sa mearga la plimbare pe jos. Eventual face 2-3 pasi, si se agata de picioarele mele s-o iau in brate. Desi locuim chiar aproape de parc (aproximativ 50 de metri), de la iesirea din bloc se vede, si desi vrea sa ajunga acolo, nu vrea pe jos, ci doar dusa in brate. La fel si pentru alte destinatii. Am incercat sa o las pe jos, sa-i arat pe distante mici cateva "obiective" de genul, uite porumbeii, hai sa-i prindem, sau ceva asemanantor, dar tot refuza. Am incercat si sa ma joc "prinsea" cu ea, eu faceam pasi mai mari, topaiam, si ea sa ma prinda, dar de multe ori refuza, si daca n-o iau se tavaleste pe jos si plange, sau pur si simplu se aseaza in fund si nu se misca. Odata ajunsa in parc, alearga, se joaca, nu mai vrea in brate, decat cand ii spun ca mergem acasa.
Mai stiti voi niste metode sa o stimulez sa mearga cu mine de mana?

__________________________
Dia, mami de Miruna stapana toboganelor (15.07.2008)

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns dennissa spune:

Cu caruciorul nu vrea? Stiu ca e mare deja, dar daca nu vrea pe jos, spune-i ca mergeti cu caruciorul.
Spune-i ca doar astea sunt variantele: ori carucior, ori pe jos..se va da pe brazda pana la urma daca vrea la joaca in parc.


La noi e invers, nu vrea in brate, numai pe jos..si unde vrea el..mai ales in magazine..merge unde vrea el, daca-l iau in brate, urla.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mirela.d spune:

Cred ca toti trec prin faza asta. Am patit-o si noi cu fii-miu. Si efectiv nu l-am luat in brate. Se agata de mine dar ma dadeam la o parte. A durat ceva si imi era parca mila de el (desi daca stai sa te gandesti, nu aveam motiv) dar nu a mai cerut in brate. Copiii speculeaza, stiu ca cedezi. Baiatul meu stia ca eu nu il iau dar taica-su da. Asa ca se ducea la sotul meu pana l-am rugat sa nu-i mai faca pe plac. Acum cere doar daca este intr-adevar obosit. Bine, acum a si crescut.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns discordia spune:

Acelasi lucru l-am patit si eu cu fetita mea, dar eu nu am refuzat niciodata sa o iau in brate. De ce sa chinui copilul degeaba? Situatia asta nu a durat foarte mult si pana la urma a renuntat singurica sa mai ceara in brate. Acum daca este intradevar obosita cere, dar altfel nu.
Eu zic sa nu chinui copilul lasand-o sa se tavaleasca pe jos de plans ca nu vrei sa o iei in brate. O sa ceara singurica sa mearga pe jos. Si nicidecum sa o conditionezi ca mergeti in parc doar daca merge singurica. Iti doresc sa ai rabdare si vei vedea ca va trece si aceasta etapa

mamica de fetita si 31s+ cu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dia_filipas spune:

Multumesc fetelor pt. raspuns!

Dennissa, eu o duc in carucior pe distantele mari, cand trebuie sa ajungem intr-un loc specific, dar e o idee, acum ca vine primavara, sa-i iau o masinuta din aia fara pedale, sa umble cu ea, poate asa ii place...

discordia nu o las sa planga, doamne fereste, ca nu-mi place s-o vad suparata, cand plange o ridic. Cred ca ai dreptate, rabdarea e cheia...

mirela hehe, la noi e invers, sotul nu o ia in brate, si cand e cu el merge doar pe jos, mai putin urcatul scarilor la bloc. La fel si cu maica-mea, merge pe jos, ca ea i-a spus o data ca e obosita, o dor picioarele si nu o mai poate cara, ca e grea. A mers frumos pe jos. Cand i-am spus eu acelasi lucru, nu a fost deloc impresionata.
In rest, o car in brate si o inteb in gluma daca isi pastreaza picioarele pentru batranete, s-o tina cat mai mult.
Daca mai aveti idei/sfaturi, le astept/primesc cu drag!


Dia, mami de Miruna stapana toboganelor (15.07.2008)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mirela.d spune:

Cum ziceam: speculeaza. L-a prins pe cel mai slab din familie si profita.
Sotul meu ca sa scape (atunci cand m-am impus eu - scorpia de mine) a inceput sa se vaiete de spate cand cerea in brate. Dar la modul amuzant cu chicote si vaiete prelungi. Baiatul meu asa tare se amuza ca uita ce voia. Mai mergea 5 metri, mai facea faza o data pentru ca ii placea cum se prosteste taica-su. Si uite asa s-a transformat din cerere de luat in brate in cerere de joaca. Sa nu iti inchipui ca s-a intamplat peste noapte. A durat ceva dar....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danangie spune:

DIA mamica de pepenas , eu la fel pateam cu Alessio.Dar din ziua cand a primit cadou o tricicleta de aia pe care o impingi tu.....nu am mai avut probleme.Alessio nu statea nici in carut.Deci ieseam si ma intorceam cu el in brate si cu cuarutul impingandu-l. Dar a primit cadou aceasta tricicleta care avea si muzica.si a fost foarte cool. Ca el era foarte fascinat.Pe urma......avea cam vreo 4 luni ca nu mai mergea in carut dar nici nu i l-am mai aratat. Si cand eram la mare....intr-o seara....am scos carutul, l-am pus in carut si eu cu Alin vorbeam , vorbeam si nu il bagam in seama, dar bineinteles ca trageam cu coada ochiului sa vedem cum reactioneaza.si a nu zis nimic . adormise chiar! deci astea au fost la mine solutiile: tricicleta si pauza mare de carut.numai bine!



S-a mai nascut o stea: ALESSIO MICHELE! (07/06/2008)
A doua minune din viata mea: MATTIA GABRIEL! (21/10/2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Burtocika spune:

Noi am dus-o in carut in parc pana pe la vreo 3 ani ! Nici nu s-a pus problema s-o duc in brate, desi se mai milogea ea, dar pur si simplu eu nu o puteam cara, am probleme cu spatele ! Si ea specula, pentru ca tat-su o lua in brate cum apuca, asa ca imediat ce-l vedea tipa ca vrea la el in brate

Cand a crescut si ii atarnau picioarele din carut a inceput sa nu-i mai placa si se milogea ca vrea in brate, ca e obosita. Raspunsul invariabil a fost "daca esti obosita ne asezam pe bancuta si ne odihnim, dupa care pornim din nou". Si dupa cateva sedinte de milogeala si cateva asezari pe bancuta, a mers copilul pe picioarele lui. Totul e sa fii consecventa si tu, si sotul, si bunicii, sa nu prinda pe cineva cedand ... Noi am aplicat metoda asta dupa ce am aflat ca numai la noi "obosea" si vroia in brate, la bona sau la bunica nu !

Boghi

www.goblenpartner.webs.com" target="_blank">mai lucreaza cineva goblen?
www.avonromania.webs.com" target="_blank">... e mai simplu decat crezi ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns abramburika spune:

Eu sunt aia contra, fara insa sa fiu rautaciosa. Intreb si eu asa ... spui ca distanta e mica si odata ajunsa in parc nu mai vrea in brate. De ce e asa "stresant" pt. tine sa o duci in brate, daca asa vrea pana in parc? E doar o perioada, o sa ii treaca ... ca multe altele.
Pe distante lungi folosesti carutul, deci nu e o problema.

Pe mine nu m-ar deranja ... si nu ma deranjeaza de fapt cand imi cere sa o iau in brate pe distante scurte (si are 2 ani si 4 luni). Pur si simplu obosesc mai repede ei, chiar daca fac 2-3 pasi. Sau ii spun eu sa se aseze hopa pe bordura, pe ceva unde sa se odihneasca putin si apoi o luam iar din loc.

Iar in chestia cu rasfatatul, alintatul, speculatul, eu nu cred. Dar e parerea mea! Cred insa ca e o perioada si mai incolo va intelege.



Inteleptul nu spune tot ce stie, iar prostul nu stie ce spune.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nikole spune:

Hiiii...sa ma fi vazut pe mine pana acum o luna in urma, cu burta cat casa, cu copilul in brate, eventual si cu o mica sacosica cu ceva cumparaturi in cealalata mana.

Mi-era mila de el, intr-o zi s-a asezat direct in genunchi in fata mea, a spus ca e obosit....mi s-a rupt sufletul

Si-apoi nu l-oi duce in brate pana la facultate...o fi alint, o fi moft, pe mine nu ma deranjeaza...nu stiu cum sa-l simt cat mai aproape, si sa ma bucur de el...la cate se intampla in lumea asta, nu stiu cum sa savurez fiecare secunda cu el.

Daca e un moft, nu mi se pare unul destructiv

Nikole, mami lui Albastrel/Kevin Alexander(4.08.2007) si fericita 38+cu...Albastrica/Luana
"To born, to live, to die, to reborn and to keep progressing. That is the law"
Allan Kardec

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dia_filipas spune:

Multumesc fetelor pt. raspunsuri, citindu-le imi dau seama ca as avea de la ea o pretentie pt. care ea nu e pregatita inca. Recunosc ca am scris postul intr-un moment in care am ceva probleme cu soldul stang si cu spatele, dar e adevarat ca acest discomfort vine si pleaca, in functie de vreme (deh, sunt baba batrana si meteosensibila ). Mai incerc, fara sa fortez, si cand va fi pregatita ne vom plimba si de manuta.

danangie multi de la noi pt. pepenasul Alessio! Si Miruna a avut o perioada intre 7 luni si 1,3 ani cand nu a vrut in carucior. Acum vad ca nu avem probleme, cu conditia sa fie caruciorul ei de bebe (in altul nu sta, pe incercate). Nu prea mai incape ea, dar odata cu primavara vom trece si noi la tricicleta.

Mirela buna idea sotului tau cu luatul in joaca!

abramburika nu ma streseaza f tare, doar ma mira poate, cum de nu-i place, ca ea e foarte activa si umblareata, dar in parc.

Poate din comoditatea mea voroiam sa mearga de manuta, sa nu mai car caruciorul cu noi, ca e mai complicat, fiind in garaj, care e in alta directie, si am fi facut multe ocolisuri, pe cand daca mergeam pe jos, am fi ajuns mai repede.

Oricum, voi incerca sa nu mai insist degeaba si s-o astept pe ea sa fie pregatita.
Multumesc inca o data tuturor!


Dia, mami de Miruna stapana toboganelor (15.07.2008)

Mergi la inceput