Mamici cu 2 pitici (14)

CamiM spune:

salut!!Cum ati petrecut de Paste? Noi am tinut-o tot intr-o chitaiala, cautat de oua lasate de iepuras, rontait de ciocolata si alte nazbatii..:),din pacate azi gata cu gluma inapoi la treaba...:(

Claudia la multi ani fericiti atat tie cat si lui Stefan!! Sper ca ati avut parte de niste petreceri pe cinste!!
PS: scuze pentru intarziere dar cum intru asa rar si-s mereu pe fuga.. uit tot..

Cami - mami de Sofia Alexandra - mai 2006 si Sabina Adriana - mai 2008

julax spune:

Claudia,de Stefan am uitat
La multi ani,Stefan!Sa cresti mare si sa ai parte de tot binele din lume!
Astept pozeCami,ma bucur ca v-ati distratIulia,mamica de Ioana(24.09.2008)@ Alex(24.08.2006)
www.onetruemedia.com/otm_site/my_shared?z=16a7ba4b14da74203c245e&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">
Miniclipuri
Poze si filmulete

OanaRusu spune:

La multi ani Claudia!!!
La multi ani Stefan!!!

www.la-taclale.ro" target="_blank">Oana, mami de Ana Maria (intr-o zi de 13... 13 iunie 2008) si Paul-Victor (ziua cea mai lunga: 21 iunie 2006)
Priveste partea buna a lucrurilor

Danicris spune:

Servus, mamici de doi pitici.

Sunt proaspata mamica de bb2, am un baietel de 1 an si 9 luni, Vlad Andrei, iar in 31 martie am nascut o fetita, Andra Elena. As vrea sa va rog sa-mi impartasiti din experienta voastra, poate in felul acesta depasesc mai usor aceasta perioada de inceput, foarte dificila pentru mine, si poate reusesc sa ma organizez in asa fel incat nici unul dintre copii sa nu sufere.

As vrea sa va intreb :
- cum a primit primul copil venirea celui de-al doilea acasa ? Pe mine Vladuc ma ignora de cand am revenit acasa, are rare momente cand ma accepta si din cauza asta sufar enorm. Poate acest lucru se datoreaza si faptului ca pana la aceasta varsta am stat numai eu cu el, nu l-am lasat nici o clipa cu altcineva.

- cat dureaza adaptarea primului copil la noua “formula” a familiei ?

- se pot creste ambii fara a avea ajutor avand in vedere diferenta mica intre ei ? Eu pot apela la mama insa n-as vrea sa vina zilnic si nu stiu cum sa gestionez situatia, de exemplu ieri amandurora le era foame in acelasi timp. Voi cum ati procedat ?

- se poate iesi cu amandoi la plimbare ? Vlad inca oboseste si se cere in brate la un moment dat, nu rezista foarte mult. M-am gandit la tot felul de variante (wrap, adaptor pt. carucior, etc) insa nu stiu care ar fi cea mai buna, poate ma ajutati voi.

Oricum, cel mai mult ma intereseaza ca Vlad sa nu sufere, sa nu se simta neglijat, incerc din rasputeri sa-i arat ca il iubesc la fel ca inainte. Azi chiar am lasat-o pe Andra sa scanceasca fara sa “sar” imediat sa o iau in brate din acelasi motiv, sa nu creada ca abandonez jocul cu el ca sa o iau pe ea in brate.

Ce sa va spun ? Sunt destul de debusolata, iar depresia deja s-a instalat. Am avut-o si la Vlad insa acum este mult mai puternica.

Va multumesc frumos.









Dani, mami fericita de

Vlad Andrei 23.06.2008
si
Andra Elena 31.03.2010

ClaudiaH spune:

Buna, fetele!
Multumesc de urari!
Danicris, sa fiti sanatosi cu totii si sa va bucurati unii de altii!
Orice inceput e greu si daca te uiti la capitolele din urma ai sa vezi cate griji ne-am facut si noi si cate griji inca ne mai facem in legatura cu cei doi puiuti. Totusi cred ca nu doar eu spun ca venirea celui de-al doilea copil pe lume, e cel mai normal lucru posibil. Depinde acum foarte mult de fiecare copil in parte cat de greu asimileaza schimbarea si cat de repede ii face loc celui mic in viata lui.

La mine a fost simplu. Baiatul meu a fost foarte atasat de mine si inca este si pentru el cel mai greu a fost faptul ca am stat 10 zile in spital. In momentul cand am venit acasa a fost asa bucuros ca m-am intors incat n-a mai contat ca am mai adus un omulet cu mine. Bineinteles ca a vrut sa afle daca-l iubesc la fel de mult ca pe cea mica si asta a facut-o voind sa faca tot ce facea cea mica: a vrut sa suga din suzeta, a vrut sa suga la san, s-a miorlait ca un bebelus, etc. Nu l-am certat cand i-a luat suzeta celei mici dar i-am spus ca el e mare si nu are nevoie de asa ceva, i-am dat sanul sa suga insa nu mai stia cum se suge, i-am dat voie sa faca pe-a bebelusul insa i-am amintit de fiecare data ca el e baiatul mamei cel mare si ca asa va ramane. A facut pipi pe el vreo saptamana la gradinita desi de un an intreg nu mai facuse asta dar... daca nimeni nici nu l-a certat si nici nu l-a alintat pentru asta a trecut si asta. Deci au fost probabil frici in sufletul lui si indoieli insa icnet incet s-au vindecat iar acum desi se cearta des de la jucarii o iubeste tare mult. De exemplu zilele trecute a primit o invitatie la ziua unui prieten si primul lucru pe care l-a intrebat a fost: "mama, poate sa mearga si sora mea cu mine?". Cand venim acasa de undeva cu totii, el o descalta, o dezbraca de geaca, ii pune lucrurile la locul lor si abia apoi se descalta si se dezbraca si el. Sa vezi ce se supara daca nu-l las pe el sa faca asta. Deci ceea ce te pot sfatui eu e sa ai rabdare si sa-i reconfirmi dragostea ta celui mare in fiecare minut indiferent de atitudinea lui fata de tine. Evident ca la voi diferenta de varsta e mai mica intre copii si oricum copiii sunt diferiti, reactioneaza diferit in situatii diverse deci va fi probabil altfel. Insa in final va fi bine. Perioada de adaptare a durat la noi cca 4 luni dupa care sa aiba o sora i se parea cel mai natural lucru din lume. Dar si asta depinde de fiecare copil in parte.

Depre daca e usor cu doi fara ajutor din exterior... nu stiu ce sa-ti spun. Noi nu avem ajutor de la nimeni si sa stii ca ne descurcam; e foarte greu uneori insa mergem inainte si timpul trece iar ei cresc. Daca ma jucam ceva cu Stefna si cea mica incepea sa planga ii spuneam: "asteapta putin draga mea ca acum am putina treaba cu Stefan". Bineinteles ca n-o lasam prea mult sa astepte caci in scurt timp Stefan imi spunea: "mama du-te la lucia ca plange". S-a intamplat de multe ori ca atunci cand eu o alaptam pe cea mica sa vrea si cel mare ceva. De fapt isi cauta diverse motive ca sa incerce sa ne intrerupa. I-am explicat insa ca trebuie sa-i dau sa manance ca sa creasca mare si sa se poata juca impreuna. Si ca el oricum e baiat mare si poate sa astepte inca 5 minute. A inteles apoi ca atunci cand o alaptez pe Lucia nu-i chip sa ma intrerupa. Si in final chiar cred ca e bine sa inteleaga si cel mare ca nu e centrul universului.

Iesitul la plimbare cu amandoi pe mine inca ma scoate din minti. Acum cel putin. La inceput a fost ok caci cea mica dormea in legea ei in carucior insa acum e greu caci fiecare vrea ceva, de multe ori altceva. Cea mica e tare neastamparata si uneori am senzatia ca 3 perechi de ochi de-as avea nu i-as putea supraveghea pe amandoi. Dar... o sa treaca si perioada asta mai grea.

Despre depresie... nu stiu ce sa-ti spun, n-am avut. Oricum daca crezi ca a povesti cu cineva te ajuta, noi suntem aici.

valentina_22 spune:

Claudia, la multi ani fericiti plini de sanatate si voie buna. La multi ani sanatosi si fericiti si pentru Stefanut!

Dani in primul rand felicitari pentru cele doua comori ale tale. La noi de mare ajutor a fost si faptul ca Alexandra era destul de maricica la venirea lui Andrei in sanul familie, avand aproape 3 ani si jumatate. Asa ca mi-a fost usor sa-i explic ca va avea un fratior , iar ea a acceptat mult mai usor ideea unui partener de joaca. Spre norocul nostru nu a avut crize de gelozie, din contra vroia foarte multa sa ajute si sa-l protejeze. O implicam in tot felul de activitati (gen sa aduca un pampers, sa aduca paturica, biberonul etc). Eram si sunt inca foarte atenta la cum sa imi impart afectiunea intre cei doi. Daca pupic pe unul, in secunda doi trec si la celalalt, daca il tin pe Andrei in brate, o iua si pe Alexandra. si tot asa.
Am avut momente cand m-am simtit depasita de situatie, neavand nici un ajutor a trebuit sa ma descurc singura. De multe ori mi s-a intamplat ca la masa cu o mana sa-i tin biberonul lui Andrei , iar cu cealalta ii dadeam Alexandrei(a avut o perioada cand nu mai vroia sa pape singurica si eram nevoita sa-i dau eu cu lingurita). Daca este posibil incearca sa decalezi masa unuia dintre ei cu cateva minute, ca sa-i poti multumi pe amandoi.
Cred ca un adaptor pentru carucior ar fi o alegere buna. La noi nu a fost nevoie. Nu plecam de acasa cu amandoi decat pe distante scurte, iar Alexandra era destul de maricica sa mearga fara sa se planga. La mamicile de septoct2007, am o prietena cu o situatie asemanatoare ca a ta. Problema plimbarii de afara a rezolvat-o cu un carucior dublu(pentru gemeni), de genul unul in fata celuilalt. Asa putea sa tina bebelusa confortabil, iar pe cea maricica o putea in carucior cand obosea, vroia sa doarma.
Cel mai important este sa retii un lucru. Ce se intampla la tine in familie este absolut normal. Datorita depesiei postnatale tinzi sa vezi lucrurile in negru. La Andrei depresia m-a tinut o luna de zile si nimeni si nimic nu-mi intra in voie.
A trecut cu multe plimbari in aer liber si odihna de cate ori se putea.Este absolut firesc ca Vlad sa te ingnore. Pentru el tu esti centru universului si venirea unui intrus in acest univers risca sa-i distruga echilibrul. Faptul ca a fost invatat numai cu tine si dintr-o data ai placat de langa el l-a facut sa se simta abandonat. Incearca pe cat posibil sa stai mai mult cu el, iar daca mama ta se ofera sa te ajute, dupa ora de masa a Andrei, iesi cu el afara numai voi doi sau jucati-va numai voi. Petrecand azi macar o jumatate de ora, maine la fel, incet, incet o sa-si recapete increderea il el si in tine. Dupa cele cateva minute petrecute doar voi doi, roaga-l sa te ajute cu Andra, spune-i ca ai nevoie de ajutorul lui, ca fara el nu poti face anumite lucruri, in felul asta nu se va mai simti “dat la o parte” si va deveni responsabil
Nu uita sa-i spui la fiecare 5 minute ca-l iubesti si ca el este cel mai cel copil din lume, cel putin asa am procedat eu cu Alexandra in primele lui de dupa venirea lui Andrei si a mers de minune. Si acum la 6 ani ii spun ce copil special este si se vede asta. Are mai multa incredere in ea si in fortele proprii.
De dat sfaturi este foarte usor, mai greu este sa le pui in aplicare. Insa cred, ca daca ai foarte multa rabdare lucrurile vor reveni la normal. Nu te obosi prea tare cu gospodaria, profita de fiecare clipa libera pe care o ai pentru a te odihni sau pentru a o petrece cu cei mici.
Multi , multa putere si nu uita ca aici la noi se va gasi mereu cineva care sa te indrume sau care sa-ti spuna o vorba buna.










Unde omul se multumeste, acolo raiul îl gãseste.

---

Vale, mami de ALEXANDRA - NICOLETA si ANDREI - GABRIEL
cum creste Alexuta
cat de mare este Andu

valentina_22 spune:

Asta este felul lui de ati spune ca este suparat pe tine, pentru ca dintr-o data ai plecat de langa el. Asta l-a facut sa se simta parasit. Cum spuneam, cu multa rabdare, multe dovezi de iubire din partea ta catre el si timp petrecut numai voi doi si va rezolva baiul. Si cum spunea si Claudia peste cateva luni barbatelul tau se va mandri cu suriora lui si vai de acela care va atenta la linistea printesei mici.


Unde omul se multumeste, acolo raiul îl gãseste.

---

Vale, mami de ALEXANDRA - NICOLETA si ANDREI - GABRIEL
cum creste Alexuta
cat de mare este Andu

MissJJ spune:

Buna fetele!

Sorry ca nu reusesc sa scriu mai des dar va citesc cand am timp.
Uram si noi La Multi Ani! Isabella, Mihai, Stefan si Claudia.

Dani si la noi dif e destul de mica intre fete Ari avea 1 an si 10 luni cand s-a nascut Ami, noi i-am tot zic de surioara si am povestit cu ea si am citit povesti cu fratiori si surioare si etc.
Si noi tot singuri ne descurcam, acuma sincer nu inteleg de ce sa fie f greu, doar cand sunt amandoi bolnavi atunci da ar fi bun putin ajutor da nu e imposibil, la inceput cat bb doi e mic nu ai treaba multa cu el decat hranit si etc asa ca il poti lasa mai mult timp in bouncer sau etc si in timpul asta sa te joci cu cel mai mare sa simta ca are atentia ta chiar daca incepe bb mic sa planga nu e un capat de lume arata-i celui mare ca nu totul de invarte in jurul celui mic. E normal sa treaca prin perioada asta de adaptare sa fie suparat pe tine sa il respinga pe bb si eu am stat 24 din 2 cu fata mai mare da nu asta conteaza ci de acuma incolo sa lucrati mai mult sa va faceti timp mai mult pt cel m,are o perioada pana vede si el ca nu a fost inlocuit de cel mic. Acuma sa nu crezi ca zic sa il ignori pe cel mic, dar cel mic nu se va simti ignorat daca mai sta si in bouncer sau pe o perna langa voi si tu te joci cu cel mare un puzzle una alta, seara cand e si sotul lasa-l pe bb cu sotz si stai tu cu cel mare sau in wknd mergeti numai voi doi la o plimbare fara tati si bb, dupa ce l-ai hranit pe bebe pana la masa urm iesit putin macar prin cartier ca e imp pt ei, fa-i tu baitza si etc dar nu il forta daca el cere pe tata sau ceva respecta-i dorinta si incearca sa nu il apostrofezi tare des incearca sa te concentrezi pe ce face bine cat mai mult praise sa vada ca observi ce face si ca e si el in centrul atentiei, ca acuma ei o sa faca tot felul de chestii de obicei negative sa iti atraga atentia, de aia zic.
De plimbat cel mai simplu carutz dublu ca alta optiune nu vad, am preferat unul langa altul nu unul in spatele celuilalt ca desi au crescut fetele noi tot il folosim cand mergem pe distante lungi sau in concediu si asa amandoua pot vedea in fatza si eu le vad pe amandoua usor si etc, eu am luat de la maclaren si e super bun e ingust si usurel si incape pe usi mici si prin magazine. Uite asa arata cu doi copii mai marisori in el. Noi mai avem de la maclaren si unul single care l-am avut la Ari si care il folosim de zi cu zi.
Mie personal mi s-a parut mai usor cu doi decat cu unul stiu ca suna ciudat da asta a fost sentimentul. Pana isi face bb mic un program e mai dificil oleaca dar dupa ce mai creste si trece de perioada mai dificila de bb mic mic se mai relaxeaza lucrurile.
Cu depresia nu o lasa asa ca nu e bine, adik zi la lumea apropiata ce si cum sa stie despre situatie, ca altfel te pot sustine daca stiu despre ce e vb si e bine sa vb cu un specialist nu te lasa ca nu e vb numai ca suferi tu dar si relatia ta cu cei mici sufera si nu e bine, ca timpul trece si dupa aia ai sa regeti ca a trecut timpul si momente frumoase si nu te-ai bucurat de ele din cauza depresiei.
Pupici si curaj ca nu e asa greu, chiar si fara ajutor se poate, incet incet va obisnuiti cu noua formula. Noi suntem aici am trecut toate prin chestia asta si e mai usor cand auzi ca a si supravietuit lumea.

_
Just living is not enough. One must have sunshine, freedom and a little flower.
Mami de A & A

Danicris spune:

Servus, mamici.

Claudia, multumesc foarte mult, mi-ai dat mult curaj mai ales ca nici tu nu ai avut ajutor. Legat de iesitul la plimbare, credeam ca-i mai simplu cand mai cresc. Ufff … sper sa ne descurcam. Ce bine se inteleg copiii tai, sper sa ne ajute Dumnezeu si noua sa-i vedem pe cei mici iubindu-se.

Valentina, multumesc mult de incurajari. Legat de iesitul pe distante scurte, la noi nu prea se poate aplica pentru ca Vlad stie drumul catre parc si nu-l poti intoarce cand vrei, iar pana acolo e de mers vreo juma’ de ora. Vom vedea cum vom face pana la urma, deocamdata la inceput iesim in 4, ulterior … Doamne ajuta.

Mada, la voi diferenta este aproape ca la noi. Ai mare dreptate, o sa incerc sa ma abtin la a-i mai atrage lui Vlad atentia atunci cand face cate o prostioara, am observat ca este muuuuuuuuuult mai sensibil acum. Bine, el oricum este un copil mai sensibil insa acum … Caruciorul dublu de la mclaren este sport din ce vad in poza, nu cred ca este ok pentru Andra acum. Asa carucior am la Vlad acum, este foarte bun si usor asa cum spui. O sa vad ce solutie gasim pana la urma, sper totusi ca Vlad sa inceapa sa mearga mai mult singurel. Te rog sa-mi spui cam cand ai inceput sa ai sentimentul ca (,) ai un oarecare control si este mai usor cu copiii. Multumesc.

Dimineata a facut Vlad o criza ... dupa ce a plecat taica-su s-a lipit de usa si a urlat cat a putut de tare vreo 15 minute in ciuda faptului ca eu ii repetam ca sunt cu el, ca il iubesc si am grija de el si o sa stam amandoi si o sa ne jucam, etc. Ooof, se pare ca inca nu m-a iertat pentru "abandonul" de 2 zile cat am stat in spital. Sper sa treaca perioada asta ca-mi sfasie inima cand il vad ca ma respinge.

Multumesc din suflet, imi sunteti de mare ajutor, va imbratisez cu drag.










Dani, mami fericita de

Vlad Andrei 23.06.2008
si
Andra Elena 31.03.2010

MissJJ spune:

Dani ala maclaren triumph zic ei ca e de la birth in sus spatarul se da destule de jos nu orizontal dar destul, eu la inceput pe Ami o tineam in de ala de bebe sling la gat si Ari in caruciorul single, dar na cat a fost mica mica am iesit da mai rar, dupa 3 luni incolo a fost alta treaba a fost mai lejer. Daca vrei iti fac poza sa vezi pozitia cea mai de jos.
Sentimentul ca is in control a aparut dupa 6 luni ale lui Ami, cand am mutat-o in camera cu surioara mai mare si na se trezea ea noaptea da nu era asa grav ziua statea si ea cu jucarioarele pe jos si una alta. Well dupa 3 luni pana la 6 luni incepusem deja sa ne adaptam sa ne intram intr-un ritm in noua formula efectiv, apucam si eu sa fac mai multe lucruri si etc.
Din pacate cand sunt mai mari e cam cum zice Claudia cu iesitul sunt si zile mai bune si zile mai proaste, Ami acuma e frustrata ca na ea merge in sf dar nu poate sa faca ce face sora mai mare si se enerveaza si tipa si tot asa sau fiecare vrea intr-o alta directie da na am trecut de perioada critica, dupa ce ajunge la 2 ani deja gata am scapat de multe dintre griji, ca vin altele e alta pb.
Eu am luat caruciorul dupa multe insistente si lupte de convingere cu a meu barbat, dar e cea mai buna investitie ever, e perfect in concediu cand avem unde le tine safe fara sa fuga de langa noi si etc, au unde atipi daca is obosite si sta la umbra daca e soare si e perfect pt drumuri mai lungi sau cand esti singura cu ele ca din experienta mea cel mai mare desi va merge bine pe jos si va putea va incepe cand e obosit sau mofturici sa zica da vreau eu in carucior da ma dor picioarele da una da alta asa am ala dublu daca e ceva pac sta si ea jos fara plangeri si etc plus la ala unu in fatza celuilalt mi-a fost si de faza eu vreau in fatza, de ce sta numai ea in fatza si faze de astea asa pastram egalitatea si nu avem motive de certuri prea mari legate de carucior.
Legat de faptul ca a fost suparat azi, eu zic asa, daca imi permiti of course, ii spun ca sunt aici pt el daca vrea sa vb si ca il iubesc si etc si apoi i-as lasa spatiu sa se desfasoare si dupa aia i-as atrage atentia catre ceva joc si nu as pune mult accent pe criza, i-as spune ca il inteleg si ca is acolo pt el, deci e mic sa stii ca ei retin si na sunt si ei frustrati e o schimbare mare in viata lor.
Si na orice fac si oricum vb cu el sa fie pe ton calm multe imbratisari si cuvinte de lauda pt lucrurile bune sa il lasi sa te ajute daca vrea sa ii oferi posibilitatea asta, ca na instinctul e sa ii zici nu e voie la bb ca e mic si etc, eu am incercat sa evit chestia cu e mic tu esti mare, am zis numai ai grija nu ii baga degetele in ochi si etc dar am lasat-o sa ma ajute si daca bb zambea ii ziceam uite e happy ca te vede si etc si na incet incet au ajuns sa se si iubeasca. De ex Ari la inceput o enerva cand plangea bb si na mica fiind plangea destul de des isi punea atunci degetele in urechi si pufnea nervoasa si etc da incet incet a trecut.
Pupici si ai incredere in tine ca poti si ca va trece perioada asta grea de adaptare.

Vlad e putin mai mare ca Ami a noastra, ea e nascuta pe 4 iulie, suntem la pepenasi de iul-aug 2008.
_
Just living is not enough. One must have sunshine, freedom and a little flower.
Mami de A & A