Minoritatile din Romania: studiu istoric

beren spune:

OK Conchita, am re-analizat mesajul tau si reformulez ce pare a fi esenta: nu exista minoritati. Inteleg. Dar atunci uite scenariu: X din satul de 100% ortodosci vrea sa devina metodist. Restul satului il discrimineaza: la job, pe strada, la autoritati. Acum restul s-a organizat intr-o majoritate care-i neaga drepturile fundamentale - inclusiv la practici religioase.

Asta se intampla in realitate, nu inventam noi (Mihaelka si eu) majoritati versus minoritati din nimica toata.

conchita spune:

beren, esti un om foarte inteligent, prin urmare nu am nici o indoiala ca intelegi ce spun. faptul ca nu ajunge mesajul meu la tine asa cum il intentionez mi se datoreaza exclusiv. in mod sigur nu ma exprim pe inteles, altfel m-ai fi inteles corect. asa ca renunt sa mai discut cu tine pe fuga si imi rezerv dreptul sa reformulez coerent tot ce-am spus pana acum, dar nu acum. pana atunci, fa-mi o favoare, daca ma creditezi catusi de putin, si inceteaza sa mai trasezi granite intre tabere imaginare - eu si Mihaelka, tu si ortodocsii tai, etc.

abdominabila

beren spune:

OK.

monixy spune:

O perspectiva interesanta asupra discriminarilor, dar nu numai , cred ca e pusa in lumina si de un eveniment cultural , un festival de film documentar dedicat drepturilor omului , ce are loc de 2 ani deja la Bucuresti organizat de Asociatia One World Romania & Centrul Ceh Bucuresti , cu sprijinul :Forumul Cultural Austriac, Institutul Goethe, British Council, Ambasada Statului Israel, Institutul Cervantes, Ambasada Olandei, Institutul Polonez, Centrul Cultural American, Institutul Cultural Român, Ambasada Suediei, Institutul Italian de Cultura Vito Grasso, FDSC, Centrul de Informare ONU pentru Romania, Freedom House, DocuMentor.
O prezentare succinta a editiei ce va avea loc in 2010 gasiti aici http://www.observatorcultural.ro/Festivalul-de-film-documentar-dedicat-drepturilor-omului-One-World-Romania*id_1866-news_details.html , iar un sumar detaliat al editiilor 2009 gasiti aici http://www.oneworld.ro/filme/categorii-de-filme.html si 2008 aici http://www.oneworld.ro/index.php?id=8&L=0

Exista deci atitudini si proiecte remarcabile in Romania , foarte apreciate , alaturi de comportamente si formule intolerabile .

Am postat strict ca raspuns la chestiunea evolutiei mentalitatilor , nu numai din perspective legislative .

ladyJ spune:

Ambele.

Discriminarea este efectul multor factori si multor asocieri.( interesant de discutat acesti factori si aceste asocieri)

Discriminarea este o cauza care duce la ciogniri violente.

Dorothee spune:

dar la romanii minoritari din judetele Covasna si Harghita ne mai gandim?!

la discriminarile si actiunile antiromanesti de acolo putem privi?!

sau e mai tentant sa asiguram drepturi (la ce ?) homosexualilor, lesbienelor? suna mai cool si e mai european nu-i asa?!

blackpanterro spune:

Drepturile homosexualilor si lesbienelor trebuie aparate nu pt ca e european si pt ca e uman. Drepturile omului nu cred ca sunt un trend, o chestie la moda care vine si pleaca...

Adriana 13w si Aidan Alexander - 4 ani
A ticket to hell has never been funnier

beren spune:

Eu vad trei aspecte de baza in povestea asta:

1. Discriminare si prejudecati

Discriminarea de care vorbim aici se refera la drepturile fundamentale ale individului, precum dreptul la exprimare, la munca, libertatea religioasa. Acum cativa ani, un profesor de la Sorbona a facut urmatorul www.observatoiredesdiscriminations.fr/images/stories/Discriminationsenvoientretien.pdf?phpMyAdmin=6e32dcee8760039a64c94b6379294e26" target="_blank">experiment: a trimis la anunturi de joburi cateva sute de CV-uri ale unor cetateni francezi de origine araba, cu nume arabe. Rata de reusita a fost relativ mica. Apoi le-a trimis din nou, identice cu exceptia numelor, pe care le-a facut frantuzesti. Rata de success a crescut de cateva ori. Asta e discriminare: individul judecat nu doar dupa criterii profesionale (singurele relevante pentru job), ci prin prejudecatile legate de minoritatea araba.

Asa cum spuneau LadyJ si blackpanterro, problemele astea merg mult dincolo de moda sau integrare europeana: sunt fundamentale. Exemplu: dezbat o problema cu X. Sunt complet impotriva opiniilor lui X, vreau sa demonstrez contrariul etc. Dar chiar daca as fi cel mai egoist om din lume, tot ar fi imperativ sa lupt pentru dreptul lui X de a avea o opinie diferita si de a o exprima liber. De ce? Pentru ca daca X e singurul din sala care are o opinie diferita, e usor pentru ceilalti sa-i inchida gura, chiar sa-l arunce afara din sala. Iar “metoda” asta de a elimina o opinie diferita poate fi aplicata in viitor oricui, inclusiv mie. De aceea nu trebuie sa fie “folosita” niciodata, pentru ca daca e permisa o data, e permisa oricand, si nimeni nu mai e in siguranta. Luptand pentru dreptul fundamental al altuia, lupt de fapt pentru mine si copiii mei. Asta ar trebui sa fie usor de inteles.

Alt aspect fundamental este colaborare in ciuda diferentelor. Mergi intr-un sat din Moldova si vezi ulita “natur”, pamant batatorit. Ploua si devine mocirla, oamenii merg tinandu-se de garduri, glodul e pana la genunchi. Te intrebi: de ce nu se organizeaza satul sa pietruiasca ulita, ceva beneficial pentru toti? Pentru ca nu au incredere unii in altii. Pentru ca la orice proiect comun apare suspiciunea ca “celalalt” va castiga mai mult sau va plati mai putin, in detrimentul celorlalti. Asta nu e doar o trasatura romaneasca, o au si grecii, o au si italienii din sud, e raspandita in Balcani (in mod sigur si in alte locuri, dar citez din experienta mea).

A lupta pentru dreptul fundamental al altuia e foarte legat de un fel de empatie necesara functionarii eficiente a grupului: vezi o nedreptate, reactioneaza (ca sa nu ti intample tie data viitoare); vezi un abuz, opreste-l (idem); vezi o ilegalitate, raporteaz-o (idem). In sensul asta, respectul pentru legi (care stim ca e mai raspandit “la altii” decat la noi) e sinonim cu atitudine anti-discriminare si anti-prejudecati.

Legile, in schimb, nu inseamna nimic daca nu sunt intelese si sustinute de individ. Legi existau in Romania si in 1928, cand unii romani le interziceau altor romani accesul in universitate la Iasi, iar legile spuneau ca asta e ilegal. Cand judecatorul il absolva insa pe Codreanu desi incalca legea, cand o mare majoritate a populatiei e de acord cu acel abuz, legile nu mai inseamna nimic. Iar dupa o vreme, legile sunt schimbate in nedreptate pura, precum “legile” de la Nuremberg. Orice sistem legal se duce de rapa daca individul nu-l sustine activ, vezi Ferma Animalelor.

Pe de alta parte, legile trebuie respectate de toti cetatenii, in mod egal. Intr-o tara normala, "maritatul" fetelor la 8 ani cum se intampla in unele comunitati roma ar fi identificat drept ceea ce este: un abuz oribil asupra copiilor, o incalcare a drepturilor lor fundamentale. Copiii aceia ar trebui luati in grija statului, iar parintii pedepsiti conform legii.

Indiferenta multor romani cand vine vorba de altii ii face “usor guvernabili” de catre lichele. Indiferenta in fata ilegalitatii, a prejudecatilor, dau cale libera escrocilor sa aplice “divide et impera” in politica si afaceri. In plus, e usor sa folosesti “butonul” prejudecatilor, ai reactia reflexa garantata. De aceea au succes cei cu mesaj izolationist, xenofob, protectionist, anti-diversitate. Daca vrem sa masuram pierderile generate de atitudinea asta, e suficient sa ne gandim la jazz-ul romanesc. Nu prea e apreciat in tara (opinie personala), dar foarte mult in strainatate. Si … din ce etnie provin Johnny Raducanu si Aura Urziceanu? Dar Richard Oschanitzky? Dar Wolfgang Guttler?

2. Solutii – opinia mea

Eu cred ca solutiile vin numai prin educatie, adica explicat problema, explicat solutia, explicate beneficiile. Asta cere multa repetitie si multa rabdare. Traditional, canalele de educatie sunt scoala, biserica si legea. Acum exista si mijloace multi-media, campanii in teren, demonstratii. Dar ce se invata cu adevarat in scoala despre problemele astea? Acum cativa ani, un tata din Buzau (cred) a protestat impotriva insemnelor religioase expuse la scoala fiicei lui. A protestat, s-a ajuns la proces. Comunitatea s-a intors impotriva lui, familia a fost persecutata, a primit amenintari cu moartea.

Asta-i cu scoala. Biserica? Nu are nici o datorie legala sa educe in spiritul diversitatii, dar are o asemenea influenta asupra majoritatii populatiei, incat e vorba de o datorie morala despre cum poate fi folosita o asemenea influenta. Atunci cand preotul ortodox asmute sateanul sa-i fugareasca pe “veneticii” metodisti din sat, o face ca sa-si protejeze “piata”, ca sa elimine concurenta. Oribil.

Legile? Am explicat deja ca daca sunt doar pe hartie nu valoreaza nimic. De aceea a platit Romania la CEDO mai mult decat orice alta tara europeana in anii astia. Asa ca raman doar canalele moderne de comunicare directa (tv, internet) si manifestarile publice (cu riscul de a lua pietre in cap, bate la spinare si tot asa).

As vrea foarte mult sa aflu care sunt alte solutii intrevazute de altii pentru problema asta.

3. Discriminare pozitiva: cu totul altceva

Discriminarea in sensul negarii libertatilor fundamentale nu ar trebui acceptata indiferent de faptul ca ai o tara bogata sau nu, ca e recesiune sau nu. Discriminarea pozitiva (DP) e o masura de inginerie sociala, care poate fi aplicata intr-o masura mai mare sau mai mica, in functie de multi parametri. Descriu aici mecanismul (asa cum il inteleg eu), prin urmatorul exemplu: vrei sa reduci diferenta intre nivelul de educatie al negrilor fata de albi in USA. Metoda DP spune asta: inlocuieste timp de cativa ani criteriul de angajare/promotie/intrare la facultate bazat doar pe performanta cu unul bazat pe diversitate, ca sa promovezi accelerat acel procent “sub-reprezentat”. De ce? Pentru ca sub-reprezentarea este datorata unei nedreptati istorice care le-a blocat accesul la educatie celor vizati, de unde rezulta deficientele lor si deci un cerc vicios, care trebuie intrerupt la un moment dat, cu speranta ca nu va reaparea.

In Romania, intrebarea devine: are societatea o responsabilitate fata de etnia roma, tinuta in sclavie pana acum 150 de ani? A facut suficient ca sa repare nedreptatea asta istorica? Trebuie sa faca ceva in continuare, inainte sa putem vorbi despre sclavia tiganilor doar din perspectiva academica?

Exemplele USA (discriminarea indienilor, negrilor, a cetatenilor de origini japoneze sau germane in WW2) si al Germaniei (Holocaust) arata un adevar simplu: nu se poate construi un viitor curat fara a recunoaste greselile trecutului. Daca Romania e responsabila pentru nedreptati impotriva tiganilor si evreilor, a le recunoaste este o dovada necesara de civilizatie. Nu as numi asta “cenusa in cap”, doar o masura elementara de progres democratic.

UE trimite bani specific pentru case construite pentru etnia roma – adica ceilalti nu se pot plange in sensul ca, daca banii nu sunt folositi in directia asta, atunci nu pot fi folositi deloc. UE ii trimite directionat.

beren spune:

La multe dintre celelalte intrebari am raspuns in mesajul de mai sus.

Libertatea de exprimare coexista cu legislatia despre calomnie, defaimare, insulte, pornografie. Anumite forme de exprimare sunt in afara legii, desi granita intre legal si restul evolueaza in timp, in ambele directii. Simbolurile de care scrii au fost declarate simboluri de ura, incitare la violenta directa, nu figurativ. Ca atare, nu sunt acceptabile la fel cum nu sunt acceptabile violenta sau insultele. Daca vrei sa dezbati acuratetea acestei clasificari, deschizi o intrebare de legislatie, nu de istorie. Asemenea dezbateri exista in US, de exemplu despre delimitarea precisa intre pornografie si arta: e corect sa existe la biblioteca publica software care blocheaza accesul calculatorului public la anumite site-uri? Daca site-ul contine de fapt poze nud de o calitate artistica inalta? Si tot asa ... Dar la intrebarea ta, raspunsul mi se pare lipsit de ambiguitate: sunt simboluri de ura.

Gabi_K spune:

Aici trebuie sa fac o mica precizare. Cand am fost acol, eu ca unguroaica de religie mozaica eram considerata la fel de "ciudatenie" si eram la fel de discriminata ca orice roman. Cei din secuime nu suporta pe nimeni care nu-i de culoarea lor. Degeaba vorbeam aproape aceeasi limba, tot straina eram pentru ei.

Si daa tot vorbim de minoritate, ma incadrez si la maghiari, si la evrei, si culmea: cele mai dure discriminari trebuia sa le suport din alta cauza: pt statutul meu de femeie divortata, care este si ea o minoritate sociala. La capitolul asta societatea noastra te inghite mai greu, decat daca ai fi homo.

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert