Prietenie sau dependenta psihologica

Ma framanta un lucru despre puiul meu. Locuim la casa si pe strada noastra nu sunt multi copilasi, ba chiar deloc de varsta lui. Adica mai exact este o fetita de 13 ani si un pui mic de 2 ani. Nu am decat un singur copil. Inca de la gradinita se plangea ca e singur si nu are cu cine se juca. Acum baiatul meu are 8 ani si simte nevoia acuta sa se joace si sa interactioneze cu alti copii. Am constatat ca nimic din ce fac cu el nu ii mai place, si nu il mai atrage, tot ceea ce vrea este sa plece la joaca cu alti copii. A inceput scoala anul acesta si acolo a intalnit un baietel care sta in cartier la noi si de cand l-a cunoscut inimioara parca i s-a lipit de el. Tot timpul vrea sa fie cu baietelul respectiv (care e mezinul unei familii cu inca doua surori mari, adulte si cu un baietel de 11 ani). Din nefericire, baietelul respctiv nu se comporta ca un prieten, a constatat slabiciunea pe care fiul meu o are pentru el. Cum sa ma exprim corect: baiatul meu prefera fetitele, recunoaste ca e indragostit de ele, dar pe prietenul lui il vede ca pe un frate. Si de cand sunt prieteni acela il jigneste mereu impreuna cu fratele lui mai mare. Al meu pui se intoarce de multe ori acasa si batut , si amenintat, ca sa nu mai spun ce cuvinte ii adreseaza ( nu injuraturi ci chestii de genul ''nu esti in stare'', ''nu esti bun de nimic'', '' nu te pricepi la nimi''). L-au dat afara din casa de mai multe ori. Degeaba ii spun sa nu se duca acolo, baiatul meu se duce parca atras de un magnet. Nu vreau sa discut cu mamica baietilor pentru ca e o femeie minunata, i-a murit sotul de curand si ea se zbate sa tina doua fete la facultate si sa isi creasca baietii. Baiatul meu e inscris la scrima, dar nici asta nu il mai atrage. Iar acolo nu s-a lipit de nimeni. Nici in clasa nu s-a lipit de altcineva si nu pot sa inteleg de ce baiatul meu accepta sa fie calcat in picioare si de ce se intoarce acolo. Cred ca se joaca frumos o bucata de timp, dar sfarseste prin a fi batut si/sau jignit. Indiferent ce ii spun, el se roaga de mine sa ii dau voie, ca e singurul prieten. Ce ati face in cazul asta? Cum sa fac cu el?

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

buli spune:

discuta cu mama baietilor
finut

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

filofteia spune:

Iasmin .
Eu as incepe prin a-i chema pe cei doi frati in vizita la mine acasa, ca sa studiez relatia. Eu il las pe al meu sa vina cu prietenii acasa, la usa, sunt deschisa si prietenoasa cu ei spre disperarea lui barbatamiu, caruia nu prea ii place sa fie deranjat. Eu merg insa pe principiu ca este bine sa stiu cu cine umbla.
Chiar as vorbi cu cei doi frati asupra atitudinii pe care o au... expresiile lor sunt preluate de la un adult, parerea mea, probabil ca lor asa le spune mama.
In final as vorbi si cu mama lor.
Fiind singurul prieten este cam greu sa-i desparti... trebuie sa-si dea singur seama cine ii este prieten si cine nu. Dar la scoala de ce nu are si alti prieteni? Poate ca baietelul din cartier il influenteaza in aceasta directie. Ce face baiatul tau in pauze?

Iasmin08 spune:

Multumesc de sugestie Anca (sper ca de data asta am nimerit numele )
Filofteia, si eu i-am chemat acasa, au venit de nenumarate ori, dar nu din dragoste netarmurita pentru baiatul meu, ci pentur ca acasa nu au acces la internet. Deci veneau si cel mare statea ''uitat'' pe calculator, cu sugestii de tot felul de jocuri, iar cel mic se juca impreuna cu puiul meu. Acest baietel, pe care am sa-l ''botez'' Ionel, ca sa imi fie mai usor, este in clasa cu baiatul meu. Sunt mai tot timpul impreuna, si la afterschool. Eu am fost mirata atunci cand domnisoara invatatoare mi-a spus cu aplomb ca ei doi nu interactioneaza in clasa, desi in rest petreceau destul timp impreuna. La inceput baiatul meu nu a vrut sa interactioneze cu ceilalti copii, acum insa vorbeste cu ei, se joaca cu ei (dar cata pauza au?). Insa nu s-a apropiat de nimeni altcineva. Am vazut ca ii copie pe cei doi frati in gesturi si in cuvinte. Cand veneau la mine, se alergau prin toata casa, imi faceau gauri in pereti si sfarseau prin a se bate, fiecare isi alegea cate ceva din jucarii: sabie, mitraliera(folosita pe post de bata) etc si se fugareau, pe urma prindeau pe cate unul si da-i bataie. Trebuia mereu sa ii opresc sa nu se intample ceva rau, ma tulburam cand ii auzeam unul tipand si ceilalti razand, plecau cu vanatai acasa. Despre asta am si vorbit cu mama lor, dupa care nu au mai venit la mine.
Ultima ''isprava": a venit baitelul de 11 ani si extrem de entuziasmat a spus ca are un joc super de instalat pentru baiatul meu- pe calculator evident. Atata l-a atras pe baiatul meu (si in acelasi timp ii spunea ca ''tu nu poti sa-ti faci acont ca nu ai adresa de email") incat a trebuit sa ii fac acont si la baiatul meu. Ei bine, in contul respectiv baiatul meu avea vreo 3 sau 4 luptatori. Datorita faptului ca nu a mai citit in ultima saptamana, nu a avut voie sa intre pe calculator. Cand a intrat alaltaieri a constatat cu stupoare ca baietelul de 11 ani ii stersese luptatorii pur si simplu (pentru ca il ajutase la vreo doi in anumite etape). Mi s-a parut o rautate gratuita. I-am schimbat parola (ca doar ii spusesem sa nu ii dea parola contului sau celui mare dar, deh, cu cine sa te intelegi). A fost acum doua seri la ei sa il intrebe pe cle mare de ce a facut asta si a venit raspunsul: " oricum nu esti in stare sa joci si nici nu meriti sa intri pe acel site". Adica eu am ramas socata de atata rautate. Stiu ca par lucruri infime, nu de asta ma plang, nu de atitudinea lor- sa fie sanatosi. Ma plang ca in pofida tuturor acestor detalii, copilul meu tot alearga la ei

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

ladyJ spune:

Iasmin, incearca sa vorbesti cu baiatul tau cand sunteti amandoi relaxati, si intreaba-l ce inseamna pentru el ´´prieten´´. Sa-ti descrie exact acest cuvant, cu exemple concrete. Si vezi ce spune, e foarte important ceea ce spune.

Abia apoi poti analiza, iar daca te simti depasita du-te la un psiholog cu el. Pare-se ca baiatul tau este atras de copiii care il domina,care se poarta urat cu el.

El ce spune sau ce face cand vine acasa batut? Cum reactioneaza cand tu te pronunti impotriva prietenilor lui?

kariguld spune:

Iasmin, din pacate copii spun rautati, unii poate fara sa constientizeze prea mult ca fac rau celui caruia i se adreseaza. sunt atatea exemple negative in jurul copiilor, incat lor li se par ca acelea sunt normalul.
eu as incerca sa-i gasesc ocupatii noi copilului. stiu ca nu e usor, dar merita sa incerci. cauta activitati unde sunt copii de varsta lui, du-l acolo, cunoastei pe cei cu care intra in contact, explicai mereu si mereu cand se intampla ceva negativ, vb cu el, incurajeaza-l, incearca nu scoti in evidenta partile negative ale prietenului actual.....poate e bine sa incerci sa vb si cu mama baietilor, cu diplomatie si rezerva.
eu l-as lasa cat mai putin cu acei copii,nu trebuie sa-i interzici dintr-o data, ci treptat daca are alte ocupatii si isi face prieteni noi nu va mai avea nevoie sa mearga acolo. sa nu ma inteleaga careva gresit, nu-i condamn pe acei baieti si nici nu spun ca ei nu trebuie sa nu aibe prieteni.

din pacate, mai este un lucru, noi incercam sa le spunem copiilor care sunt si cum functioneaza relatiile de prietenie cu alti copii, insa nu trebuie si nu putem sa le interzicem in totalitate anumite lucruri. trebuie sa-i lasam pe ei sa faca alegeri, sa treaca prin lucruri dureroase si umilitoare poate, care pe noi ne dor dublu, caci asa vor invata si vor pricepe mai bine la un momentdat relatiile de prietenie.

fata mea, a avut la scoala o prietena de culoare. o fata timida si nebagata in seama de nimeni. dupa ce s-au imprietenit ele , a mea a invatat-o tot felul de lucruri, cum sa asorteze hainele, cum sa fie mai indrazneata....dupa un timp prietena ei si-a facut si alte prietene si a inceput s-o barfeasca la ele si sa spuna anumite lucruri de la noi din casa, ce avem, cum stam etc. fetei mele nu ia convenit si pentruca tinea la ea, nu-i spunea nimik, venea acasa si-mi spunea mie. eu o tot incurajam sa-i spuna in fata, sa vb frumos cu ea, sa o intrebe de ce face asa......erau pana la urma nimikuri copilaresti. printre altele, ii spuneam, asa voalat daca isi doreste o astfel de prietenie pe viitor. ca prietenele se mai cearta, dar se impaca apoi. si daca este dispusa sa inghita micile rautati pe care i le face. intr-o relatie de prietenie, nu-i unul mereu sus si celalalt mereu jos. nu unul mereu rade de celalalt si el mereu inghite. nu-ti bati joc de un prieten si nu-l vb pe la spate.....etc, etc.
pana la urma, fata mea a racit relatiile cu fetita respectiva. dar eu am avut grija sa puna altceva in loc. am dus-o in alte cercuri de copii, i-am cautat activitati acasa si am trimis-o la sport mai des. asa ca n-a mai avut timp sa se gandeasca la prietena ei.

sunt cateva sugestii, poate functioneaza si la voi.

ALEX, operatie pe cord!

BAZAR UNIC!!!

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!

Iasmin08 spune:

Imi da mereu dreptate, de obicei vine plangand, cu lacrimi in ochi si imi povesteste ce anume s-a intamplat. Eu nu tind sa ii tin mereu partea, pentur ca nu stiu exact ce se intampla. De exemplu nu stiu daca a vorbit urat, daca a facut ceva rau sa merite ''tratamentul".
Cu mamica lor am vorbit atunci cand mi-a spus baiatul, ca fratele cel mare l-a lovit cu o curea peste fata. Am vorbit cu baiatul de 11 ani care l-a lovit. Raspunsul a fost ca nu l-a ascultat cand i-a spus in mod repetat sa nu puna mana pe cureaua respectiva pentru ca era a uneia din surorile mai mari. Si am vorbit cu mamica lor pentru ca reactia mi s-a parut deplasata- eu nu imi lovesc copilul sub absolut nici un motiv, atat eu cat si sotul meu suntem mai degraba cu o atitudine extrem de laxa. Dimpotriva, eu sunt mereu vesela, incerc sa il atrag in activitati precum modelat plastilina, facut felicitari, gradinarit, dansez cu el prin casa, chiar si dimineata cand plecam spre scoala sarim amandoi intr-un picior, suntem un cuplu grozav. Tocmai din aceasta cauza nu il pot intelege- de ce se tot intoarce acolo. Cateodata mai lasa sa treaca o saptamana (sa-i treaca supararea) dar se intoarce la ei. Inainte de Craciun imi zicea cu ochii in lacrimi " Mami, cum am sa rezist eu fara Ionel? Ma lasi sa dorm la ei?" Si idealizeaza traiul cu mai multi frati, nu e seara sa nu imi ceara sa adopt sau sa ii aduc un frate.
Multumesc de sugestie, chiar am sa il intreb ce anume inseamna prieten pentru el.

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Iasmin08 spune:

Multumesc mult,kariguld, incerc sa il atrag in fel si chip, seara avem ''secrete'' impreuna, fac tot ce pot si eu sa il atrag. Dar mi-a spus in fata ca ce fac eu - il plictiseste. Cand incepem sa facem cate ceva, se plictiseste rapid. Incepem impreuna, sta 5 minute (maxim 10) si pe urma ma lasa sa termin eu treaba Nu are nicicum rabdare, el inventeaza altfel de jocuri, acum se joaca mai mult de-a micul chimist, pune la muiat toate sapunurile si el amesteca impreuna cu sapunul lichid sau cu samponul in setul de pe care i l-am cumparat. Jucarii are tot inainte, microscop, telescop (ei, luneta), aparat de fotografiat. Uraste sa deseneze, sa picteze, sa faca puzzle. Merge mult cu bicicleta (zice ca ii da libertate). Cu alte cuvinte tot incercam sa il atragem. Nu aici e problema, ci asa cum ai subliniat, dependenta de un copil care il domina sub forma de abuz.

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

pitzinuca spune:

iasmin - ai incercatr sa vb cu el sa vezi ce il. atrage asa de mul;t la Ionel? Poate faptul ca are mai multi frati - si asta fiind o nevoie de-a baietelului pe care si-o acopera chair si cu riscul jignirilor/batailor.

Baietelul tau isi doreste fvratiori ff mult? Ati discutat acest lucru?

Apoi zici ca baietii si-au pierdut de curind tatal. Poate rautatea lor excesiva poate fi o reactie la acest lucru.

Poate baietii ar trebui sa aiba o discur\tie cu sotul tau despre relatia asta, nu stiu. Sotul tau ce zice despre asta?

Nu stiu, dar mie nu mi se pare ok, sa imi fie jignit/batut copilul inj mod repetat. Trebuie sa facetiu ceva in sensul asta.

Poate ar fi o idee sa te interesezi tu pe la scoala, sa te imprietenesti si cu parintii altor copii, si sa inviti copiii la voi intr-o sambata la vizionarea unui film aparut de curind. Sa vezi cum se simte baietelul tau si in compania altor copii. Si sa vada si el ca mai exista si altcineva decat Ionel pe lumea asta, si ca se poate si fara batai/jigniri.



eu , cu (DPN 20.08.2010), andi (24.06.2003) si tati
_

traduceri si asistenta

"Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita."

kariguld spune:

parca vb de fii'miu! exact asa era si el, nimik nu-l atragea sa se joace acasa, nu a fost genul de copil sa stea pe covor in camera lui si sa se joace macar o ora! l-am dat la sport de mic, l-am dus in parc mereu, aveam un cerc de cunostinte cu care ne vedeam de doua ori pe saptamana la careva din noi acasa, veneam mamicile cu copii tocmai sa interactioneze si sa se joace impreuna. si cand s-a facut mai mare si ne-am mutat din Ro, tot asa ma procedat. acum la 13 ani tot asa este, in continua miscare, nu are activitati de lunga durata (ca-i dauneaza siluetei, glumesc eu cu el, este slab de fel).
sincer, n-as putea sa ma pronunt daca relatia fiului tau cu acel baiat este un abuz sau nu. pe de-oparte pot spune ca este o forma de abuz, daca el doreste sa se intoarca acolo mereu, la acel baiat care il loveste si il jigneste.
incearca sa pui problema invers, sa-i spui daca tu ai jigni si lovi pe cineva in mod repetat, crezi ca acel baiat ar mai veni la tine? ar mai dori sa fie prieten cu tine? ce ar spune mama lui?
si intreaba-l despre prietenie, cum spunea lady, ce intelege el prin a fi prieten cu cineva.

si poate, suna indraznet ce spun eu acum, ar trebui sa te gandesti la un fratior sau surioara pentru el! nu te supara, e doar o sugestie!

ALEX, operatie pe cord!

BAZAR UNIC!!!

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!

filofteia spune:

Iasmin foarte complicata problema.

Mie imi este clar ca baiatul il bate si pe fratele mai mic. Noi avem niste rude, care permit baiatului mai mare sa bata sora mai mica. Si ei ii mai altoiesc, dar nu vor sa tina cont de sfaturile nimanui.
Atitudinea baiatului respectiv este la fel fata de toti copiii din pacate. Din fericire noi nu ne vedem prea des, dar am observat ca prin atitudinea asta de superioritate ii fascineaza pe ceilalti.

Din pacate baiatul tau nu prea are de unde alege... Este ceva de genul "mai bine cu ei decat nimic". Copiii la varsta asta simt nevoia sa relationeze cu altii de aceeasi varsta, este normal ca tu sa nu mai reprezinti o atractie. Incearca sa inviti alti colegi din clasa, de la scrima, la voi acasa...