Divortat sau nu? (split)
Raspunsuri - Pagina 15
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui accept92 Eu am dat doar un exemplu de situatie simpla si cat mai generala, acela cu barbatul care seara se relaxeaza in timp ce femeia face si drege. Nefericirea femeii este motivul pentru care aceasta devine o acritura si eu incercam sa spun ca femeia se complace in nefericire, ii place postura de victima. Toti meritam sa ne relaxam seara, atitudinea barbatului este normala deci in situatia exemplificata si banuiesc ca nu el e acela care sta cu biciul pe femeie sa o puna la treburi casnice. Femeia aia ar putea sa citeasca o carte, sa joace un joc de societate, sa stea si ea pe net, sa iasa in oras, sa stea la barfa cu o prietena...in fine...orice ii face placere. Si mai stii, dupa o astfel de seara in care fiecare a avut grija de sufletelul lui, ar ajunge in asternut doi oameni relaxati si bine dispusi...si cine stie cum s-ar putea continua seara.  Asta este situatia simplificata la maxim, ca sa ne pastram in limite generale. Cazurile particulare pot fi mult mai nuantate, placerile si indatoririle unui om diferind mult fata de ale altuia. Insa esenta eu asa o vad. |
interesant si graitor, pentru freud cel putin, ca in peisajul asta idilic in care mama si tata sunt niste trantori egoisti carora nu le pasa cine face de mancare, cine spala vasele, cine dezinfecteaza veceul...COPIII NU EXISTA IN TABLOU si nici timpul comun DE CUPLU. ha?! mama e ocupata cu carti, net, barfe cu prietenii, tatal e la teveu - ei stau impreuna pentru copii, remember ipoteza initiala? unde-s copiii? cine are grija de ei in atmosfera asta idilica si ireala, atat de ireala incat imi da fiori. nu vad nici timp petrecut impreuna mama cu tata. deci scenariul asta sa fie exemplificarea pentru niste parinti altruisti si dedicati cuplului si copiiilor? ewww, ceva nu se pupa. si concluzia autoarei e ca femeii ii place sa fie victima. incep sa inteleg si sa cad de acord ca da, unora probabil ca le place postura de victima. victima propriilor fantezii despre o lume inexistenta. ca pe pamant, unii au un simt al responsabilitatii ridicat si pun mana sa pregateasca cina, sa se joace cu copilul, sa-i faca baita, sa-i spuna o poveste de nani - elemente inexistente in SF-ul de mai sus. l-as numi cosmar, pentru mine ar fi un cosmar sa traiesti la comun cu cineva, dar cu vieti complet separate si fara comunicare (cica de teama conflictului
). dar pot accepta ca avem pretentii si standarde diferite in viata. prioritatea mea va fi intotdeauna copilul. barfa cu prietenele vine a saptea roata la caruta.abdominabila
sdcristian spune:
pai conchita, in tabloul asta de viata desprins din filme americane cu miliardari copiii sunt crescuti de bone, curatenia o face menajera si mancare bucatareasa.
sdcristian spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui accept92
sdcristian, Laura25...familia mea se incadreaza la el nu face, ea nu face. Nu din datorie, nu cand suntem obositi sau fara chef, in nici un caz. Poate ca ne-am permite o menajera dar nu vrem sa facem compromisuri la capitolul intimitate. Si nu a cazut casa pe noi. Nu tin evidenta cine face mai des...cine ajunge primul dimineata in bucatarie si trebuie sa manance e nevoit sa stranga masa. Dar nu are sentimentul ca face o datorie, e o chestie practica si nu iti marcheaza ziua. Uneori chiar avem chef, uneori unul dintre noi nu mai suporta dezordinea, uneori mi se pare relaxant sa fac curat, cateodata nu miscam nimic in casa 2 saptamani si cand primim pe cineva in vizita alergam amandoi prin casa ca bezmeticii si in timp record reusim sa facem casa luna, motivati nu de datorie ci de o oarecare jena de musafiri, sentiment cu proportii egale la amandoi. Nu avem reguli batute in cuie cu privire la impartirea indatoririlor casnice, suntem o echipa care nu exceleaza la capitolul asta. Prioritatea noastra este sa mentinem casa un loc de refugiu si confort emotional si psihologic pentru toti, nu sa o mentinem luna de curata. De gatit gatesc doar eu, sotul compenseaza mancand cu placere.:) Imi place sa gatesc si de-aia o fac. Daca nu mi-ar place nu as lua-o ca pe o datorie, nici nu am face un consiliu de familie sa vedem cine trebuie s-o faca. S-ar rezolva si asta cumva de la sine, ca doar nu am muri de foame. Astea sunt nimicuri, nu merita sa te impiedici de ele, parerea mea. Cu atat mai mult nu merita sa stea la baza alterarii unei relatii cu un om cu care te-ai luat din dragoste, dragoste binecuvantata cu copii. |
ok - deci la voi fiecare face cate ceva. evident nu se contorizeaza, dar exista contributie din ambele parti.
dar daca el nu ar misca absolut nimic cum ar fi viata ta? daca totul in casa ar trebui sa-l faci tu. chiar si o data pe saptamana doar. ca totusi vine un moment cand praful e chiar prea mare, vase murdare chiar prea multe, nu mai are nimeni haine curate...
nu sunt perfectionista cand vine vorba de ordine sau curatenie, nu am casa tip muzeu unde fiecare exponat e la locul lui, nu imi place deloc deloc sa fac curat. dar trebuie. pt sanatatea noastra si a copilului
ei, daca nu as fi ajutata de el, de sotul meu, ar veni si ziua cand as fi acra si obosita. ca nu ar fi corect sa muncesc doar eu. din fericire deocamdata se pare ca am un partener si in partea asta mai putin idilica si placuta a vietii. dar daca nu as avea mi-as pune mari semne de intrebare in legatura cu rostul familiei, cu rolul meu, cu viata mea. adica daca merita sa mi-o irosesc strangand dupa un trantor, sau sa strang doar dupa mine si copil.
si nu, femeile nu divorteaza pentru ca el nu spala vasele. ci pt ca nespalatul vaselor inseamna de fapt ca te foloseste, ca din sotie ai devenit menajera neplatita, ca valorezi cat un burete de vase. culmea e ca dupa ce femeia trage pt binele comun tot ea e acuzata ca nu mai e asa ca in prima zi. ca miroase a mancare gatita, ca are mainile imbatranite de detergenti, ca uneori ii mai sare tandara cand tocmai a pus fata de masa curata si domnul o pateaza, cand domnul casei nu e in stare sa isi ia singur o farfurie de supa sau sa o puna in chiuveta dupa ce termina de mancat... si ea tace, si face, si in continuare tace
pana intr-o zi cand nu mai poate si baga divort
accept92 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui balanta ...dar facand atat de multe lucruri singura ca sa ma "binedispun" am ajuns sa imi dau seama ca de mult traiesc in afara lui...din toate punctele de vedere... |
Realitatea pe care o prezinti tu in randurile astea e interesanta pentru mine, chiar nu m-am gandit niciodata asa, si ai dreptate, se poate aluneca in zona asta. Nu stiu insa cum, cu putina experienta si vechime pe care o am comparativ cu tine in capitolul casnicie as banui ca trebuie sa dispara iubirea ca sa ajungi unde spui tu. Pentru ca acum cel putin, in cazul meu, practicand in paralel cu sotul activitati diferite si relaxante, chiar daca fiecare e concentrat pe treaba lui, eu tot am un sentiment de 'impreunare', daca ma amuza ceva, daca ma entuziasmeaza, daca imi iese un mare slem la bridge(
)...toate astea le impartasesc cu sotul si la fel si el. Ne incarcam deci bateriile personale dar si unul pe celalalt. Daca unul dintre noi iese in oras si ajunge acasa la 3 dimineata, apoi la 3 dimineata povestim si ce-am mancat si cine s-a pilit si cine cu cine s-a combinat si cine ne-a dat tarcoale. Si amandoi ne trezim incarcati. Par lucruri marunte, dar eu vad o relatie intre doi oameni drept o chestie extrem de simpla daca nu o complici singur.
accept92 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui sdcristian dar daca el nu ar misca absolut nimic cum ar fi viata ta? daca totul in casa ar trebui sa-l faci tu. chiar si o data pe saptamana doar. ca totusi vine un moment cand praful e chiar prea mare, vase murdare chiar prea multe, nu mai are nimeni haine curate... si nu, femeile nu divorteaza pentru ca el nu spala vasele. ci pt ca nespalatul vaselor inseamna de fapt ca te foloseste, ca din sotie ai devenit menajera neplatita, ca valorezi cat un burete de vase. |
Uite aici gandim complet diferit. In ziua in care praful e prea mare de ce crezi tu ca automat femeia e cea care trebuie sa-l stearga? Si cum o foloseste barbatul pe femeie? Cum o forteaza el sa spele vasele? Caci am zis ca violenta in familie nu o discutam aici la subiect.
sdcristian spune:
pai daca el nu face niciodata niciodata cineva trebuie sa faca, nu? si femeia nu face azi, nu face maine, nici poimaine, da la un moment dat face. ca sa poata respira si sa nu se imbolnaveasca copilul de exemplu. sau ca sa aiba o farfurie curata.
nu ma intelege gresit, eu nu zic ca femeia trebuie sa faca. doar ca asta e obiceiul, traditia. daca ar fi dupa mine in toate familiile s-ar lucra in casa cot la cot.
si ca se ajunge la divort tocmai pt ca ea isi da seama ca nu trebuie sa faca, si el e total incapabil sa inteleaga atata lucru. ea vrea mai mult de la viata ei, el vrea ca ea sa ii faca lui viata usoara, ce conteaza ca poate ea ar avea alte dorinte. ea ajunge sa se simta neapreciata, el citeste ziarul si-i zice sa termine cu cicaleala.
e totul usor pana sunt doar ei 2 - nu face nimeni, stau amandoi la tv.
dar cand ai copil casa ta e si casa copilului, si faci curat pentru copil, ca sa poata umbla linistit in 4 labe, ca sa fie sanatos. si daca face doar femeia e ... nu stiu cum sa zic da as zic revoltator. ca daca tot imparte cu sotul zambtele si dragalaseniile copilului, ia sa se imparta si aspiratul, stersul prafului, spalatul vaselor si al rufelor... cu unii barbati se poate, cu dinozaurii mioritici nu.
sdcristian spune:
ca tu vorbesti de o situatie ideala cand amandoi trag la fel pentru binele comun
apoi te intrebi de ce se divorteaza
tocmai pt ca sunt atatea familii in care nu trag amandoi la fel pentru binele comun (asta daca scoatem din discutie cazurile de abuz, alcoolism...)
si cel care trage singur la un moment dat nu mai poate
ruxij spune:
Problema nu cred ca sta in cine spala vasele si cine nu. Mai degraba sta in cum se simte fiecare tratat de jumatatea lui. Dc. iubesc pe cineva, tin la el/ea, ideal, fac tot ce pot ca sa ii fie bine. Nu spalatul vaselor in sine e problema, ci nepasarea fata de cel de langa tine, atitudinea de "nu imi pasa de tine", care nu are ce cauta intr-o casnicie.
Da, eu am procedat cam asa in legatura cu asta, cu treburile casnice. Eu locuiesc aici in casa asta, am anumite standarde, fac ce cred eu ca trebuie facut, nu il pun pe el sa faca ceva anume ce doresc eu si nu ma supar ca nu face ceea ce cred eu ca ar putea fi facut. Dar facea si el altele, dupa standardele lui (spala rufe, ingrijit copil dimineata etc). Nu a fost niciodata asta o problema in casnicia mea, care ce face, pt ca nu vedeam acea nepasare fata de mine. Deci cred ca e o falsa problema. Probabil unele se acresc din cauza asta, da' nu prea cred ca asta e problema cresterii ratei divortului, e prea simplista poza, problema e lipsa de sentimente, nepasarea, egoismul dus la extrem, cu toate consecintele si atitudinile ce pornesc din asta.
sdcristian spune:
ruxij - pai eu asta ziceam. ca faptul ca barbatul nu face nimic in casa ca sa o ajute pe femeie arata ca lui nu ii pasa de ea. daca i-ar pasa de ea ar ajuta-o - poate nu are habar de gatit, da poate sa ajute la dat cu aspiratorul. nu stie sa sorteze hainele pt spalat - dar macar le pune in cosul de rufe, nu le lasa aruncate pe jos.
pt ca dinozaurul mioritic nu face nimic in casa. cunosc barbati care vin acasa, se aseaza la masa, si ea trebuie sa ii puna in fata farfurie, cutit si furculita, paine, sare, macare... apoi sa stranga cand el termina. dupa care el merge la tv si ea matura firmiturile si spala vasele. el isi schimba hainele pe care le lasa pe jos si-si ia pijamaua - ea aduna hainele dupa el. el face baie - ea ii aduce hainele gata pregatite pentru cand iese din vana, ca el nu stie de unde sa le ia.
dar astea inseamna ca lui nu ii pasa. asta inseamna lipsa de iubire. ca iubire declarativa poate da oricine, dar daca nu se vede prin fapte nu te incalzeste cu nimic. inseamna si egoism - sa imi fie mie comod si bine, ce conteaza ca e o fraiera care alearga in jurul meu si ma tine in puf. inseamna nepasare - nu-mi pasa ca ea are sau nu chef, eu astept sa mi se faca.
eu daca vad ca cel pe care il iubesc are nevoie de ajutor pun mana si il ajut, daca il vad obosit incerc sa il menajez. si el daca vede ca eu astazi nu pot, face el ceea ce in mod normal as face eu. chiar daca nu e fix 50-50% simplul fapt ca simt ca tragem impreuna si ca ne pasa unul de celalalt, ca nu unul sta si celalalt cade de oboseala, asta imi spune ca suntem bine, ca suntem impreuna.
casandra spune:
sdcristian, ai perfecta dreptate.
Si toate astea se intampla pentru ca barbatii asa au fost crescuti de catre mamele lor.
Mamele trebuie sa isi invete baietii sa faca o ciorba, sa stranga dupa ei, sa isi puna rufele in cos, sa participe la viata de familie :)
Cei 7 ani de acasa, ce sa ii faci...
Daca nu deprinzi lucrurile astea de mic, mai incolo e mai greu.
Cal batran, greu se inhama la drum...