Colectia de toamna-iarna 2005 acum mari!!! (3)

Bic spune:

Maria, va spuneam eu anul trecut ca am fost la un seminar pe tema disciplinei afirmative (asa m-am hotarit pina la urma mai corect sa traduc).
Mi-am cumparat doua carti si acolo am ramas. O mai consult din cind in cind pe cea care listeaza in ordine alfabetica probleme specifice virstei de 3-5 ani.

Eu desi incerc, sint departe de a fi parinte perfect - cum e Lavi, de ex.
De multe ori imi pierd rapbdare si o bag in ma-sa de disciplina afirmativa.
Dar in principiu, de vreun an de zile, de cind am aflat de ea, incerc sa aplic unele principii si am vazut ca Smaranda devine mai cooperanta.
Din fericire, am si suportul comunitatii - profesori, alti parinti, etc.- care unii in mod constient, altii in mod incostient - aplica celeasi principii.
Desi nu am citit extensiv, principul de baza care mi se pare de bun simt este sa te porti cu copilul "Ferm, dar dragastos" ("firm, but kind.") Ceea ce se intelege prin asta este ca nu-l lasi sa ti se suie in cap, are reguli si sarcini de facut, dar toate acestea i le adreszei nu agresiv, nu furios, nu cu negativism - cum din pacate noi, romanii facem fara sa ne dam seama - , ci intr-un mod afirmativ, care sa il valideze pe copil ca persoana.

O alta idee care merge si pe care a invatat-o bine de la scoala este sa te concentrezi pe solutii, si nu pe probleme si sa-l implici pe copil in gasirea solutiilor. Fireste tu, adultul, manipulezi din umbra propunerile, dar daca ele vin din gura copilului, il vor face sa simta ca are control asupra unei lumei care in general ii scapa de sub control.

Un alt principiu este sa transformam orice intimplare - fie ea pozitiva sau negativa - intr-o ocazie de a invata. Cine nu greseste, nu invata. De exemplu, daca un copil cu miinile uleioase ia un pahar si-l duce la gura, in loc sa-i strigam "nu lua paharul. O sa se sparga si o sa te taie" ii spunem: "Vad ca esti uleios pe miini. Cum se simte paharul? Simti ca-ti aluneca din miini? Ma intreb ce se intimpla daca il scapi?" Sau daca s-a intimplat deja, puteti sa analizati dupa aceea de ce nu a fost o alegere buna sa ia paharul cu miinile uleioase.
Asta poate fi un exemplu stupid, pt. ca unii vor considera ca nu e age-appropriate sa-i dau unui copil pahar de sticla - mie mi-a fost cel mai la indemina pt. ca Smaranda foloseste pahare demult si de curind m-am confruntat cu problema miinilor uleioase pe pahar.
Bine, daca ai un copil cu personalitatea alui meu, pina ajungi sa-i explici teoria, iti vine sa-l faci pe el bucatele si apoi sa te sinucizi tu. Dar cu atit mai mult cred ca functioneaza bine disciplina afirmativa corect aplicata.

Disciplina afirmativa porneste de la principiul ca pedeapsa si umilinta sint futile daca vrem sa obtinem cooperarea oricarei fiinte umane, cu atit a copiilor care nu detin uzantele normelor sociale circumstantiale.
Daca vreti sa aveti imaginea realista a sentimentelor unui copil cind este certat, faceti urmatorul exercitiu: doi adulti jucati unul rolul parintelui, celalat roul copilului. Asezati-va fata in fata. Cel care joaca rolul parintelui va sta in picioare, iar cel care joaca rolul copilului va sta pe jos, astfel incit sa-l priveasca pe celalat in sus. Cel care joaca rolul parintelui sa se apuce sa-l certe si sa tzipe la celalat adult care joaca rolul copilului. Schimbati rolurile si apoi analizati ce ati simtit cind erati in pielea copilului.

Si fireste un alt principiu de baza al disciplinei afirmative este sa ne cintarim extrem de bine momentele in care spunem "nu" si sa ne tinem de el. La fel cu consecintele faptelor lor. Problema este ca trebuie sa fii pregatit sa pleci acasa de la o petrecere, daca i-ai spus copilului ca veti pleca daca ...(tzipa, nu se piaptana, nu da si altora, etc.)

Eu in ultimul timp m-am regasit facind uz de o groaza de amenintari fara suport si mi-am pierdut autoritatea in fata ei. Dar am revenit si stie ca nu glumesc.




Smaranda Ioana, 3.11.2005
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=75330" target="_blank">Povestea nasterii

Info utile despre cresterea copiilor

www.askdrsears.com/" target="_blank">Dr. Sears

www.positivediscipline.com/" target="_blank">Disciplina afirmativa

lavi02 spune:

Bic pe naiba, nu-s parinte perfect deloc. Mai e mult pana departe... Dar muncim.
Bravo pt fermitate cu amenintarile! Multumim de ce ai scris.

Tania condoleante! Asa e, tare trist cand ramane cate o casa goala.
Oho, mai ai destule bucatele din copilarie pt ca mai ai parintii. E o senzatie de mare gol cand nu-i mai ai.

Mandy pai e bine ca lucreaza si aduce un ban in casa. Bafta multa!

We asta sunt tare fericita, vine sora-mea la noi . Asa ca nu cred ca mai intru pana luni.
We placut!!!

maria_alexia spune:

Tania, condoleante!

Bic, super postare, multumim!
Am citit si eu ieri cate ceva pe site-ul cu pricina. Cel mai tare m-a frapat faptul ca marea parte a atitudinilor n-am intalnit-o in jur, n-am experientat-o. Mi se par straine de-a dreptul.
Ma gandeam daca e diferenta culturala pur si simplu. La noi copiii "educati" = dresati, dadaciti pana dincolo, robotizati, inhibati. Cei liberi sunt "salbaticii". Cel putin asta era pe vremea noastra, dar chiar si acum n-am intalnit multe exceptii.
Ar mai fi multe de povestit, dar deocamdata am cam multe de rezolvat la serviciu

maria_alexia spune:

Tot eu, tot cu disciplina pozitiva si diferentele culturale.
Alt principiu e ca pe cat posibil sa nu aplici pedepse (care de multe ori sunt aiurea, gen: nu mananci mancare, nu vezi desene - ce legatura au???), si sa lasi copilul sa vada consecintele (nu mananci la masa, ok, dar pana peste 3 ore nu mai vezi alta mancare; sau: strici jucaria - ok, dar ramai cu ea stricata, nu ne grabim s-o inlocuim).
Ce-am vazut eu in jur: atitudine ultra rigida la asemenea abordari: cum, copilul tau face asta si tu, ca parinte, nu-l pui la punct, sa se invete minte???
Cu asa atitudine poate parea ca parintele nu mai are controlul. Si cam asa si e: pasezi controlul copilului.
Ceea ce in unele situatii chiar nu e ok, devine periculos (nu-l poti lasa sa sara in strada, doar ca sa se lamureasca el cum e cand il loveste masina, DF!).

Ufff, greu mai cresc puii de oameni mari.

maria_alexia spune:

In alta ordien de idei, cred ca am cam ajuns la varsta la care sa incepem sa ne jucam jocuri cu reguli. Spunea Mihaela de Piticot, inca nu am gasit o varianta draguta prin mag, dar o sa mai cautam. Noi am incercat domino (cu cartonase cu Thomas ), are reguli destul de simple incat sa putem juca.
Si am mai descoperit ceva taaare amuzant: jucam "mim" in familie - e distractie maxima . Am mimat (cu succes maxim) pana si bakugani , iar Ana e specialista la pisici si ratuste .
Si jocul cu mufe, "Cine stie castiga" (de care scrie si CristinaH pe blog ) are mare trecere.

ilenutza spune:

BIC, super postarea ta.Si am citit acolo idei pe care le-am vazut in articolul acela succint rec de Maria de pe un site de recrutare personal.
As vrea sa imi spui si mie titlul cartilor respective.

Tania, condoleante!

Maria, si noi am crescut la fel!!!




Ile, mami de Victor si Andrei
www.flickr.com/photos/9510942@N05/show/with/4310431289/" target="_blank">POZE MARE 2010

felicia74 spune:

http://www.noriel.ro/cluburi_produs/Comoara-lui-Piticot-3D.htm -ti-l recomand, e foarte dragut, e in relief, cand trebuie sa te intorci, aluneci pe o panta etc.
Poate il gasesti pe net, daca nu e in magazine. Noi l-am luat de la importator.

Tania condoleante!

Despre noi, mai nimic, doar ca eu sunt tare obosita, si nu mai imi revin. Poate la primavara

Felicia si Ilinca Teodora (15 noiembrie 2005)

pesimistul este un optimist bine informat.

mara95 spune:

salut!

m-am trezit azi dimineata cu un cer albastru-albastru si soareeeeee, o minunatie!

maine ii luam motzul lui andru. amandoi sunt mucosi si tusitori.

tania,condoleante! stiu ce simti!


despre educatie, cateodata fac bine, alteori nu,conform celor citite aici. cred ca la rabdare mai am de lucrat.chiar si la timpul liber petrecut in mod special cu flavia.



Mara , mami de Flavi (7 dec 2005) si Andru (8 ian 2009)

Pasiune de Bijoux

catutza spune:

Tania , condoleante





Cata si Bianca-Maria(2.11.2005)


Fii intelept ca un batran , dar priveste lumea cu ochi de copil


Bucatareala

camelia_daniela spune:

Tania, condoleate! Dumnezeu sa o odihneasca!


Cami & Alexandra Daria (02.01.2006)

Cresc si iar cresc ... !

“The child must know that he is a miracle, that since the beginning of the world there hasn't been, and until the end of the world there will not be, another child like him.” (Pablo Casals)

My Creative World

Ramas bun, EMMA! Nu te vom uita niciodata!