Parapolitic

xenocid spune:

Asta e preconceptie de filme SF de seria B. (sint un mare fan) Ca orice individ cu binoclu e astrofizician. Ca in www.imdb.com/title/tt0448011/" target="_blank">Knowing in care personajul principal putea fi la fel de bine si portarul institutului.

Ca rule of thumb astrofizica nu se ocupa de parsecul imediat. Fenomenele sale se petrec in general la energii (speram) niciodata intalnite in Sistemul Solar. Este practic fizica stelara incepanda cu nasterea lor (aici includem si mediul interstelar) pana la cele mai exotice produse de dejectie care contin o intreaga menajerie de la pitice ratate la cele degenerate, la supernove si gauri negre. Un ordin de marime mai departe sint galaxiile cu toate fenomenele asociate, roiurile stelare si ultraenergeticele nuclee active de galaxii si quasari. Si mai departe zace cosmologia, atat cea observationala care cauta (si gaseste) obiectele din copilaria universului, cat si cea teoretica ce nu se teme sa imparta la 0. Si mai departe e teologia, dar asta e un alt subiect.

Dincoace este astronomia. Alte scari de energie, alte procese alta distractie. La inceput e mama tutoror astro* - astronomia utilitara pe numele sau Astrometrie. Iti spune unde esti, cat e ceasul, cat obisnuia sa fie ceasul acum un milion de ani, unde sint celelalte planete, eclipse, ocultatii, navigatia spatiala, pe scurt efemeride. O aproximatie ca parametrizare post-newtoniana e suficienta pentru ei spre deosebire de cei de deasupra si'ti pot spune unde se afla Mercur cu o precizie de ordinul metrilor. Mercur nu Hg. Face si cataloage stelare, racordeaza sisteme de referinta. A furnizat definitia secundei pana prin 1967 cand i'a fost furata de ceasurile atomice. Rezultat notabil: N'o sa murim nici in 2012 nici in 2036. Aste e distractiva, imi place. O multime de nopti pierdute.
Apoi e Mecanica Cereasca, copilul din flori al Astronomiei cu Matematica aparent infiat de cea din urma. Munca de birou, mereu flamanzi dupa CPU-time. Nu'mi place. Rezultat notabil: Dinozaurii erau condamnati la extinctie cu 150.000.000 inainte de a stapani planeta. Sa fim precauti.
Planetologia - distractia absoluta. 480.000 de asteroizi, 7 planete, mii de ore de observatii din UV pana la IR termic. Mereu in conflict cu cei de sus pentru timp de observatii pe telescoapele gigante.

Cum (sper ca) poti vedea acum una din primele diviziuni ale muncii in domeniul asta este intre astronomie si astrofizica respectiv intre astronom si astrofizician. Pentru detalii si mai fine pe tema asta poti urmari www.aanda.org/index.php?option=com_forthcoming&Itemid=18&lang=en#section_5" target="_blank">organizarea de la jurnalul european Astronomy & Astrophysics (deja fac distinctia) sau din US unde jurnalele AAS sint divortate in The Astronomical Journal si The Astrophysical Journal.

Acum, fiecare are cunostinte elementare despre ceea ce face celalalt. Nu pentru ca si el face acelasi lucru ci pentru ca au parcurs pana la un moment dat o filiera comuna. De la un punct insa cercurile dragi unuia devin complet irelevante altuia cum de pilda este termodinamica gaurilor negre pentru taxonomia asteroizilor sau invers, orientarea instantanee a axei de rotatie a Pamantului saptamana trecuta pentru faza de inflatie a expansiunii Universului.

Motiv pentru care eu unul daca am timp, prefer sa'l citesc pe Dawkins decat pe Wald. Am avut suficienta parte de (atentie urmeaza o insiruire de nume irelevante) Schwarzschild, Kruskal si Szekeres, Eddington si Finkelstein via Misner, Thorne si Wheeler cand eram mai mic si cu toate astea mi'au fost complete nefolositoare in discutiile de salon. Poate te vor ajuta pe tine.

beren spune:

Now you're talking, Xeno! Vezi ca nu era chiar asa de greu ...

Ceea ce vrei sa le spui celorlalti este ca nu-ti place Hubert Reeves la fel de mult ca Douglas Adams (asta e o gluma inofensiva). Iar mie imi spui ca, desi tensorii Kiling, formalismul Penrose si conexiuni fara torsiune are not your cup of tea, ai putea sa operezi cu ele, daca ar fi nevoie (poate chiar doar recitind Teoria campurilor de Landau si Lifshitz). Iar in loc de R. Wald, ai prefera sa-l intalnesti pe S. Swordy (oricum, al doilea e mai simpatic decat primul).

Sunt gata sa te cred pe cuvant.

In momentul in care iti recunosti limitarile normale de competenta, discutiile redevin normale. Si-asa poti sa afli ca Freeman Dyson e mult mai respectat pentru formalismul Wigner-Dyson decat pentru "divagatii SF". Un alt mandru fizician si matematician. (Recunosc ca imi place TNG).

Si eu sunt aici ca sa aflu lucruri noi, nu ca sa repet ce stiu. Pentru asta mi-ajunge my day job. Doar pentru ca predau GR semestrul asta (care nu e in domeniul meu de cercetare) nu inseamna vreau sa povestesc despre Hawking pe forum. Pe de alta parte, probabil ca impreuna putem sa-i indeplinim visul lui capcaunul.( el vrea sa stie tot, de la Laplace pana la Maldacena si Verlinde ...)

Sa speram la multe discutii constructive in viitor.

Edit: una din cele mai bune piese de www.physics.nyu.edu/faculty/sokal/dawkins.html" target="_blank">Dawkins. Enjoy!

Guestus spune:

da lucrezi tu cu hawking sau doar asa...sau doar ne spui ca ai putea sa discuti despre el
si GR care predai ce este?

beren spune:

Cu placere, Guestus: GR inseamna General Relativity (acea teorie pentru care Einstein e mai cunoscut unora, dar care nu i-a adus nici un premiu), utila in particular pentru a descrie dinamica "corpurilor ceresti". Nu lucrez cu Hawking (el insusi nu mai lucreaza de mult timp) dar e vorba despre rezultatele lui in domeniu (popularizate agresiv, asa ca-i recunosc multi numele azi). Daca vrei sa povestesc despre cineva legat stiintific de el si cu care am interactiuni profesionale, e John Preskill. El a castigat un "pariu" stiintific vechi de 30 ani legat de gauri negre, pe care Hawking l-a cedat fara nici un argument acum cativa ani. Aspectul legat de "informatie cuantica" si singularitati in spatiu-timp este parte din cercetarea mea.

Guestus spune:

...e uite... parerea mea este ca se cauta prea multe pe cer cind sint multe pe pamint care nu sint clare.

beren spune:

Poate ca ai dreptate; pe de alta parte, raspunsul la intrebarile de pe pamant poate fi gasit acolo sus stiintific vorbind. Iar metodele teoretice dezvoltate pentru una sau alta sunt bune oricum; iti pot spune despre o teorie din domeniul meu care ajuta sa intelegem de la cum evolueaza o stea densa pana la fluctuatiile de conductanta care afecteaza functionarea calculatorului la care scrii acum.

Guestus spune:

ok..te cred daca imi arati ceva clar.

Adica ..ceva rezolvat pe pamint cu raspuns venit de sus!

beren spune:

Sigur ca da: UCF (Universal Conductance Fluctuations) este un fenomen care afecteaza proprietatile de transport electric in materiale la nivel "mesoscopic" - adica unde nu sunt 1-2 electroni, dar nici mai mult de 100 caracteristic procesului. Foarte important - daca nu intelegi UCF, nu poti construi circuite electrice mici-mici cum avem azi. Nu era inteles in mid-1980's, mare problema tehnologica.

Solutia: distributia care explica acele flcutuatii este universala (independenta de sistem, proba, etc) si e aceeasi cu ce gasisera mai inainte cei care studiau fluctuatii in stele neutronice (aspectul chiral e important, dar greu de explicat). Asa ca rezultatul de sus a fost aplicat "jos" si a dus la o dezvoltare fara precedent in tehnologia "mesoscopics". De curand, a avut un come-back prin ceea ce se numeste "graphene". Pe scurt, orice mai mic de nanometru depinde de povestea asta.

Guestus spune:

Acum serios vorbind e prea complicat ce povestesti tu aici...si nu pot sa spun nici ca este adevarat nici ca este fals...dar yo tot sceptic sint si cred ca se putea rezolva problema si fara sa se umble la stele.

da o corelare cereasca la cum merg actiunile la bursa nu se poate?

beren spune:

Funny; ca sa te lamuresti cat e de adevarat, vezi ca au fost date vreo 2 premii Nobel deja in domeniul asta. Da un google la nume precum Phil Anderson, Bob Laughlin, Horst Stormer, A. Aronov.

Bursa - sigur; merge prost tocmai pen'ca firmele de "derivative investments" au angajat la greu postdoci cosmologisti out of a job ... trist pentru toata lumea.