Cu Iubire, din Mures, la inceput de an!!! (24)

canuta-om-sucit spune:

E adevarat, asta e lucrul ce ma ingrijoareaza cel mai tare faptul ca poate obtine totul si uneori nu isi doreste sa "salveze lumea".

El a obtinut in definitiv ce a vrut, nu a dormit, cu scandal cu jucarii confiscate el nu a dormit si a privit tamabalaul ca pe o victorie. Nu i-am impus sa doarma dar sa stea in pat 1 ora linistit nu neaparat sa doarma.

Singurul lucru ce il vad ca l-ar afecta si il pune pe ganduri e sa nu ma racesc eu de el sa nu il mai iubesc ca face prostii, sufera realmente cand vede ca sunt suparata dar nu pentru ca m-a suparat pe mine si ca sufar eu ci pentru ca eu as inceta sa il mai iubesc. Eu nu pot sa ii afirm un astfel de lucru, ca si forma de santaj, iubirea pentru el e continua si niciodata nu va inceta dar trebuie sa inteleaga ca sunt lucruri diferite, pentru el numai asta conteaza, atat timp cat el e sigur pe iubirea ce eu i-o port stie ca totul va trece.

Consecventa exista in metode dar la el se perimeaza metoda, pana nu demult era pauza pe covor, numaram pana la 3 daca nu termina covorasul il astepta, a functionat foarte bine acum nu mai conteaza nici asta, sta pe covor, executa pedeapsa si se intoarce la ale lui si o ducem asa zile in sir continuu pe covor deci nu mai functioneaza.

Ingnorarea este o bucurie, daca il ignoram e perfect se duce direct acolo unde i s-a interzis sau se duce si incearca sa isi ia ce eu de ex am confiscat, se urca pe un scaun sa ajunga pe mobila de bucatarie e periculos si categoric intervin si il iau de acolo. O considera o victorie, nu ma mai ignora si daca nu obtin jucaria confiscata nu-i nimic gasesc altceva cu ce sa dau in tv sau etc.
S-a invatat si cu gandul ca nu mai are jucarii, ok dar eu tot nu am stat asa cum ati vrut voi. Nici pana azi nu le are.

Poate o sa spuneti ca de ce m-am incapatanat pana la urma si am tinut sa stea in pat. E vorba ca trebuie sa inteleaga ca atunci cand noi il rugam ceva sa faca lucrul ala asa cum si noi ne executam la rugamintile lui. La fel se putea intampla cu un cui in priza pe care sa il bage chiar daca noi tot timpul am spus nu.

Ma gandesc ca e vorba si de puterea exemplului. Este inconjurat de adulti dominanti care sunt tot timpul ascultati si dau ordine pana la urma. Bunicii, parintii si strabunicii pe preocuparile lor de gradina curte etc, ei sunt sefi acolo si el vede toate atitudinile astea.

Nu va inchipuiti ca venim acasa si suntem toti sefi ci vb de atitudinea noastra ca si adulti.

Insa in ciuda tuturor aspectelor neplacute, Dimitrie este un copil empatic mult prea empatic pentru varsta lui, mersul la gradinita il asociaza cu un abandon temporar chiar daca stie ca vin dupa el, chiar daca i se explica si stie ca mergem dupa el, asa il priveste si este suparat pe noi, i s-a explicat ca trebuie sa mearga la gradinita sa isi imbogateasca cunostiintele ca este o pregatire pe care trebuie sa o aiba daca vrea sa ajunga pilot, mama si tata nu il pot educa in acest sens decat coroborand cu gradinita, scoala, liceul, facultatea. E drept el vine de acasa cu mult mai multe cunostinte, la gradinita face lucruri care il plictisesc, cele legate de cunoastere, ii plac jocurile. Am incercat si cu grupa mare, dar si acolo este peste medie, cunoaste toate denumirile dinozaurilor, stie ce e un paleontolog, nu reuseste sa il pronunte clar cuvantul dar stie, stie ce e fosila iti explica cum se formeaza o fosila, ce sunt satelitii, care sunt planetele, stie cum e cu fotosinteza, sunt lucruri pe care le-a intrebat acasa si i s-au explicat. In schimb nu stie sa decupeze, i se pare o activitate total aiurea, sau lipitul de colaje sau ce mai fac ei acolo, le face pe unele foarte frumos pe altele in scarba efectiv il plictisesc si nu ii capteaza atentia, dar nu pot cere de la educatoare altceva ea trebuie sa isi desfasoare ora cu ceilalti copii. De aceea crede ca il abandonam ca de fapt el nu invata acolo ci noi il pacalim. Acum am spus ca o sa cumparam un microscop sa ne uitam la celule in foile de ceapa, facem mici experimente in eprubeta, cu pilitura de fier, sunt lucruri pe care le intelege si il intereseaza si le invata. Imi aduc aminte ca eu am priceput faza cu celulele abia prin cls a 5 -a el deja le intelege. El are un ascendent moral inclusiv la gradinita, prin cunostinte el este recunoscut de cei de varsta lui ca unul care cunoaste si prin forta cine nu i se supune daca nu reuseste altfel il bate si tot l-a supus, nu se mai intampla asta, nu se mai bate cu cei din jurul lui probabil pentru ca deja copiilor le e frica sa se mai bata cu el sau a depasit momentul, tind sa cred ca e a doua varianta ca cei mici au un soi de masochism in ei si tot dupa instincte reactioneaza.

Am apelat la ajutor specializat, ni s-a spus ca el ne confunda cu prietenii lui si nu cu parintii si trebuie sa facem ca mai intai sa fim parinti si apoi prieteni. De acord, dar cum? cum facem asta, ni s-a spus prin autoritatea, prin impunere. Incercam si nu reusim deocamdata.


P.S Scuze greselile, tastez foarte greu ca merge in reluare calc asta.

anca_27 spune:

Aura, aveti un copil special, in cel mai bun sens al cuvantului. Cand am citit acu ce-ai scris, mi-a fugit mintea la www.copiii-indigo.ro/" target="_blank"> copiii indigo . Prima pagina ii e dedicata lui Dimitrie, din cate ne-ai spus tu despre el.
Cum as face eu ca z sa vada ca sunt mai mult mama decat prietena? Zau de-mi dau seama. Eventual, daca ar fi asa empatica si intelegatoare, s-o pun in situatii in care are nevoie de ajutorul meu de mama. Unde un prieten n-ar ajuta-o... da` teoria e teorie, si exemplu practic nu-mi vine...

Mami de Sara (8 dec 2008)
============
www.sling.ro/" target="_blank"> Poarta-ma, mami!

===================
"Fii tu schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume."(Mahatma Ghandi)

lizzy spune:

aura, prima mea reactie, negandita! (retine, prima!) este ca voi l-ati invatat prea multe. nu ca ati fortat lucrurile, nu ca le-ati dus voit mai departe, dar i-ati raspuns prompt solicitarilor PESTE varsta lui. si daca ar exista gradinite pt micile genii, la care colajele si decupatul normal ca nu prezinta nici un interes... - daca ar exista astfel de gradinite s-ar schimba lucrurile. dar nu exista! inseamna ca asta e secretul.
l-ati mintit pe fata! si va taxeaza pt ultimele luni! i-ati spus ca il ajuta sa devina pilot, ori pe copil il duce capul sa vada ca acolo nu invata nimic de aviatie...
va pedepseste, va atrage atentia ca ceva nu e ok in viata lui... "profesionala" . copilul tau e prea matur pt varsta lui. ciudat, dar asta pare sa-l faca sa se simta nelalocul lui si sa atraga atentia ALTFEL (vezi descrierile tale), cum "altfel" este si nivelul lui de dezvoltare, adica mult peste medie.

nu mai recitesc ce-am scris, nu vreau, ca iar sterg de 100 de ori. deci ia postul asta ca pe un mesaj scris impulsiv, ca prima reactie.

nu am inteles explicatia cu empatia, legatura dintre copilul empatic si feelingul lui de abandon...




edit, totusi: "l-ati mintit pe fata!" suna f.dur, nu asta era intentia, ci asa inteleg eu reactia lui, ca asta a fost mesajul perceput de fapt de el, ca a fost pacalit si "expediat" acolo... nu stiu cum sa-i schimbati ideea asta...

OanaRusu spune:

Ce ma pui pe ganduri Aura.. asa se poarta si Paul de foarte multe ori... deocamdata e mai mic, insa si el refuza sa se supuna autoritatii noastre (ca sa zic asa) insa nu m-am gandit niciodata ca e rau, imi place ca-i curios si nu vreau sa fie supus in sensul de docil, vreau doar sa coopereze cu cine ii place - si sper sa-i placem si noi...
Insa si Paul refuza gradinita - nu m-am gandit niciodata ca ar fi pt ca se plictiseste - mai nou, ne intreaba in continuu cum se face... orice.

La Dimitrie tot numai cu sufletul poti sa ii arati ca esti parinte - sunt convinsa ca poate trai ff bine fara nici o jucarie, incearca sa-i arati ca suferi - in nici un caz, cum zici si tu, nu se pune pb sa-i spui/arati ca nu-l mai iubesti. Eu nu cred ca te poti raci fata de el, poate ar trebui doar sa vada ca suferi foarte mult.
Asta functioneaza mereu la Paul - i-am spus de cand era mic "m-ai suparat, nu mai pot rade deloc" si "nu vreau pusi de la tine ca m-ai suparat foarte tare, mai tarziu vorbim" - numai ca Paul e incomparabil mai docil.

Daca tot e asa inteligent si stie atat de multe, cauta altceva pentru el - ca modalitate de convingere - incearca sa-i explici despre suflet, despre iubire... poate crezi ca-i prostie, dar cu un copil care e atat de curios, eu as incerca partea spirituala.

Oana, mami de Ana Maria (intr-o zi de 13... 13 iunie 2008) si Paul-Victor (ziua cea mai lunga: 21 iunie 2006)
Priveste partea buna a lucrurilor

lizzy spune:

am intrat pe forumul respectiv pe cateva subiecte... f.departe de ce credeam ca o sa gasesc.
stiam expresia "copiii de cristal" si "copiii indigo" dar nu stiam ca au misiunea de a salva planeta (in 2012 sau altcandva), ca au o constiinta inalta si ca spiritul lor accede peste puterea noastra de intelegere a lumii, a sensului vietii, etc. ca ei simt, stiu totul.

noh, am ramas un pic asa... ca atunci cand citesc chestii iesite din comun (paranormal, ezoteric, energii...) - in care cred, de altfel, dar numai in masura aia data de puterea mea de acceptare si intelegere, dar care chestii, daca sunt peste masura mea fie imi provoaca gestul ala de trilulilu, fie ma infioara de teama.

descrierea de pe prima pagina se potriveste catorva dintre copiii pe care ii stiu, catalogati copii dificili (in crestere si educatie).

canuta-om-sucit spune:

Vroiam sa subliniez faptul ca e foarte sensibil si receptiv la anumite comportamente si o descriere sumara a caracterului.

Sunt de acord, eu nu am mai intalnit copil care sa nu accepte explicatii pe intelesul lor. Cand incep sa indrug povesti si sa ii explic pe intelesul lui imi spune nu asa, dar cum? asa cum trebuie. Trebuie sa ii explic asa cum i-as explica lui dan. Nu pot opri interesul asta fata de preocuparile astea care nu sunt comune copiilor de varsta lui. Acum de ex taica-su cauta disperat pe net documentare cu dinozauri pentru a i le oferi. Nu va spun ca a retinut de la bunicu ca sambata la 7 jumate este un documentar despre dinozauri ma punea sa ii spun tot timpul cat e ceasul cand a venit ora noi trebuia sa plecam de acasa, a refuzat si a inceput sa imi spuna ca sa dau pe dishcavery ca au inceput dinozaurii. Am dat si era documentarul... era pur si simplu absorbit, era in lumea aia a dinozaurilor. Se linisteste cu intrebarile doar atunci cand explicam si detaliem totul trebuie sa se incheie cu ceva practic, de ex experiment. II place la nebunie sa stinga amoniacul cu otet:))

In ciuda faptului ca pare de nestapanit eu cu el ma intelegeam il apucau excitatiile si incepea sa o ia pe aratura dar cand opream brusc totul, plecam acasa de ex daca eram la cineva si incepea sa distruga sau sa faca prostii una dupa alta, se linistea, ca orice copil de altfel, dar de la un timp parca e invers, cu strainii se intelege si e inversunat cu noi.

Este foarte posibil sa fie din cauza gradinitei daca stau sa ma gandesc in detaliu, dar cum Dumnezeu sa fac sa inteleaga ca si alea sunt activitati pe care trebuie sa le desfasoare si sunt foarte interesante. Pe de alta parte imi e sa nu distrug in el setea asta de cunoastere, conexiunile pe care le face pe informatii etc. prin impunerea unei gradinite care nu ii ofera atatea informatii pe cat si-ar dori si nu il stimuleaza. Exista riscul ca in timp sa devina un copil lenes si dezinteresat de tot ce il incojoara. As incerca un cerc de planorism, dar e prea mic nimeni nu il ia si pana la urma tot nu as rezolva problema gradinitei.

Fetelor daca la 4 ani am asemenea probleme ce fac mai incolo?

lizzy spune:

ioiii, buna intrebare...

va pup ma duc catre casa ca ma asteapta si tata si copiii...

canuta-om-sucit spune:

Consider ca uneori copiii care sunt ascultatori, au rezultate bune scolare, caci sunt silitori, se comporta dupa regulile societatii, asa cum viseaza unele mame sa le fie copiii, unii chiar sunt, nu inseamna adulti sanatosi. Pentru ca nu se pot exprima atunci cand trebuie, sa faca prostiile la vremea lor, dezvolta multe frustrari iar la maturitate devin oameni rai, cu sufletul in descompunere si nimic nu ii mai poate salva.

Ca sa nu mai spun ca aceasta remarca "subtila" nu este deloc scuzabila. Greseala este a mea, am avut prea multe asteptari.

anca_27 spune:

Hooopa, c-au luat-o lucrurile la vale...

Cu frustrari crestem cu totii. E nevoie de ele cum e nevoie de alte rele bune. Si eu am fost docila si cuminte la scoala, (si-acu par fte docila si cuminte ), am avut si poate am refulari, dar multumesc lui DD ca pot trai cu ele, mai scot din rucsacul ce-l car in spate si analizez, ce nu pot prelucra arunc inapoi si las pe alta data, si tot asa. Vrem, nu vrem, copiii nostri trebuie sa stie si despre frustrari si limite. In masura in care noi permitem asta.

Lizzy, eu cred in altceva. Cred in copii altfel, pentru ca noi ii crestem altfel. Pentru ca ii dorim, simtim, iubim 100%. Si din atata afectiune si dat totul, se naste ceva deosebit. Si mai cred ca ei pot simti, vedea, dincolo de noi. Ochiul, simturile noastre sunt setate pe o anumita frecventa, ale lor pot vedea dincolo... Ce vedem cu ochiul liber noaptea? Nimic. Ei, dar daca luam un binoclu cu infrarosii, dincolo de lentile vedem viata... Cam asa inteleg eu lumea lor. N-o vad dar incerc s-o accept si s-o inteleg.

Aura, as indrazni sa-ti propun sa-i vorbesti despre o alta autoritate (desi pare prea dur cuvantul). Cea de peste noi toti. Acel Ceva care a facut ca noi sa fim alive, si tot noi sa fim norocosi ca pruncii nostri ne-au ales pe noi sa le fim parinti, vb cuiva. Si poate daca in timp, o accepta, va vede si pe voi altfel. Nu stiu cum sa-i spui, Dumnezeu, Divinitate, Energie, ce sa-i explici sa inteleaga, dar ... poate merge. Zic si eu, nu dau cu parul... Poti pleca chiar de la planetele si dinozaurii atat de dragi.
Si poate sa vorbesti cu educatoarea, sa-i pregateasca ceva special. Daca e peste limita ei de intelegere, cumpar-o, sa para c-o face pt altceva, dar s-o faca! (grozav sfat venind tocmai de la mine, dar asta e lumea in care traim, pentru copilul meu as face-o) Mie, ca si cadru didactic, nu mi-ar fi greu sa pregatesc unui copil special ceva special. De fapt, asta se cere, sa lucrezi diferentiat...

Mami de Sara (8 dec 2008)
============
www.sling.ro/" target="_blank"> Poarta-ma, mami!

===================
"Fii tu schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume."(Mahatma Ghandi)

canuta-om-sucit spune:

Dupa cum vezi Anca nu am generalizat, am spus doar ca unii asa sunt, este o consideratie personala.

Va multumesc pentru sfaturi, opinii. Consider ca am epuizat subiectul.