Mild Asperger - debut? (2)
Raspunsuri - Pagina 9
cenia spune:
Citesc citesc si il descoper pe David al meu.
AM mai citit subiectu odata, am discutat cu soata, m-a convins ca nu.
Am recitit dupa postul Sinzianei sa vad de ce se inspaimainta ea ca mie mi se pare David al ei super dotat si peste media de inteligent ( am zis ca na, mosteniri genetice, bunici, unic copil, atentie numai spre el) dar am vazut ca al meu, dupa ce am citit 20 de pagini anterior, alte definitii pe net, se incadreaza la mild. of.
sa rid? sa pling? ma bucur ca am gasit de ce e special. o mama isi da seama ca totusi ceva nu e ok. tot am zis ca e cam ciudat. soacra zice ca e ok asa a fost si sotu si sa nu mai fac comparatii cu altii copii.
soata nu a vrut sa discutam, am insistat si acum e socat ca s-a descoperit pe sine insusi! e un pic afectat pentru baiatul nostru, asa cum sunt si eu. deocamdata trebuie sa ma cool of si apoi poate am sa le iau si eu la rind cu descrierile comportamentului unu baiat de 5 ani, rigid, nu face contact cu ochii, multe ticuri, mereu trebuie sa bage ceva in gura, nu suporta sa tai unghiile, nu se joaca in echipa, doar el sa comande, nu se poate incheia sau descheia la nasturi, sireturi, sa taie cu foarfeca, frica excesiva, acum abia ii place apa, a plins mereu in apa de bebe, acealeasi mincaruri nu schimba niciodata isi face greata daca il santajam, socializarea e grea(am pus-o pe seama ca e bilingual), jocuri cu caracter repetitiv,extrem de sensibil, plingea la tom si jerry ca lua bataie Tom, am zis ca sa o fi felul lui, ticuri cam multe, multi imi zic ca e hyperactiv, nu am cum sa-i contrazic, asa e; deseneaza foarte interesant, cu ambele miini, nu intelegi nik, dar daca explica ce si cum parca se ia voalul... sunt multe, dar am crezut ca asa e copilul meu, mai greu de negociat cu el. sunt trista, dar ma bucur ca am gasit informatia aici. mergem inainte cu ajutorul lui Dumnezeu si vom reusi. trebuie!
doar is copii nostrii si ii iubim enorm.
am sa revin sa va intreb cu ce incep. nu fac autodiagnostic, vreau doar sa imi ajut copilul sa treaca peste frustrarile nenumarate cu care se confrunta.
Cenia
un parinte ingrijorat
Chuny spune:
Msl1 si Cenia, 
.
Am o intrebare pt mamicile cu experienta diagnosticului: copiii vostri se intimideaza usor?
Sib http://aripicarecrescinnoi.blogspot.com/ ***** www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">MULTUMIM PT CEEA CE ATI FACUT PT SONIA
Nasterea ariciului Vladimir *****
***** Anna, o nastere cu viteza
arminad spune:
[quote]Discutind cu psihologul mi-a explicat ca, daca nu voi anunta diagnosticul la scoala si fetita va continua sa aibe probleme de exemplu nu urmeaza regulule, e agresiva cu ceilalti copii etc va fi catalogata ca un copil "rau" si va avea probleme cu profesorii, in schimb daca anunt atunci programul va fi adaptat special pt ea si se vor ocupa in mod mai special de ea si vor fi mai permisivi. [quote]
Nu este asa.
Daca vrei sa o dai la scoala publica la 5 ani cind incepe kindergarten si vor constata ei ca e un copil "rau" te vor chema la scoala sa semnezi sa fie evaluata. O fac pentru simplul motiv ca sunt obligati sa identifice copiii cu probleme. Daca nu o fac pot sa fie dati in judecata. Tu nu esti obligata sa accepti. Stiu destui parinti care au refuzat serviciile scolii.
Nu o va persecuta nimeni daca refuzi ci va fii lasata sa se descurce singura cum poate ca asa ai hotarit tu ca parinte.
Educatia speciala nu e o obligatie ci este un drept. E ca si cum te-ar obliga cineva sa iti dea niste bani degeaba, pentru ca de fapt asta fac, cheltuie o groaza de bani cu copilul tau.
Nu vor fii nici mai permisivi ca are diagnostic. Daca are o invatatoare dificila tot prost te vei intelege cu ea. Va merge in schimb la logopedie, terapie ocupationala, psiholog sau profesor de ed speciala pentru social skills si va avea niste acomodari in clasa.
Daca te hotarasti sa apelezi la serviciile scolii si sa anunti ca are probleme de limbaj si nu autism ei o vor evalua oricum. Daca in urma evaluarii ei stabilesc totusi ca are autism, o vor incadra la autism si ii vor oferii terapiile care se ofera pentru autism, indiferent ce le spui tu.
Daca astepti pina incepe kindergarten si eventual sa vezi daca ei constata ca are probleme, pierzi doi ani de terapie dar s-ar putea sa scapi de eticheta.
Daca actionezi acum, dar asta inseamna chiar zilele astea pentru ca evaluarile se fac acum vara, poti incepe din toamna. Va avea in schimb label. Eu nu stiu cit conteaza pentru viitor si nici nu m-a interesat niciodata. Eu traiesc mai mult in prezent. 
Sec si la rece cam asta e situatia, astea sunt alternativele. Decizia e numai si numai a ta si te cred ca nu e usor de luat.
sinzi_ana spune:
Cenia, si eu am impresia ca e genetic...si sotul meu e tot cam asa...si tatal lui la fel...isi exprima sentimentele cu mare greutate...
Si David deseneaza ff complicat:
http://www.flickr.com/photos/11552209@N04/4410889403/in/photostream/ (si astea sunt unele dintre cele mai simple) si el e singurul care le poate povesti
Nici eu nu stiu ce sa cred....poate doar sunt deosebiti...sau poate chiar vad lucrurile intr-un mod diferit fata de noi....
Mirela, la montessori toti copiii sunt egali....nu se fac diferente intre copiii "altfel" si ma gandesc ca s-ar simti confrotabil...plus ca sunt copii de toate varstele si ne stim cu mai toata lumea pe acolo....
E doar un gand care mi-a venit acum....
Sa vedem ce o fi....
columbiana spune:
Sinzi, sa stii ca cu cit creste, va fi mai grea trecerea de la un mediu la altul (eu speram in inbunatatiri, dar anul asta parca relatiile s-au deteriorat); copiii cresc si isi pierd inocenta, si pina isi gasesc in schimb maturitatea e o pauza cu rautate <bruta>, cel putin eu asa am perceput clasa a patra a lui fiu'meu;al meu cel putin este ramas in urma emotional (doza de naivitate superioara virstei, maturizarea vine mai greu) si a venit cu etichete gen gay daca a incercat sa se imprieteneasca, de exemplu.
Pentru mine ideala ar fi fost o scoala privata, apoi una de stat (unde e), dar in nici un caz sisteme alternative care-i tin deoparte de realitatea din societate.
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
msl1 spune:
Multumesc frumos pt raspunsuri!
Arminad exact la asta ma gindeam si eu ca vor descoperi autismul oricum pina la urma, stii cum e speranta moare ultima, ca tot am sperat ca va recupera. O sa ma decid in curind ce voi face.
Sibylle, fetita mea este foarte indrazneata, nu este timida deloc.
ra_mi_ella spune:
Si baietelul meu este foarte indraznet. Nici urma de timiditate.
bird70 spune:
Nici pitica mea nu e timida.
Ce am observat eu ca ajuta foarte mult cu anxietatea, este faptul ca are multa incredere in noi. In ultimul an am avut foarte mare grija cu pitica si de fiecare data cand a fost anxioasa am discutat, am ascultat si i-am dat sansa sa aleaga. Am observat ca are tendinta sa-si asume anumite 'riscuri' daca se simte in siguranta si ii dam timp sa se obisnuiasca cu ideea. Cand era mai mica, din cauza anxietatii si scandalului pe care il facea, evitam sa ii spunem ca urmeaza sa mergem intr-un loc nou de exemplu, si asta a contribuit foarte mult la agravarea anxietatii si stresului. Acum ii spun cat mai din timp si trecem prin tot procesul de explicat de ce, cand, cum, cine va fi acolo, etc iar si iar si...iar 
, dar se obisnuieste cu ideea si daca ii dau si o iesire de urgenta (daca nu ii place plecam sau ne retragem altundeva, etc) de obicei face fata destul de bine.
De asemenea avem grija sa ii spunem zilnic cat de mult o iubim si cat o apreciem si nu facem prea mare caz de dificultatile ei. Acum vreo 2 luni am fost la dentist ca avea o carie mica pe o masea de lapte. Ne-am pregatit cam o saptamana pentru asta, cu discutii zilnice si repetand motivele pentru care e necesar sa mergem. Dentista i-a explicat cum e cu frezele si exact ce va face dupa care i-a cerut sa se urce pe scaun. Saraca de ea tremura toata, o durea capul si burtica. Mie mi s-a facut rau numai uitandu-ma la ea cat era de stresata. S-a asezat pe scaun si dupa ce a pus cateva intrebari i-am spus ca daca incepem mai repede terminam mai repede. Dentista a spus sa ridice o mana daca vrea sa se opreasca. Se facuse alba si ii tremurau mainile atat de tare 
dar nu a ridicat mana. A stat cuminte cat i-a facut cu freza, a pus o gramada de intrebari cat i-a pregatit plomba. Atunci mi-am dat seama cat de curajoasa si cat de puternica este. Nu stiu cati adulti ar fi reusit sa urce pe scaunul ala si sa stea acolo cu gradul asta de anxietate. O vad de multe ori cat de stresata este dar nu se lasa. Au avut un sleepover la scoala in sala de sport, tot anul 3. A durut capul si burta, a fost asa stresata dar s-a dus. Eu am mare incredere ca va reusi sa aibe o viata frumoasa pentru ca e foarte ambitioasa si inteligenta si nu se lasa oricat de greu ii este. Seamana foarte tare cu sotul meu 
.
Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
ra_mi_ella spune:
Am o nelamurire. Toti copilasii despre care citesc sufera de anxietate cand se pune problema de a incerca ceva nou, de a pleca intr-un loc necunoscut. David am meu nici gand de asa ceva. E un copil extrem de vesel si e super incantat cand trebuie sa incerce ceva nou. De aceea ma si sperie, am mai povestit asta, el nu constientizeaza daca cineva necunoscut ii propune ceva, el imediat accepta si nu realizeaza ca nu e bine, nu trebuie sa plece cu o persoana necunoscuta. Si am incercat sa ii explicam in diferite moduri ca e periculos, ca trebuie sa ne anunte intotdeauna, dar nu e nici o schimbare.
Ce parere aveti?
cenia spune:
Hello!
Am revenit. Vad ca nu mai scrie nimeni
Noi am inceput scoala si ia ghici? deja am fost la director pt comportament rau. are zile cind se trezeste cu fata la carsaf si nu vrea sa faca ce i se spune in clasa si basta. lectiile is un cosmar cu el. ce sa fac?????????
RRox help.
lectiile ii plac cind e vorba de cifre, numarat, dar nu poate suporta si nici nu vrea sa inceapa exercitiile cu litere, sau cele de colorat.cele ce implica migaleala.dar nu coloreaza, ci mizgileste.
la numarat ii place.
nu dam zahar in alimentatie. incercam.am observat ca atunci cind are parte de ceva desert sau incepem ziua cu piine cu unt si dulceata nu avem ce discuta cu el. face ochii mici si ne provoaca intentionat sa vada pina unde ii merge.la teste nu a iesit bine. 75- 64% .nu are rabdare sa le faca. nu fac suplimentar cu el deloc.
sa caut carti ceva help