Luati notite cand cititi?

mirela.d spune:

Draga mea, daca tu nu tii minte ce citesti si trebuie sa-ti iei notite, nu inseamna ca toate suntem asa. Eu retin foarte bine ceea ce citesc (si crede-ma ca citesc mult si carti bune) asa ca nu am nevoie de notite.
Celelalte fete, va rog sa-mi scuzati ironia dar asa mi s-a luat sa nu pot sa spun ca am alta parere ca imediat se gaseste o persoana sa faca pe desteapta....

lilanda spune:

Mai incet cu capul de perete, sa nu-l strici! Inainte de a mai fi asa ironica, io te invit respectuos sa te opresti doar la judecatile tale despre cum trebuie citita o carte (desi nimeni nu ti-a cerut asta) si sa te abtii de la parerile despre persona mea. Multumesc pentru intelgere. Lectura placuta in continuare !

mirela.d spune:

Daca ai ceva sa-mi spui, te rog fa-o pe PM! Nu incepe un "scandal" si la un subiect despre lectura unde se presupune ca intra persoane culte. Eu am spus cum procedez si care este parerea mea vizavi de subiect.
Si am incheiat discutia "publica" cu tine.

denizel spune:

Dap, comoditate e si la mine .

Am carti pe care pur si simplu le-am adorat si pe care le-am umplut cu insemnele !, !!, !!!, chiar si !!!! :))))) facute usor cu creionul pe marginea foii.
(Cred mi s-a spus vreodata ca o carte nu trebuie atinsa cu un instrument de scris. Pentru ca, daca citesc in public o carte de insemnat , incerc sa ascund momentele in care ! sau !!!! :))))

Ca sa revin, pun semnele de exclamare in dreptul pasajelor asupra carora imi propun sa revin dupa terminarea cartii, actiune urmata desigur de stergerea cu radiera a insemnelor :)).
Nici nu revin, nici nu mai sterg cu radiera :)).

Nu doresc sa revin asupra pasajelor respective in scopul de a le memora, ci pentru a-mi spori placerea pe care am avut-o citind acea carte sau pentru a aprofunda o idee sau pentru a cauta cate ceva in legatura cu acea idee.

Concluzie: ma apuc de luat notite :). Ce-i in mana nu-i minciuna. Cu semnele de exclamare nu am facut nici o branza .


Mi-au placut mult de tot notitele luate pe o piatra :).



Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.

Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.

ladyJ spune:

Eu am prostul obicei de a face semn direct pe carte, adica in colt Toate cartile mele au file indoite, motiv pentru care nici nu le imprumut.

Nu scriu citate pe hartie pentru ca, in primul rand, mi-e lene, si in al doilea rand mi se pare ca-si pierd din farmec daca le scot din carte

Cand indoi coltul? Cand gasesc niste vorbe care fac un ´´ding´´ in capul meu, cand imi place foarte tare cu ce cuvinte s-a descris o anumita stare, cand gasesc o simpla propozitie despre ceva la care m-am gandit dar nu am reusit sa gasesc exprimarea ´´de senzatie´´ singurica.

Cand eram la facultate, cartile de specialitate erau colorate, subliniate cu rosu si verde.
Asa fac si acum cand, profesional, invat cate ceva: stau cu markerul in mana si subliniez

Nu stiu daca e off topic, dar vreau sa va spun o metoda foarte buna de a invata(in afara de marker)
-iau niste foi si imi fac scheme cu sageti si liniute, ba mai folosesc si sinonime pentru o anumita exprimare ´´de lemn´´. Totul neaparat colorat Apoi stau cu hartiile alea in fata si memorez efectiv schema, logic. Am o memorie vizuala mai buna decat cea auditiva si schemele astea colorate m-au ajutat intotdeauna. Ba chiar si acum imi amintesc cutare schema folosita in liceu...
La examene eu nu mergeam cu lectia invatata ci cu schema intiparita bine pe retina

Deianira spune:

Exact asa faceam si eu in facultate . Si invatam cat mai original cu propriile cuvinte, nu papagaliceste.

Denizel, apropo de !!! am luat si eu si prietena mea cea mai buna la un moment aceiasi carte sa o citim si ca sa ne comparam ideile am folosit tot semne de exclamare langa acolada care le merita evident :-))!

---

Adela99 spune:

nu iau notitze - nu pentru ca am memorie buna ci pentru ca mi-e leenee - si am regretat de multe ori. nici nu subliniez - numa' in cartile de specialitate - ca mi-e nushtiu cum.
da' trebe' sa recunosc ca mi-a placut teribil cand am citit .pdf am subliniat, ingroshat, colorat intr-o veselie :)

RWheelwright spune:

Eu mi-am facut o agenda in care notez cartile pe care le-am terminatde citit (asta asa, ca o motivatie, ca daca le notez inainte, nu se stie cand le mai sfarsesc ). Scriu titlul, autorul, editura si daca le iau de pe la biblioteca scriu si de la acre si ce cota au (defect din facultate, cand aveam nevoie de o gramada de carti si trebuia de multe ori sa revin la altele si ca sa nu mai caut din nou....). In plus, mai am si alte rubricute: gen (dupa criteriile mele ), sumar (nu va inchipuiti ca fac vreun rezumat, ci ideea principala) si extrase (vreun citat aparte, vreo idee deosebita, s.a., pareri. A, si in dreptul titlului fac cate o figurina 'smiley' (zambeste dc mi-a placut, daca nu-nu, s.a.). Stiu ca am insirat multe aici, dar, de fapt, scriu lucrurile pe scurt. Poate imi vor folosi vreodata, poate cineva ma intreaba de vreo carte (o nepoata, o prietena)sau pur si simplu voi dori sa recitesc ceva. Asa, pentru mine. Si ca sa vad - inca o data - cat m-am lenevit cu cititul intr-un an!

De scris nu scriu pe carti; cursurile obisnuiam sa mi le subliniez cu creionul (ce era mai important) si ma ajutam de scheme, liniute si chestii de genul asta, insa fara culori (culorile prea multe m-ar obosi la citit).

monixy spune:

Apropo de stilul si locul notitelor : se pare ca a intercala propriile idei si grafisme in textul unei carti este putin obisnuit .
Eu , mai nonconformista , m-am gandit ca spatiile albe imi dau si mie permisiunea sa imi expun punctul de vedere , pe principiul ca , pentru mine , o carte e un dialog viu , interactiv la propriu . Altfel stau lucrurile cu paginile artistic decorate , hartie speciala sau editii de valoare.
Citisem undeva ca nu sunt incurajate in cartile pentru "oameni mari " ideile de mixare a diverse exprimari artistice vizuale , acestea se folosesc cu mare succes in cartile pentru copii ; totusi nu v-ar placea sa cititi un text minunat pe un fundal intr-o culoare (sau mai multe) in tonuri pierdute sau cu diverse siluete slab vizibile , evident raportate la context ?
Pe asemenea carti cu siguranta nu as adauga nimic !

http://bazar-livresc.blogspot.com

suris spune:

Da. Am un caiet dictando cu coperta visinie, poate fi folosit si pe post de jurnal si sta pe birou la indemana cu un stilou chinezesc langa. Cand nu e folosit trece drept element de decor. Cand citesc cartea sunt pasaje sau expresii care imi plac mult asa ca incerc sa retin pagina si revin dupa. Nu fac adnotatri pe carti, chiar le citesc tinandu-le deschis foarte putin ca sa ramana cat mai noi. Cand termin de citit cartea ma intorc la pasajele cu pricina si le notez in acest caiet, specificand dedesupt titlul si autorul. De obicei notez expresii scurte, rareori cateva randuri. Las un rand liber si trec la urmatorul gand din carte sau la o carte diferita. Ordinea acestor idei este data de ordinea in care citesc cartile. Am cochetat cu ideea de a tine aceste ganduri in format electronic, insa mi-am dat seama ca scriu de mana tot mai putin, mi s-a deformat scrisul (in rau din pacate) si scrisul cu stiloul e stangaci (apasam sau zgariam cu penita, de asa multa vreme nu mai folosisem stilou si cerneala). Nostalgii...

--un suris