La Multi Ani! Fulguleti de nov - dec 2006 (222)

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Laura13 spune:

ola.
pana acum s-a intrat pe acest subiect de 300 de ori. avem fix 20 de raspunsuri. mai putin de 10%. oare de ce?
mamici multumesc de pareri si sfaturi.problema noastra e destul de complicata sau cel putin asa o vedem noi, de aceea cautam solutii complicate, poate.
crizele lui dani se accentueaza. rabdarea noastra dispare. comunicarea la noi in familie, intre toti membrii luati doi cate doi a disparut. azi am fost si am vb cu educatoarea. care imi explica cum e dani la gradi. painea lui D-zeu. calm, rabdator, intelegator. nu exista NU, NU VREAU, NU FAC.
acasa e exact opusul. nu reusim sa ii intram in voie. da cu mancarea de pamant, arunca jucariile care incotro, daca fac ceva in casa vine si imi strica toata munca. ii explicam - efect zero barat. il certam - efect zero barat. aseara s-a rupt filmul si a luat bataie. de la amandoi. efect - zero barat. cand i-am spus ca se va culca singur seara s-a schimbat la 180 de grade si restul serii a fost ok.
vina e exclusiv a noastra. a adultilor. ca nu stiu/reusim sa gasim metoda potrivita de a ajunge la mintea lui. ca nu reusim sa il facem, cumva, sa inteleaga si nevoile noastre. de a intinde rufele inainte de 11 noaptea cand se culca el. dani daca ne vede le arunca prin toata casa, pe dulapuri, pe dupa dulapuri. ca ne e foame si vrem sa mancam. el urla sa nu mancam si sa ne jucam. ca trebuie sa mergem la toaleta si ca tin usa inchisa sa imi schimb tamponul ... NICI MACAR ASTA NU POT SA FAC. nu vb de a sta de vorba cu florin 2 minute ... nu se poate. nu vb de a face baie/dus inainte de 11 noaptea ... nu se poate - chiar daca celalalt parinte sta cu el. nu vb de a merge toti la un restaurant ... nu exista asa ceva.
nu stiu. poate cer prea mult. poate. nu stiu cand ar trebui cultivat/invatat respectul fata de altii, fata de munca lor ... fata de viata lor. pai noi mai vrem un copil. e imposibil. innebunim. clar. so amanam cel putin inca un an proiectul.
noi nu avem nici un fel de ... autoritate, in lipsa unui alt cuvant, in fata lui. nimic. face din nou carpe, pana cand ne sare mustarul si iese scandal. nici asta nu e solutie. asa ca m-am gandit la acest sistem de reguli. ca sa inteleaga clar ce trebui sa respecte. de ce trebuie? pentru ca sa avem liniste in casa. pai daca eu ma rog de el 1h sa manance dupa care el spune ca e "beac" - adica rea -, fara sa o guste si o da pe jos ... la 3 ani ... sorry, da' chiar vad negru in fata ochilor. mai ales daca o fac la 12 noaptea sau in loc de a face o baie sau orice altceva.
daca el vrea un pahar cu apa si il are langa el eu trebuie sa vin din alta camera sa il dau pentru ca el nu vrea sa il ia singur. si eu ma duc. ca ma gandesc ca si asa bea 100ml de apa pe zi. dar in secunda doi ma apuca nervii.
nu stiu cum sa va explic cum e la noi. de ceva timp. fiind nervosi tot timpul si relatia noastra are f mult de suferit. f mult. suntem extrem de distanti unul cu celalalt, cand adoarme dani nu vrem sa il mai auzim pe celalalt. florin se aseaza la calc, iar eu la tv. si tot timpul ne propunem ca maine ... da' maine o luam de la capat.
am hotarat sa mergem la un psiholog pediatru. noi. adultii. sa ii spunem ce si cum si sa ne arate cu degetul unde gresim. ca la prosti. ca nu mai stim ce sa facem sa fie bine.
ok. varsta critica. 2-3 ani. dar continuu??????????? incepusem sa ma gandesc la probleme neuro. fetelor, stam la etajul 3. eu il aud din statia de tramvai cum urla. ma ingrijorez. rau. si nu stiu unde am gresit. si cum sa facem sa fie bine.
sorry ca mi-am desartat caruta asa, aici. daca aveti pareri, opinii, chiar si rosii pe care vreti sa le aruncati spre mine ... dati cu incredere. nu conteaza. atata timp cat ma puteti ajuta, cumva, sa fac lucrurile mai bine pentru dani si pentru familia mea.
pup.

Laura lui Daniel - 14.11.2006
Poze Daniel

slideshow Daniel

Mamici din Iasi

www.geocities.com/mami_nov_dec_06/" target="_blank">Fulguleti noiembrie-decembrie 2006

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lavinia_P spune:

laura,

Faceti un sacrificiu si mergeti la psiholog- daca e priceput ,nu o sa regretati.
Ce zici tu ,imi aduce aminte de emisiunile lu1 supernanny si cred ca ar pune la incercare rabdarea oricui.

Oricum..daca tot stati unul la tv,unul la calculator- propune-i sa va uitati la un film impreuna.De ex.,sunt seriale ca "Lie to me" sau "The mentalist" sau "House"(preferatul meu)-foarte faine,fara legatura intre ele care dureaza 40 min episodul.
Si macar poti sa il inghesui in pat/canapea sa va uitati la film.

Noi suntem inca la tratament IV pana luni..mi se rupe inima-e intepat peste tot..dar mai avem un pic si sper sa scapam..
Vom face Prevenarul asta-ca daca mai face o data asa un episod, tot nu e bine.Vom mai lucra la imunitate ,homeopat si alopat.
Si la gradi..nu stiu..poate din decembrie sau ianuarie..
Trebuie sa mai trecem si pe la Tg Mures sa o iau mai tare pe dr cu operatia..ca simt eu in sufletul meu ca a venit vremea sa o facem.

Donia,
Vrem poze!

minunea mea
www.inimacopiilor.ro/campanie/campanie.php?gamePlayed=0" target="_blank">pt inimioare

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Yagmur spune:

Laura, din pacate nu am timp sa scriu prea multe... dar crede-ma ca poate e indicat sa discutati cu un psiholog; pe mine singura sedinta la care am fost chiar mi-a placut si as fi continuat daca nu incepeam sa lucrez 12-14 ore/zi.. si de unde timp de psiholog.
Te inteleg ca esti la capatul puterilor.. si eu am simtit in perioada in care Luca lovea, se lovea, ma lovea tare pe mine, se tavalea pe jos etc, etc ca mai am un pic si cedez... si sa stii ca doar cu mine facea asa; cu Olimpia foarte rar; eu efectiv am inteles mesajul lui asa: nu stai suficient cu mine.... poate m-am inselat...
Nu stiu daca am facut eu ceva special, dar acum ne intelegem mult mai bine, desi ne vedem doar 2 ore/zi.... el tipa in continuare cand e suparat sau vrea ceva, dar ii explic ca nu se poate, de ce nu se poate, ii spun ca il inteleg ca e suparat, dar la ora 23.00 nu putem sa ne uitam la Cars, e timpul de culcare, punct!... si gata.... si a invatat ca urla degeaba...
Trebuie sa plec dar sper sa reusiti sa gasiti o solutie... imi amintesc de mine cand plangeam seara pe balcon, infuriata pe mine ca sint obosita si nervoasa, singura si fara nici un suport la vremurile grele.. sincer, acum ma bucur de perioada asta buna si ma incarc pozitiv, asteptand crizele de dupa 3-4 ani
Weekend placut tuturor!

Yagmur - mami de Luca (19 decembrie 2006) varsta Luca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulia-stefy spune:

Salutare!

Si noi pe langa casa.... Sunt si eu doar cu Gaza mea si am timp sa scriu... inainte de a ne face curaj sa iesim afara...
Week-end-ul trecut a fost mama mea in vizita si i-a facut toate mofturile... I-a luat o groaza de inele, bratari, clame de par.... si e toata plina de tot ce vrei... E o cocheta....
Nu o mai intereseaza decat cartile si "ornamentele". I-a luat carti pentru copii... de colorat, sa invete diverse, cu exercitii....ca a vazut ca nu o intereseaza altceva.... E casa plina de carti....I-a luat si carti cu puzzle... Si ea e foarte incantata....

Eu i-am luat deja pentru Mos Craciun doua volume din Prima mea enciclopedie cu Winnie Pooh....Pamantul si Animalele....Natura nu am gasit-o... inca... Ca sunt 3 volume. O mai caut inca. Apropo...o tema....Deci voi ce cadouri va ganditi sa luati fulguletilor pentru implinirea celor 3 anisori si pentru Mos Craciun?
Ma tot gandesc ce cadouri sa ii iau.... Ca plusuri nu o mai intereseaza...jucariile in general nu o mai intereseaza.

Dia, tu de unde ai luat stickerele? Eu deocamdata tai hartie colorata si o lipim cu lipici din ala stick.

Laura, si Stefy e o cumintica la cresa... Si acasa... acasa face ce vrea ea. Acolo, doamnele au o anume autoritate pe care noi acasa nu o avem. Acolo cand se ridica de pe scaunel il pune la loc, cand pleaca acasa isi duce jucariile la loc fara sa ii spuna cineva... Acasa ... nu prea, ii spun si nu vrea sa faca. Sunt momente cand face si momente cand nu. Acasa seara, e foarte mofturoasa si nu ne intelegem mai deloc, pentru ca la cresa refuza sa doarma... NU vrea si pace... In zilele cand e acasa, adica in week-end ne intelegem bine, ca eu stau dupa ea si o culc. La cresa sunt multi si nu sta nimeni sa se roage de ea sa doarma si de miercuri pana vineri... cand o ajunge oboseala, e jale seara.... Iar sotul cand vine si mai e si el un pachet de nervi si daca am avut si eu o zi proasta... "ne intelegem perfect" Colegele mele cu copii mai mari spun ca dupa 4-5 ani copilul e mai intelegator si nu mai exista nici discutii intre adulti. Tati nu prea intelege de ce trebuie sa faca ea mofturi... si o cearta si atunci ea urla... efectiv, eu ma enervez, ca daca o cearta nu obtine nimic si desi ii explic e mai rau decat ea.... si nu intelege. Am incercat sa ii explic ca daca el la 34 de ani nu intelege ca ea e copil si e obosita si.... bla, bla,... ce pretentii are sa inteleaga ea la nici 3 ani.... Dar si sora mea spune ca la barbati e mai greu sa inteleaga anumite lucruri... Ca pe o mama o doare sufletul mai mult de suferinta puiului.... Ma gandesc ca nu la toata lumea e valabil, dar la majoritatea celor intrebati, am primit cam aceleasi raspunsuri.... Astept sa mai treaca 2 ani, sa inteleaga Stefy.... Eu incerc sa-i explic si uneori intelege.... dar sunt momente cand nimic nu o linisteste si atunci ies din camera si o las... si dupa ce se linisteste vine dupa mine si ma cheama... Si asta de obicei cand sunt si eu plina de ... de la serviciu... ca nu vreau sa-mi vars pe ea nervii de la job, ca nu are nici o vina...
Si Stefy a luat-o de la tati ca nu ne lasa sa vorbim si a vazut si el ca rezultatul e invers asteptarilor si nu a mai incercat de atunci... Dar sunt seri cand sunt problem,e de discutat si nu se pot discuta decat dupa ora 22 dupa ce se culca ea. Cu treburile prin casa, am obisnuit-o sa ma ajute... Cand intind rufe ea mi le da la mana, cand fac mancare, imi aduce legumele... si altele... la prajituri ii dau si ei o bucata de aluat....
Cu mine e... nu stiu... e altfel... am si eu momente cand nu mai pot... dar de obicei o iau intr-un colt si ne uitam una in ochii celelilate si o intreb ce o supara si pana la urma ne intelegem, dar asta presupune ca sa fiu calma si sa am rabdare si sunt momente cand nu o am.... si apoi dupa ce o vad asa, si tati nu o intelege si o cearta si mai rau face, ori ma duc in baie si plang, asta in cazul fericit, ori printre lacrimi, dupa ce o trimit pe ea in camera, ma rastesc la el ca nu intelege si nici asa nu e bine.... Discutii sunt cam zilnic in ultima luna si uneori... imi vine sa ma duc in lume, dar ...
Am zis intr-o zi in fata lor, ma duc in lume si Stefy ma intreaba: Ma iei si pe mine cu tine? Deci oriunde m-as duce nu scap de ei, asa ca trebuie sa fac ceva sa ma inteleg cu ei asa cum sunt ca sunt ai mei amandoi... Si sunt sigura ca de mine depinde si ma rog la Dumnezeu sa-mi dea rabdarea necesara sa pot aplana confictele dintre ei... ca daca eu sunt calma... ii potolesc si pe ei....
Cred ca am scris destul....


Lacramioara si Stefania Iulia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dandusa spune:

Laura,

cred ca fiecare copil trece prin perioada descrise de tine.unele mai accentuate,altele mai diminuate.depinde de personalitatea fiecarui copil si de disponibilitatea fiecarui parinte.
daca Crinuta incepe programul de testare...,ma suspun.intru in jocul ei si-i fac pe plac,ma distrez ca a aruncat apa pe jos,intentionat...,dar si mai tare ma distrez cand incerc sa strang.niciodata nu-mi rezista.mereu intra in joc.daca imi ia rufele din lighean si mi le arunca dupa dulap,incep cautarea lui holmes.care gaseste prima,rufa,castiga un cadou(cadou care poate sa fie si un pupic...,dar ea afla abia la sfarsit)in 3 din 3 cazuri,ea castiga,deci scoate rufa si o si intinde..."doamne,ce fata harnicuta are mama,ce mandra sant de ea!"...daca vine la baie cu mine(si numai asa se intampla),fie ii dau de lucru cu ceva 'interzis',gen trusa de machiaj...,ca sa stea concentrata si eu sa-mi pot schimba tamponul...,fie ii propun sa se spele pe dinti sau sa se joace cu seringa in apa.daca arunca mancarea pe jos,ma supar.schimb tonul din joaca in serios.sant ferma si-i explic ca nu-mi place.sant suparata.ii explic cum sa se faca inteleasa,cand nu vrea sa pape."nu vrei s amananci,ok.spune si strang.nu arunci cu mancarea.o putem da la pasarele(si deschidem geamul,sa asezam pe ap de aer conditionat,mancare la pasarele) sau o putem da la catel(scot punga si asez mancarea in punga.punga langa usa.cand iesim afara,hranim catelul).acum comunicam f bine.spune ce simte."sant nervoasa,lasa-ma putin" si o las! "Radu nu ma lasa sa ma joc" il iau pe Radu si o las! "nu vreau s amananc/beau" nu insist,ea stie mai bine!"nu vreau sa dorm" ok,ne mai jucam putin si apoi ne pregatim de nani! "vreau ciocolata" azi ai mancat destul.daca intreci masura,iti apar bubite(este f constienta si intelege,pt ca face o forma de alergie de la cioco)sau alte si alte exemple,care acum nu-mi vin in minte...
important este,dupa parerea mea...sa le faci jocul cu calm,cu explicatii...DAR sa stie ca nu te poate duce de nas!ok,mami sta in cap,face ca toate animalele,se joaca nelimitat...dar cand apare tonul serios,ne conformam.se accepta si deviatii,dar cu explicatiile de rigoare."ok,acum facem asa,pt ca,bla,bla...,dar data viitoare,te rog sa tii cont de mine/situatie si sa facem asa...,bla,bla"
ma arat dispusa s-o ajut sa distruga casa,daca asta o face fericita in acel moment,ne distram,ne minunam si apoi strangem impreuna.nu exista "Crinuta strange,ca eu ma uit la tv"personal,nu mi se pare nici o traznaie de-a lor,tragedie!de-aia nici nu spun de traznaile lor...,n-am ce!incerc sa vad de ce a facut acel lucru.ce faceam eu,in mom in care a facut x lucru!incerca sa-mi atraga atentia,cumva?avea nevoie de atentia mea,fie ea si negativa?cand imi raspund "da",la prima intrebare,stau pe ganduri si iau cele mai rapide masuri posibile...ma arat disponibila exclusiv, cat de mult pot,doar EI.cand imi raspund "da" la a doua intrebare,este grav!vorbesc cu Claudiu si planuim cum sa fac s aies doar cu ea,sa mergem ca fetele...,sa ma dedic de tot/cu tot,doar EI.si chiar o fac!astea-s situatiile des intalnite la NOI.si noi stam zi de zi,nas in nas.ne iubim/ne certam/ne impacam.ma are mult mai mult decat te are Dani pe tine.imi imaginez ce este in sufletelul lui,cat de mult ii lipsiti,ce limita fragila are el...mi-e mult mai usor sa-l inteleg pe el,un pui mic,dornic de atentia nelimitata a parintilor,de dragoatea lor...,decat sa va inteleg pe voi,adultii!
cand simt ca-mi pierd cumpatul,tip.si daca vad ca nu se rezolva nimic,ma retrag.cer invoire 2 min,sa ma calmez,pt ca simt ca clachez.simt nevoia sa lovesc.normal,sau nu...,nu stiu...dar am acest instinct!il neg,ma abtin si fug de tensiune,fug de nervii aceia care-mi inunda creierul,care ma fac sa vad negru,care ma duc cu gandul pe taramuri fragile.acele 2 min,sant d-zeu pt mine,in acele momentele.daca-i Claudiu,ramane el si eu ma retrag.urasc aceasta metoda de pedeapsa.urasc numai sa-mi treaca prin cap...,dar lupt cu mine sa ma pastrez cea care am fost pana acum.sa reusesc sa ma adun si sa ma intorc disponibila pt o discutie,pt un compromis,pt o impacare...si totul numai ca ai mei copii sa nu treaca prin ce am trecut eu.
iarta-ma,Laura ...,nu vreau sa supar.ma doare tare sa stiu cat sufera Dani.cu dragoste,poti rezolva totul,crede-ma!nu-mi zi,ca sant diferiti!o stiu prea bine,pe pielea mea!toata lumea,cedeaza la dragoste,ei cu atat mai mult!fa cumva si incearca sa te regasesti in jocurile lui ca pe vremurile in care erai 24 din 24 cu el.pune-te in locul lui.vorbeste cu el mai mult.spune-i sincer ce simti.fa-l sa simta ca-i esti disponibila,ca timpul pe care-l ai liber,il petreci exclusiv cu el.
va doresc din suflet sa gasiti calea usoara,cea mai usoara de a rezolva lucrurile



diamantu' si safira'
poarta-ma mami

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxandra_sb spune:


Ola Laura!
Da, da ai dreptate.. cateodata si mie imi vine sa-mi sterg randurile.. cu puzderia aceasta de ochi necunoscuti, cuibariti confortabil in intunericul anonimatului...


.. cu Dani ma gandesc asa.. ca poate, daca zici ca la grainita nu face crizute/fara nervi/etc. si acasa reversul.. poate ca nu va ia in serios, nu va percepe ca si autoritate, blabla.

Dani: Universul meu de acasa nu are limite.. mama&tata fac (aproape) orice vreau eu.. si pe mine asta ma sperie. Prin urmare cer si mai mult imposibil, ma dau si mai mult in spectacol si so on. Plus ca va simt ca va pierdeti (normal!) cumpatul si asta ma afecteaza si mai tare.

Poate fi, in acelasi timp, o refulare a faptului ca nu-mi place sa merg la gradinita, ca inca plang dimineata cand ma lasati acolo.. ca nu vreau sa plecati si sa ne vedem doar seara, cand deja sunteti obositi si tracasati dupa servici..

Poate am prea multe sau prea putine reguli de respectat.. poate cineva sta tot timpul cu gura pe mine sau din contra..

Donia si Dandusa au dreptate si asta am testat si eu.. ne prostim, ii las sa faca multe, deseori negociem.. DAR cand este NU, atunci NU ramane. Si, cat de calma si sigura pe mine pot fi, ii spun ca nu poate sa se joace cu acel pix/mobil/geanta pentru ca aceea este a mea. Si nu a lui. Daca izbuneste in lacrimi.. imi pare rau ca este suparat, dar tot nu se poate juca cu aceea/nu poate rupe cartea/nu poate arunca cu pietre in altii/etc..

Si G si M au momente cand trantesc, sunt nervosi.. Cateodata functioneaza si ignore.. uneori cu cat stai mai mult dupa ei, cu atat intetesc show-ul. Alteori nu, caci nu vor decat sa fie bagati in seama si asigurati ca inca sunt cei mai iubiti/isteti/frumosi si smecheri.

Nu stiu sa-ti dau prea multe sfaturi.. poate e o idee buna sa incercati sa vedeti ce povete va da un profesionist.. dar, pana atunci, cu siguranta n-as sta sa ma rog o ora de el sa manance (testat.. de-al smecherului n-ar manca, chiar daca i s-ar fi facut, in cele din urma, foame ), sa ma rog sa bea apa cand nu e bolnav, si n-as accepta sa nu ma lase sa inchid usa la wc.

Cred ca in atitudine si in ton stau multe. Cand am facut impreuna cu cainele meu cursurile de dresaj.. am vazut ce minuni poate face tonul potrivit. Nu vocea ascutita/stridenta/nervoasa.. ci tonul scazut, calm dar FERM. Sa se simta din vocea ta ca esti sigur pe tine si ca cerintele tale sunt perfect justificate. Daca tu esti convinsa ca esti the boss atunci si celorlalti le apari credibil 100%. Oho, ce bine functioneaza asta.. cu everybody, nu numai cu cei mai buni prieteni ai omului .

Tu trebuie sa fi convinsa ca este dreptul tau sa ai intimitate in baie, sa mananci cand ti-e foame, sa nu astepti noaptea ca sa intinzi rufele... si atunci o s-o creada si Dani. Cred ca acum se fac primii pasi in a-l respecta pe celalalt.

Am observat ca la G crizutele au atins punctul culminant in primele zile din vacanta, intr-un loc necunoscut, cand noi eram inca obositi dupa servici, si extrem de preocupati de M. Atunci el a ramas cumva pe dinafara.. nu-i mai acordasem suficienta atentie. Si intr-o zi in care nici nu apucase sa zburde suficent pe-afara, pt prima data a facut o criza mai serioasa in public . Noroc c-am reusit sa-mi pastrez cumpatul.. l-am scos din restaurant si-am mers sa ne plimbam un pic pe-afara. Dar nu este mereu usor.. G este extrem de incapatanat si hotarat.. odata nu vroia sa mearga cu noi.. l-am lasat in fata camerei.. si statea acolo, tacut, pe intuneric,.. nici vorba sa vina dupa noi. Cred c-ar fi stat mult si bine..

Ah, si inca o idee.. Dani sta suficient pe-afara? Zburda, se catara, alearga, exploreaza, isi consuma energia? Cred ca este f important.. testat iarasi pe toti copiii din jurul nostru . Si imi amintesc si de documentarele cu Jamie Oliver, ce rapid isi schimbau copiii comportamentul odata ce renuntau la zahar rafinat (si fast-food). E adevarat, erau copii mai mari.

Bafta!
Tu si sotul tau sunteti tineri si va iubiti. Aveti tot dreptul ca acasa sa insemne un camin placut si nu un camp de lupta. Oricum momentele cu nervi, stres si tensiune sunt inevitabile.. dar numa sa nu le depaseasca pe cele bune .



Rasul e ca stergatorul de parbriz: nu opreste ploaia, dar iti permite sa iti vezi de drum. (Jeanne Wasbro)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxandra_sb spune:


Chinico, f bine ca va pauzati pana la anul. Doar ma sti pe mine si gradinitele . Si io o stiu pe Bea fata serioasa, stie ea ce stie .

Donia, enjoy the w-e! Hmmm.. padurile toamna si betia de culori, hmmm.

Ola Shoshika!

Dandusa, noi avem programare la dr.

Lavinia, . A ramas la Tg Mures?

Roxanica, cum se mai simte Maria? Si, schimba semnatura.




Rasul e ca stergatorul de parbriz: nu opreste ploaia, dar iti permite sa iti vezi de drum. (Jeanne Wasbro)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulia-stefy spune:

Salutare!

Imi beau citind mesajele voastre.

dandusa, ruxandra, citesc si incerc sa retin ce scrieti voi.... Imi doresc din tot sufletul sa fiu mai calma, mereu imi propun, dar sunt si zile cand nu reusesc. Si da, daca eu intru in jocul ei.... totul e ok, si ajungem mereu la intelegere.


Lacramioara si Stefania Iulia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kikineata spune:

Roxanica, sa/ti traiasca imbujorata Maria cu gurita aia frumoasa...hmmm. Io zic ca seamana perfect cu tine. Si il pot si io asemui lejer pe chipesul tau cu un alt chipes, adica Marc al Lizzucai :)

Iulia stefy nush sa raspund in totalitate la tema ta, dar momentan stiu ca personaje, puzzle , masinute toate din Pocoyo se indreapta spre noi ca parte din cadou. Oricum cred ca nu/i va tb altceva cand le va vedea, de ziua ei. Craciun mai vedem.

Va las si niste poze cu Gargarita http://picasaweb.google.com/kikineata/2AniSi11Luni#

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxandra_sb spune:


Aseara, un card de copii a cautat la lumina lampioanelor ce le lasasera spiridusii/piticii la radacinile copacilor.. fost asa de frumos.. cum misunau de colo-colo luminitele prin padure, cautand infrigurate. Cei mai marisori erau, normal, mai sprinteni si mai eficienti , dar s-a adunat toata prada intr-un cos si-au impartit-o apoi frateste.

Noi adultii ne-am consolat cu niste placinta, briose si mult vin fiert .


Lacramioara, dac-ai sti de cate ori gresesc si eu..


tema cu cadourile:
G o sa primeasca de ziua lui/Craciun de la Nasa, bunici si noi: bucatarie, cuburi, camion mare, placa de scris si niste omuleti.. ca-i place sa joace roluri. Probabil si dotari pt bucatarie.


tema noua, ca cica se pregatesc de asalt:
O sa va vaccinati copiii impotriva "noii gripe"?

Eu sincer nu stiu.. pe de o parte inclin sa nu. Dar, normal.. n-as vrea sa-mi para rau ca..






Rasul e ca stergatorul de parbriz: nu opreste ploaia, dar iti permite sa iti vezi de drum. (Jeanne Wasbro)

Mergi la inceput