prima dragoste

va mai amintiti de prima dragoste ? de primul baiat pe care l-ati iubit cu adevarat? pe acela pentru care ati suferit 10 ani,acela cu care ati facut prima data? mai tineti legatura? dupa ani si ani ce simtiti pentru el? v-ati intoarce la el? sunt intrebari pentru mine dar va intreb si pe voi, caci din raspunsurile voastre gasesc si eu raspunsul corect.

pupici,

ruxij spune:

Eu mi-l amintesc, bineanteles, prima iubire mi-a marcat profund anii adolescentze, suferintze crunte etc., cu deosebirea ca nu am facut dragoste niciodata, sotzul meu a fost primul meu barbat. Din pacate cel care a fost prima iubire adolescentina a murit f. tanar. In orice caz, nu cred ca mi-as fi stricat actuala familie pentru "prima iubire", sau daca as fi facut-o nu ar fi fost o miscare intzeleapta.

Numai bine!

ruxij

Adela P spune:

Si eu imi amintesc de prima iubire intr-un fel aparte. Va avea cred tot timpul un locsor in inima mea. Cand l-am intalnit pe sotul meu inca il mai iubeam pe fostul dar in timp am realizat ca ce am acum e mult mai profund, mai real, mai sigur. Cred ca la vremea aceea traiam mai mult din vise.
Nu mai tinem legatura, de fapt nu-i vad rostul. Sigur, cand ne intalnim ne salutam si atat. De intors la el nu as face-o pt ma multe motive: am o familie acum, un sot care ma iubeste si pe care-l iubesc si care e devotat familiei noastre.
Si am sa-l citez pe Dr Phill care are mare dreptate aici: "The best predictor for future behavior is past behavior". Daca n-a mers atunci sansele ca sa nu mearga nici acum sunt destul de mari.

Adela
http://community.webshots.com/user/adela23_1999

tora97 spune:

crysa, nu te supara, dar substratul acestui subiect nu este cumva cel de la "dupa 10 ani?"

eu mi l amintesc, si ma amuz de naivitatea mea de atunci, ma induioseaza suferinta de atunci... dar rid si ma gindesc la cum va fi atunci cind Thea va ajunge la punctul asta din viata... ma pregatesc sufleteste sa o sprijin si sa i suflu nasul... atunci scuza ma insa eu mi s de fel o persoana extrem de realista...

Mazarica spune:

Da , e o amintire placuta, dar nu m-as intoarce pentru nimic in lume la cel de atunci. Pe el, l-am iubit cu sufletul si cu mintea de atunci. Acum , nu mi-ar mai ajunge.
Ce am acum e o iubire mult mai profunda, mai matura, mai implinita, abia acum pot spune ca iubesc. Atunci descopeream dragostea si neavand termen de comparatie mi se parea extraordinara. Intotdeana cand faci un lucru pentru prima data ai emotii, esti zapacit de eveniment, dar a doua oara esti relaxat, faci totul mult mai bine, mai dezinvolt. Asa cred ca e si in dragoste.

angi_gemeni spune:

Nu oricine poate sa-si uite trecutul: frumos sau urat, bun sau rau.
Dar, daca s-ar putea, nu as da pentru nimic in lume timpul inapoi!!!
Sunt fericita acum, langa un sot minunat, care-mi ofera dragoste, siguranta, langa 2 copii adorabili, care sunt cea mai mare realizare a noastra!!!

Angi si gemenii

iuliac spune:

Of, of, mai,mai ... Ce dragoste platonica am trait... Ii vedeam chipul si-n farfuria cu ciorba. Da' numai ca el iubea pe-altcineva (vorba cantecului)

ralucami spune:

Nu stiu daca este cineva care sa nu isi aduca aminte macar asa, printre picaturi de prima dragoste. La mine s-a intamplat prin clasa a Vl-a si rad cu lacrimi ori de cate ori imi aduc aminte. Baiatul se transferase dintr-o clasa paralela si il chema Cazimir.(nume intalnit doar la persoanele cu stea in frunte) Cazusem pe spate de cand l-am vazut.Cand mi-a spus ca practica si karate si ca a luat nu` ce centura deja ma hotarasem ca o sa-l iubesc toata viatza. Socul vietii l-am avut cand mi-a scris un biletel si mi l-a trimis prin colega mea de banca: era plin de greseli gramaticale si ma anuntza ca eu pt el nu prezint nici un interes, ca lui ii plac fetele puternice(si eu care aratam ca o scandura). Atunci am vb cu mama serios si am hotarat ca activitate extrascolara sa ma inscriu la un club de judo. Dupa prima sedintza m-am lasat pagubasha ca imi sucisem 2 degete de la mana dr. Nu am devenit mai puternica, dar tot il iubeam. Pana la urma am aflat ca se combinase cu colega-mea(si ea membra la nu`s ce club de karate shutou-kan) Asa ca am suferit in tacere pana mi-a venit mintea la cap.......si mi-am pus okiu` pe alt tip fain Ce ti-e si cu iubirile astea!

Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!

petra spune:

Da, prima iubire nu cred ca poate fii uitata, dar mai cred ca totusi prima iubire nu tine decat cat un foc de paie. Fiecare are in inima sa aceasta amintire a primului fior al dragostei.
Si eu am trecut prin asta si tot eu nu as renunta acum pentru nimic in lume, la dragostea si intelegerea sotului meu ,la zambetul copilului nostru, pentru ceea ce a fost ... prima iubire.
In general prezentul conteaza si perspectiva viitorului nu ceea ce este trecut si indepartat.

liliana csaki spune:

Bineinteles ca-mi amintesc,a fost prima mea mare dragoste si primul barbat din viata mea. Ne faceam planuri de viitor impreuna pana intr-o zi cand el a gasit o alta femeie perfecta care dealtfel i-a devenit sotie si i-a daruit 2 copii.Cred ca fiecare dintre noi a avut o astfel de experinta in viata sa. Dar intradevar daca n-a mers atunci nu cred ca ar merge acum, in ceea ce ma priveste n-as schimba pentru nimic in lume siguranta si caldura caminului meu. Si-acum ma gandesc cu placere la perioada aceea din viata mea, dar atat. Nu ne-am mai vazut de multi ani si nu cred ca in situatia in care ne-am revedea amintirea acelor vremuri ne-ar putea schimba in vreun fel vietile.

liliana csaki

gongutza spune:

Normal ca imi amintesc de prima dragoste adevarata...de primul barbat din viata mea...dar din pacate,acum dupa doi ani imi amintesc cu gust amar...dupa vreo sase ani de convietuit impreuna,domnul s-a gandit ca e prea tanar pt insuratoare,din fericire eram doar logoditi,si s-a gandit el ca una mai in varsta,maritata are mai ulta experienta decat mine si i poate oferi ceva mai bun....adica locul doi,ca ea inca se intalnea cu barbatul ei,desi nu stateau impreuna,dar nici divortati nu erau....si pot sa va spun ca inca el este pe locul doi,cand are chef ea il da afara din apartamentul lui...deci se pare ca i place situatia asta la nebunie....dar datorita lui am invatat sa nu mai cred ca tot ce zboara se mananca...dar mi-a zdruncinat putin si increderea in specia masculina....cand mi-am cunoscut sotul inca sufeream dupa el dar mi-a trecut...oricum ce am acum e o dragoste mult mai matura,o relatie altfel ca prima...dar sunt sigura ca vesnic prima drgoste va ramane ascunsa undeva intr-un coltisor al sufletului meu...

adina