Puterea gandurilor noastre

conchita spune:

imi cer scuze, a fost o incercare esuata de a detensiona atmosfera putin.

danat spune:

off, nu trebuie sa iti ceri scuze

cat despre atmosfera, este tensionata? ca eu chiar nu am sesizat.....





Dana mama lu' Radu Stefan




Hobby

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
www.youtube.com/watch?v=l9lq8oaK5Mw" target="_blank">
"If you wanna make the world a better place,
Take a look at yourself and then make a Change"
"Man in the Mirror" - Michael Jackson

conchita spune:

tu nici nu aveai cum, via puterea gandului pozitiv care vede jumatatea plina a paharului.

gaba-rema spune:

Dar dorinta de a reusi, de a invinge, de a trece mai departe o au multi oameni, si in plus ei gandesc si pozitiv... Dar uneori tot nu e de ajuns :(

Uite, exemplul unei cunostinte: se marita, vrea si ea un copil... nu reuseste. Se duce, face toate controalele, incearca in continuare... nimic. Nu se lasa doborata!
Merge la inseminare intrauterina... se alege cu o extrauterina si pleaca acasa fara o trompa. Continua sa incerce, ca doar mai are o trompa...nimic Nu se lasa doborata!
Iarasi, histero, iarasi analize, investigatii... ovarul de la trompa ramasa se dovedeste nefunctional (celalalt ovar e bun). Merge la toate formele de FIV... doar sarcina oprita in evolutie. Dar... Nu se lasa doborata!
Merge, cu gandirea mai pozitiva ca oricand, sa depuna dosar pt. adoptie... O pb.medicala (aici nu stiu exact, posibil sa se fi ales cu hep.C sau altceva, poate ceva mai serios...n-am aflat) o scoate si de pe lista de potentiali fericiti parinti adoptivi...
Ce ar trebui sa faca acum? Ce i-a lipsit? Gandul pozitiv? Hotararea de a invinge?... .
Eu la cazuri similare acestuia (care nu sunt din pacate nici chiar asa de rare, m-am referit cand am zis ca, uneori, oricesi oricat ai face, nu poti trece mai departe :(

Din ce stiu viata femeii a fost setata doar pe gandul catre copilul ei ce va sa vina... L-a visat de sute de ori, a imaginat tot ce se poate imagina ca si clipe de viata cu copilul. Pentru ea e ca si cand ar fi avut un copi si acum nu-l mai are
Si-a exclus incet-incet restul preocuparilor din program (si inevitabil, si persoanele din anturaj au devenit mai rare) - si asta ca urmare a luptei sufocante cu sterilitatea, care nu i-a mai lasat timp si chef de altceva...
Acum stii ce face? E trist, e neinchipuit de trist... dar asteapta ca viata sa treaca . Si sincer, eu nu mi-as permite vreodata sa-i vin cu sfaturi tonice gen... "Ia-ti un catel", "apuca-te sa-ti scrii povestea" sau "lasa, ca se poate trai si asa... poate e mai bine, cine stie?" Pentru ca ea vrea ceva anume, atat si nimic mai mult, si nu e vorba de inelele lui Saturn... ci de un copil!

Aa, daca m-au pacalit unii cu vreun smen, m-a talharit cineva, am masina distrusa, am ramas fara serviciu... la astea sunt campioana sa trec mai departe fara sa clipesc, crede-ma. Le dau "ignore", stii cum? Uite-asa, cat ai zice peste! Pt. ca nimic din astea nu e cu adevarat indicativ pentru cum va decurge in continuare existenta mea - adica fericit sau nefericit. Cat despre aia care sunt distrusi ca n-au Luna de pe cer, sau ma rog, sunt complexat si nefericiti ca n-au Audi si-au doar un Logan... imi permit sa , sau chiar sa

daniela_b spune:

Gabi, cheia se afla in interpretarea corecta a ceea ce ar fi insemnat gindirea pozitiva in cazul acestei femei.

Felul in care ea a gindit in rastimp NU a fost POZITIV, drept dovada ai chiar rindurile scrise de tine, mai jos. Ea nu-si spunea "o sa reusesc pina la urma, trebuie sa reusesc!" ci "n-o sa-mi pot continua viata fara copilul visat". E o diferenta clara ( si nu doar o nuanta intre cele doua feluri de ginduri). In concluzie, in tot acest timp ea a gindit NEGATIV.
Deci la intrebarea "ce i-a lipsit?", raspunsul e "DA, i-a lipsit gindul pozitiv si NU, hotarirea de-a invinge nu i-a lipsit doar ca din cauza motivatiei ( viata mea nu inseamna nimic fara un copil!) aceasta a devenit un gind negativ".
Sper sa fi reusit sa ma fac inteleasa.

LEdit: esential pentru aceasta femeie ( pe care o inteleg foarte bine si indraznesc sa spun ca pina la un punct am "umblat in papucii ei") ar fi sa se gindeasca la cuvintele conchitei : " emotiile mele nu au nici o legatura cu intamplarea in sine, ci cu mine. pe mine, insa, ma pot schimba si pot incepe cu interpretarea intamplarii si cu emotiile aferente".


Eu nu consider ca omul pesimist e "optimistul care are experienta" pentru ca sint absolut convinsa ca omul e suma experientelor sale ( mai degraba decit a gindurilor sale, asa cum s-a spus mai inainte)ori pesimistul este acela care nu permite gindurilor sa devina experienta.
Imi pare rau ca nu am mai mult timp la dispozitie ca sa dezvolt ideea... dar poate o sa revin.

conchita spune:

in povestea de mai sus se face confuzie intre gandul pozitiv care misca muntii din loc legat de lucrurile pe care le putem controla. speranta in luna de pe cer, egala cu nasterea unui copil - caci ambele sunt minuni care NU ne stau in putere - tin de credinta in sursa minunilor. bineinteles ca e trist si noua ni se pare infiorator de nedrept, am trecut si eu prin iadul ala. dar au dreptate cei care gandesc pozitiv si sfatuiesc persoana respectiva sa-si canalizeze energiile si dragostea in alte parti deocamdata, caci gandul ei pozitiv suna deja a obsesie. nu-ti pui toata viata la mezat pentru a avea un copil si nu renunti la viata daca nu ai un copil - cine simte si gandeste asa nu intelege de ce ne sunt dati copiii. cand va fi pregatita sa inteleaga asta si sa accepte, cred sincer ca i se va intampla si minunea de a deveni mama. sunt atatea cazuri de femei care, in momentul cand au incetat sa dispere auto-distructiv, au devenit mame...asa ca, doamne ajuta si ei.

Elena spune:

Gabi, au raspuns cu mult mai bine decat puteam eu s-o fac Daniela si Conchita . Chiar nu mai am nimic sa adaug....

_

"Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie." (La Bruyere)

ladyJ spune:

Zic si eu, Daniela si Cochita au explicat foarte bine.

Se face o confuzie intre gandirea pozitiva si exemplul de mai sus. Uite, tocmai in situatia asta disperata, femeia aceia trebuie sa gandesca pozitiv. Lumea NU SE TERMINA daca ea nu are copil! Viata ei nu se termina! pentru a fi fericita va trebui sa renunte la OBSESIE si sa vada viata asta din alt unghi.

Te rog Gabi, sa-i transmiti asta

gaba-rema spune:

Merci, fetelor, de lamuriri.
Chiar nu m-am gandit la asta: adica gandesti pozitiv (ca vei reusi, ca totul va fi bine etc)..., apoi te daruiesti cu toate fortele realizarii telului... iar cand treaba se naruie, sa mai gasesti resurse sa plasia o pauzasti ALT GAND POZITIV, de genul "ei, se poate trai si fara ce a insemnat sensul vietii mele. Sterg ce-a fost, o iau de la capat cu viata, pe alte coordonate, alte preocupari...". Cam asa?

Eu ma gandesc ca ar fi grozav sa reuseasca "figura" asta, dar ma intreb daca dupa atatia ani de chinuri, tulburare si esecuri nu s-a secatuit? Vezi, fata nu zice "viata mea s-a sfarsit": spune "astept sa treaca viata". Adica macar accepta ca, intr-un fel sau altul, va continua sa fiinteze. E si aici o nuanta, nu? Cine stie, poate se va ridica si va reinvata sa traiasca .

Cat despre copii, nu mai poate avea... doar daca gaseste vreo 'portita' care sa ii permita, totusi, sa adopte.

conchita spune:

eu cred ca aici e aici. ce e aia "toate fortele"? dupa parerea mea, ala e fanatism, nu gandire pozitiva. e gandire maniacala, fixata doar pe o idee in viata, ceea ce nu e deloc echilibrat. gandul pozitiv este evaluarea analitica a unei situatii, gasirea unei solutii Bune (in spiritul Binelui) si focusarea (pozitiva, deci cu moderatie care nu exclude entuziasmul) pe indeplinirea solutiei. nu-ti indeplinesti dorinte aruncandu-te din varful muntelui, asa doar tentezi soarta (pe Dumnezeu in cazul altora). dupa mine, a gandi pozitiv e a gandi ca Eclesiastul. stii pe ce lume traiesti, stii ce poti realiza, stii ca poti realiza. ce nu poti atinge, inseamna ca e de neatins, deci lasa de neatinsu' unde e si lasa-ti viata sa cuprinda in ea ce se poate.



nenea ala de care va spusei ca i-a murit sotia - nu au avut copii. si normal ca l-am compatimit. stii ce mi-a zis? am cateva zeci de copii la clasele unde predau, nici un alt parinte nu e mai binecuvantat ca mine. care decat ca m-a lasat masca...