Cum e in Romania ? (2)

XIO spune:

Anka , de aici eu inteleg ca vroia parerile noastre si a oamenilor de langa noi, nu extremele.

Cat despre pretul apartamentelor , taica-miu nu era nebun sa se intoarca in tara ca sa stea intr-o garsoniera dupa ce si-a vandut apartamentul cu 2 camere.
Am spus ca daca ar avea destui bani cat sa-si cumpere o casa si sa nu mai aiba treaba s-ar intoarce.
Nu vad ce e cu toata analiza asta a vietii tatalui meu...ah , ba da , stiu : e greu de acceptat ca altii au alte pareri si se cauta nod in papura.
Apropo , nu livra pizza .
Daca putem acum sa discutam despre topic e ok.

"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "

***Fur is for petting**

http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100

http://www.flickr.com/photos/greecky/

Rufus spune:

Si de dura.
Intrebarie "cat" si "pentru cat timp" puse de ankalaura mi se par esenta discutiei. De douazeci de ani, an de an, ni s-a propus sa avem rabdare si, mai ales, sa facem sacrificii, in beneficiul unui viitor plin de sperante pentru noi si, mai ales, copiii nostri.
Astazi suntem constienti de prezent si ne cam ia cu fiori gandind in viitor.
Probabil ca, in afara de gustul aventurii, multi nu mai vor sa vada pana unde merge sacrificiul, in dimensiune si in durata. Nu cred ca le pasa prea mult de ei (desi mi s-ar parea normal...), ci de copii. Daca esenta vietii e sa traiesti din troc, ca sa economisesti bani de concediu si alte alea, pe care in mod normal nu ti le permiti, probabil ca asta nu-i aranjeaza pe cei care merg spre alte zari, in cautarea norocului ascuns bine in tara lor.
Asta este disperarea majoritatii: cat si pana cand?

PS. Intrebarile merg pentru toti, in fond: cat si pana cand putem sa furam, cat si pana cand permitem altora sa ne fure viata, cat si pana cand ne mai rabda pamantul...

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

ankalaura spune:

Xio - departe de mine intentia de a analiza viata tatalui tau. Eu am zis numai care erau preturile la apartamente in 2000-2002.
Iar despre cei care livreaza pizza sau lipesc etichete, este realitatea unora dintre romani (sau alte nationalitati) proaspat ajunsi in Canada, cum stii probabil. La fel cum multi refac scoala / master / alte cursuri, pentru a putea aspira, macar in doi ani, la un start profesional in Canada. Nu era vorba despre tatal tau, pe care nici o secunda nu l-as gandi in vreuna din ipostazele de mai sus.


Eu as vrea sa existe psihologi in scoli. Noi abia avem profesori.
Sa existe terenuri de sport. Avem unele prin Bucuresti. Cam putine.
Sa avem parcuri curate. Hm, aici stam asa si asa.
Ma gandeam sa mergem undeva, la un strand. Nu avem unde. Chiar azi citeam pe un blog ceva despre AquaParc si nu stiam daca sa rad sau sa plang. Daca in Bucuresti nu avem unde, ce sa mai zic de orasele mai mici?
Ma gandesc nostalgic la piscina din Chatellerault.
In satucul unde locuieste fratele meu, au niste locuri de joaca pentru copii cum n-avem noi nici la Mamaia!
De exemplu, St Genevieve des Bois e o localitate la vreo 20 de km de Paris. Nu stiu daca are 35 de mii de locuitori. Au un mic parc cu animalute, ponei, tare dragut, merg acolo copiii si hranesc animalutele.
Langa Donjon, care e principala atractie a satucului, primaria deschide anual un patinoar unde se intra liber si se sta cat se doreste.Iarna. Iti ofera patine si manusi. Gratuit. Vara se fac expozitii de flori.
Au Carrefour. Au o gara draguta. Opresc tot fell e trenuri
Baietelul prietenei mele merge la clubul de echitatie, unde ingrijeste un calut si invata sa calareasca. Tot aici, in oraselul asta, face judo si gimnastica. Merge la gradinita. Sunt multe gradinite in orasel. Ce proiecte fac acolo, ce personal au, ce dotari, cum sunt supravhegeati, nu mai detaliez.
M-am indragostit de acest orasel curat, foarte verde si linistit! De amabilitatea celor de la brutarie, de la ghereta arabeasca de sandvisuri, de rabdarea unui sofer pe care l-am blocat, fara sa ne dam seama, si care ne-a zambit linistit pana am coborat caruciorul copilului din masina si l-am desfacut. M-a salutat dragut cand am reusit sa plec cu caruciorul din fata dansului.
Ma gandesc, in paralel, la ... sa zicem localitatea Cumpana? Sau Lazu? Care o fi. Ambele se afla la mai putin de 15 km de Constanta. Lazu... noroc ca trece drumul prin localitate. La Cumpana se termina trotuarul si soseaua imediat dupa scoala.
Scoala e ca dupa razboi. Educatori? Hmm... multi suplinitori necalificati.
Toaleta afara. Turceasca.
Copiii? Imi pare rau sa o spun, dar destul de multi nu stiu inca sa citeasca sau sa scrie, la gimnaziu...
Sau hai sa nu zic de Cumpana, ca e mai mica, aer numai vreo 15 mii de locuitori.
Sa zic de Comanesti, unde locuiesc socrii mei. Acolo a trebuit sa se duca Tatulici sa planteze copaci. Po****tia imbatranita. Vezi foarte putini copii. Multi stau cu bunicii. Parintii au plecat sa munceasca pe te miri unde, ca in oras (si nici in zona) nu mai aveau de lucru. Ce a fost candva, s-a distrus incet incet. In centru, mai seamana a oras. Dar sa nu intri in piata ca o sa iti vina sa fugi...
Casele ingrijite, deh, asa au invatat ei sa traiasca de cand se stiu. Socrii mei sunt in varsta. Nu mai este nimeni aproape sa ii ajute. Cand ar vrea sa tocmeasca pe cineva sa ii coseasca vreo limba de pamant, n-are pe cine! La cules de mere ii aduce cumnata-mea niscaiva muncitori de la ea de la santier, de la Onesti. Daca poate. Daca nu... Ce sa faca de acuma? Sa taie merii? Sa lase pomii in paragina?
Noi ajungem la ei cam o data pe an. Uneori, de doua ori. Un weekend o data, si cam 3-4 zile a doua oara. N-avem cum sa ii ajutam. Noroc de cumnata-mea ca e mai aproape...
Ca nu e nici macar un cinematograf acolo... Mda. E aeru curat. E drept...
Ca poti sa faci acrobatii cu un dans si un karate pentru copil, e drept.
Dar asta inseamna pentru romanul "normal", locuitor altul decat al capitalei, asta inseamna ca se traieste bine? Parca eu as zice ca ... tras de par...

marius spune:

O sa fie in Oradea probabil unul din cele mai mari Aquapark-uri din Romania.In fapt va fi un sistem imens de stranduri, entertainment....
Ne-am ambitionat fata de unguri vrem sa-i depasim de vreo doua ori.

Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

olympia spune:

AnkaLaura, eu nu stau la Cumpana ci la Campina :D] si seamana din multe puncte de vedere cu ce ai povestit despre oraselul frantuzesc, (inclusiv poneii)
La capitolul educatie, scoli, gradinite, orasul sta excelent si stiu ce spun ca ai mei 14 si 7 ani! Liceul cel mai bun de-aici e cel pe care l-am facut si eu, l-am terminat in '85. Unii dintre profesori predau si acum, cei tineri sunt buni si ei, multi sunt chiar absolventi ai liceului... Avem stranduri, sali de sport noi, scoli noi sau proaspat renovate. Separat de scoli sunt sali unde se fac de fitness, aerobic, dansuri, karate, judo, sunt cercuri de pictura, informatica, sah. N-am auzit de probleme cu legate de droguri in niciunul din licee. Scoala are valoare si in ochii copiilor si ai profesorilor
Cred ca s-a inteles gresit teoria mea cu familia extinsa, nu insemna ca asa trebuie sa fie, era o simpla constatare a unei realitati.
Si eu sunt exasperata de clasa asta politica lipsita de orice urma de bun simt si cred ca la cat sunt ei de prosti conducatori, e o minune ca lucrurile nu merg si mai rau! Nu ai de unde alege, parca ar fi clone ale aceluiasi prototip de hot, jmeker si tupeist, cu un pic mai multa sau mai putina scoala, dar cu o infinita foame de bani...

Pene colorate... cate putin din toate!

Eliza5 spune:

Eu una ma consider o persoana educata. Si toleranta. Dar pe cuvantul meu daca inteleg de ce unii romani prefera sa se auto-victimizeze in halul asta. De ce nu sunt in stare sa fie mandri de tara lor asa cum este ea: cu locuri frumoase, cu locuri urate, cu oameni frumosi, cu oameni rai.. cam ca peste tot in lumea asta as spune eu.

Depaseste puterea mea de intelegere de unde frate atata blazare. Eu am 32 de ani. Tin minte foarte clar, si ma intreb daca voi tineti minte.. cum era inainte de 89.. Cum era sa traiesti cu adevarat intr-o tara gri, cum era sa te impingi la cozi interminabile la carne sau la portocale. Tin minte cum ne aducea mama un parizer si noi cei 4 copii il devoram in 5 minute. Tin minte cum ne era foame cu saptamanile, cum tremuram de frig si cum curentul electric se intrerupea aproape in fiecare noapte. Si cum asteptam cele 10 minute de desene cu Mihaela.

Vi se pare ca a trecut atat de mult timp? Atat de mult timp incat sa aveti pretentia ca lucrurile sa fie perfecte in Romania? Eventual fara ca voi sa faceti vreun efort pentru asta (pentru ca da, a critica cu mainile in san inseamna de fapt a face NIMIC). Mie in schimb mi se pare ca tara asta a facut niste progrese fantastice! Suntem in sfarsit liberi, lucrurile se imbunatatesc in fiecare zi, Bucurestiul arata cu totul altfel decat in 89. Daca vreau imi pot deschide propria afacere. Daca vreau, pot sa calatoresc. Daca nu imi place sistemul educational pot sa imi trimit copilul sa studieze in strainatate. Avem o tara absolut minunata, dar plina de oameni frustrati si furiosi. Care vor mereu mai mult. Care nu scapa nicio ocazie ca sa spuna cat de dezamagiti sunt ei de tara asta, de politicieni, de oamenii de afaceri, de cainii de pe strada, de TOT.

V-ati gandit oare ca lumea asta ar fi mai buna daca ati incerca sa vedeti partea plina a paharului? V-ati gandit vreodata ca nu este cazul sa comparati Romania cu tari cu traditie in democratie? Avem totusi o istorie, trebuie sa mai treaca ceva timp pana ca lucrurile sa mearga.. dar asta nu o sa se intample niciodata cu oameni care nu cred in tara asta. Si in perspectivele ei.

Mai cititi si despre lucrurile bune care se intampla, nu va uitati doar la stirile de la ora 5 ca vad ca va dauneaza. Mai cititi despre tinerii romani scoliti prin afara si care se intorc pentru ca iubesc Romania. Mai cititi despre proiecte frumoase, despre oameni de succes romani, despre olimpicii nostri, despre locuri frumoase.

marius spune:

Daca nu ar fi existat 1989 (prin puterea exemplului) tu ai spune:
"Cum era sa traiesti cu adevarat intr-o tara gri, cum era sa te impingi la cozi interminabile la carne sau la portocale. Tin minte cum ne aducea mama un parizer si noi cei 4 copii il devoram in 5 minute. Tin minte cum ne era foame cu saptamanile, cum tremuram de frig si cum curentul electric se intrerupea aproape in fiecare noapte. Si cum asteptam cele 10 minute de desene cu Mihaela."

iar eu as spune"

"nu iti faci niciun bine nici tie nici familiei tale si cu atat mai putin tarii tale stand aici si urand fiecare clipa, fiecare loc si nevazand speranta in nimic. Pe bune, in mesajele tale foarte lungi si amanuntite citesc multa frustrare, furie, dezgust, pentru aproape tot ce tine de orasul asta, de Romania in general.
...aveti pretentia ca lucrurile sa fie perfecte in Romania? Eventual fara ca voi sa faceti vreun efort pentru asta (pentru ca da, a critica cu mainile in san inseamna de fapt a face NIMIC)
V-ati gandit vreodata ca nu este cazul sa comparati Romania cu tari cu traditie in democratie? Avem totusi o istorie, trebuie sa mai treaca ceva timp pana ca lucrurile sa mearga.. dar asta nu o sa se intample niciodata cu oameni care nu cred in tara asta. Si in perspectivele ei. ..."

Este ca uneori nu detinem adevarul?

Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

A_Iulia spune:

Pai eu cred ca succesul supravietuitorului este sa-si adapteze gandirea in functie de planurile urmatoare.

Cel ce intentioneaza sa emigreze normal ca va vedea orice, dar absolut orice din tara in negru. Ii si foloseste de altfel, este un lucru important pentru adaptarea lui in afara.

cum s-ar adapta unul care de fapt ar emigra fara motive? Ar face stanga-mprejur si s-ar intoarce in secunda doi.

de exemplu eu n-am nici un plan de emigrare, asa ca folosesc cu incredere Aqua Park-ul din Bucuresti. Am fost de mai multe ori, si anul trecut, si anul acesta, si n-am avut nici o supriza neplacuta pana acum. Chiar il recomand.

maru spune:

Eliza, am citit cu atentie ce s-a scris pana acum la postarea asta, si m-a surprins teribil raspunsul ce i l-ai dat lui ankalaura. Da, e patimasa, da, depune efort sa "denigreze" tara in care traieste, dar m-a atins la un punct sensibil: punctul ala care m-a facut sa emigrez.
Cu 2 salarii, cu carierele in apogeu era o lupta sa traim decent. Nu toata lumea lucreaza in IT sa aiba salarii mari, unii mai aleg sa se faca invatatori, sau sa lucreze in combinate siderurgice, sa dea examene la fiecare 2 ani ca sa fie in top, la curent, atestat in cinestie ce "nenorocire" de feliuta de domeniu...
Acu, ajunsi aici, ne-am luptat cu integrarea, si am facut o pauza cand in vara asta ii vedem pe ai mei cu ofteaza din ce mai des zicand: de ce nu se poate si la noi? da cine sa faca mai?

si ca o paranteza, faza cu strutul si ascunsul capului in nisip e un mith, nu e adevarat, crede-ma! doar ieri am facut un safari la African Lion Safari

olympia spune:

Ankalaura si unchiul meu are o livada, mostenita, confiscata de comunisti si recent retrocedata si are si ... pensie mica. Livada e in alt judet! Dar, unchiul are trei copii si cum iti spuneam mai inainte in teoria cu familia , toti cotizeaza si platesc ingrijirea acelei livezi. De ce ? Pentru ca livada e un vis, vor gem de casa si tuica, pentru ca e pamantul familiei si e nepretuit. In viitor vor sa faca acolo o cabanuta, sa mearga in concedii.
Eu am o gradina cu pomi si legume pe langa casa si o ingrijesc singura, cu toate operatiile necesare, de la sapat pana la stropirea pomilor. Imi place gradinaritul si nu platesc ajutoare.
Am o vecina, vaduva, cu pensie mica, are 83 de ani. Are doi copii pensionari acum si de la ei, 4 nepoti: toti cu facultati si doctorate, la casele lor si fara copii. Niciunul nu sta aici cu ea, niciunul n-a luat-o la el acasa. Unul dintre nepoti e in Canada de mai multi ani. Nu s-au inteles daca vor sa pastreze casa sau nu, nu investesc decat minim in intretinerea ei, batrana nu are baie... E tare greu pentru ea. Am auzit ca inca un nepot va emigra in curand, se pare ca in Australia...

Pene colorate... cate putin din toate!