Citim impreuna Inima atat de alba -Javier Marias

Adela99 spune:

"miinile-mi sunt ca si ale tale: dar mi-e rusine sa am o inima atat de alba". cine are inima atat de alba? dupa ce am citit cartea nu mi se pare ca vreunu' din personaje are inima atat de alba, doar daca nu vrea sa insemne "slaba de inger" sau naiva. cum poti sa ai inima atat de alba cand ai mainile patate de sange? doar daca esti naiv, daca nu-ti dai seama de puterea cuvintelor rostite.

"Aceleasi acte despre care nimeni nu stie vreodata daca doreste sa fie savarsite, toate acele acte involuntare, actele care nu mai depind de cuvinte indata ce sunt infaptuite, ci le sterg pe acestea ramanand izolate de ceea ce a venit in urma si de ceea ce a fost inainte, sunt acte unice si ireversibile, in timp ce pentru cuvinte exista reafirmare si retractare, repetare si rectificare, putind fi dezmintite, iar noi ne putem dezice de ele, poate interveni rastalmacirea si uitarea. Esti vinovat numai de a le fi auzit,lucru de care nu te poti feri, si chiar daca legea nu-l absolva pe cel care a vorbit, pe cel care vorbeste, acesta stie ca in realitate n-a facut nimic,chiar daca a obligat alta fiinta, cu limba la urechea acesteia, cu pieptul lipit de spatele ei, cu respiratia agitata, cu mana pe umarul ei si cu acel murmur de neinteles care convinge."

carmina sarcina usoara in continuare

buflea spune:

M-am apucat si eu de carte, varianta in romaneste ... ma cam deranjeaza ca are greseli si ce am printat eu este cu un font prea mic ... fetelor care aveti versiunea aia trimisa de mine, cred ca trebuie sa mai mariti fontul, ca mie imi fac ochii patratele ...

Imi place inceputul ...

carminabulina spune:

Ha ha ha ha chiar m-am mirat cand ti-am citit mesajul...ma gandeam daca nu cumva "insinuezi" sa-l numesc tot Mihnea ha ha ha?!
Intr-adevar este un nume greu de pronuntat pentru straini in general nu numai pt americani, desi asiaticii s-ar putea sa-l gaseasca usor de spus .

Multumesc Adela!

Eu mai am putin din Foer si pe urma ma apuc serios de Inima. Si mie mi-a placut inceputul doar ca stiu cum va fi restul.
Cat am umblat la text cred ca mi-a sarit in ochi numele Miriam de 1000 de ori. Aveam senzatia la un moment dat ca este una si aceiasi pagina tot timpul, ceea ce nu m-ar mira excvesiv (ha am inceput sa vorbesc ca Alex) stiind stilul lui Marias.

Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 16+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

liadorian spune:

Continuam. (Cate putin, fiindca e plin de evenimente – teatru de papusi, vizite la biblioteca impreuna cu Una, Una pare sa faca gesturi mici de iesire din gaoace si vreau sa-i pun in fata mereu chestii faine si noi, sa se simta incurajata sa iasa de tot, in fine...) Inca nu stiu daca-mi place cartea. Deci nu-i dragoste la prima vedere dar asta nu-i neaparat ceva grav. Mai astept. Imi imaginez ca asa ar scrie, daca a scrie, un autist superior – unul care, neintelegand toate conventiile sociale care gestioneaza nespusul, subintelesurile, aluziile, nonverbalul etc. ar spune totul. Chiar si ceea ce nu-i nevoie sa mai spui pentru ca toata lumea stie.

„Toata lumea spuse ca Ranz, cumnatul, sotul, tatal meu, avusese mare ghinion, fiindca ramasese vaduv pentru a doua oara.” – raceala cu care vorbeste despre toate, cumva... plat. Parca n-ar fi povestea lui. Iarasi, ca un autist. (?!)

Teresa Aguilera, matusa care s-a sinucis, Juana, mama lui, Luisa, sotia. Casatoria ca sursa de presimtiri negre – „nevasta pe care mi-o luasem de curand”. Diferenta pe care o face intre cuvinte si fapte: cuvintele pot fi repetate, corectate, revizuite, faptele nu. Inca o fraza: „Asta-i partea proasta a tot ce ni se intampla si nu-i inregistrat, sau, si mai rau, nici macar nu-i cunoscut, nici vazut, nici auzit, fiindca nu mai e chip apoi sa recuperezi nimic.” Oare de asta aduna atatea detalii, ca sa stocheze un trait la care vrea sa revina?

Aaaa, clic! Pagina 31 – incepe sa vorbeasca despre meseria lui, despre ce presupune interpretariatul la congrese, reuniuni si intalniri. Incep sa pricep, incepe si cartea asta sa curga mai lin in creierii mei. "Era pur si simplu convingerea sau superstitia ca nu exista ceea ce nu se spune. Si intr-adevar numai ceea ce nu se spune ori nu se exprima e ceea ce nu talmacim niciodata."

Cred ca de aici incolo ne imprietenim, domnule Marias!

buflea spune:

Exact acolo sunt si eu - unde vorbeste despre meseria de traducator si diferenta intre un traducator si un interpret ...
Nici pentru mine nu este "dragoste la prima vedere" - ma cam deranjeaza detaliile extrem de multe si de amanuntite si parantezele peste paranteze peste paranteze ... am impresia ca s-a chinuit sa scoata dintr-un subiect simplu si cam static pana acum, 300 de pagini si asa le-a umplut cu amanunte despre personaje - statura, picioarele, muschii, pasii, rochia, imprimeurile, fiecare miscare ...etc. Sunt atat de multe detalii incat la un moment dat am tendinta sa mai sar peste ele ca nu cred ca pierd nimic.

Totusi se citeste usor - imi pare un gen de literatura jurnalistica care se pliaza pe "sensibilitatea" mea absenta

liadorian spune:

Fain! Eu sa stii ca m-am tot gandit la tine pana s-o ales cartea, tare voiam sa iasa ceva sa-ti placa.

carminabulina spune:

Nu vreau sa fiu carcotasa dar daca iesea Harta Sferica altfel ati fi vorbit acum . Aia da carte, te tine in priza si are si un farmec aparte. Foarte multe trimiteri ls personaje cunoscute dar nu toate, din literatura. In fine, era ceva mai alert.
Si sa nu mai zic daca iesea oricare dintre cartile propuse. cand am ales aceasta tema stiam ca orcine va iesi imi va placea, nu ma asteptam la J Marias cu toate ca nici el nu e de aruncat...cateodata.

Eu mai am de citit din Foer si asa cum spunea Conchita, de data asta e altfel. Trebuie luat in doze mici ca altfel "obosesti".

Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 16+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

beshter spune:

Am ajuns la pagina 217. Traiesc senzatia din ce in ce mai definita ca e una dintre cele mai bune carti pe care le-am citit in viata mea. And that is something.

Voi reveni cu detalii cand nu-mi va parea rau ca ma opresc din citit.


You cannot both dance and not pay the piper.

carminabulina spune:

Vai ce sec vorbeste despre "contractarea casatoriei" aproape ca nici nu-mi dau seama daca e de bine sau de rau. Insa neputand sa-mi transmita vreo emotie e clar ca nici el nu o face cu emotie deci e de rau, bleah....pentru personaj.
Intr-adevar gandurile lui sunt obsesive, incarcate, cuvintele repetate, ca la un autist, insa stiu ca asta e stilul autorului de a scrie...ganduri, cuvinte, ganduri, samd.
Ma intriga, imi place si nu-mi place. Cert este ca ma adoarme ca de obicei. Am sa fac ca altadata, o sa citesc ceva si la sfrasit un pic din elucubratiile lui Marias. Nu-l pot lua in doze mari.

Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 16+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

beshter spune:

Am gatat-o.

In ceea ce ma priveste, cartea asta este desavarsita. Nu-i lipseste nimic, nu are nicio redundanta. In timp ce urmaream cum se construieste povestea - cu ocolisuri, cu reveniri, cu paranteze si iar reveniri (de cele mai mute ori, naratorul foloseste exact aceleasi cuvinte) mi-a trecut prin cap ca e un 'roman cu forma fixa', de unde si manierismele si liniile oblice sau circulare. Spun 'roman cu forma fixa' referindu-ma la faptul ca e construit ca o poezie cu forma fixa - ca o glosa, de exemplu. Asa cum intr-o glosa, fiecare vers din prima strofa e comentat intr-o strofa speciala, in Inima atat de alba, fiecare eveniment care alcatuieste trama e intai enuntat si apoi comentat in 'capitole' separate.

Cand am citit primul paragraf n-am crezut ca voi citi aceasta carte pe nerasuflate. Nu pare - si poate nici nu e - genul. Cand am vazut, insa, cu cata minutiozitate - de miniaturist aproape - si cu cata atentie la detalii isi construieste naratorul povestea si personajele, cum orice eveniment aparent nesemnificativ se lipeste etans de celelalte, m-am abandonat placerii.

Ce mi-a placut in mod deosebit:
- Pasajele in care vorbeste despre munca de interpret; povestirea traducerii din engleza in engleza mi s-a parut dementiala, la fel si momentele in care le pune in gura inaltilor demnitari chestii pe care acestia nu le-ar fi spus in vecii vecilor.
- Ideea ca traim intr-o lume a simulacrelor (care, in mod obvious, nu-i noua - vezi Baudrillard - dar e bine desenata) astfel incat devine mai important sa fii 'interpretat', 'tradus' de catre cineva decat sa spui ceva.
- Constructia desavarsita a povestii (asta am mai spus)
- Rescrierea libera a lui Macbeth - intamplator, piesa mea secspiriana favorita. Aici o sa ma intorc ca sa disec aluziile, trimiterile si reinterpretarile. Pen'ca acum s-a trezit Gabriel.


You cannot both dance and not pay the piper.