o mamica singura

nonalaly spune:

buna fetelor!
nu v-am scris demult pt ca n-am avut cum. pe 17 iulie l-am adus pe lume pe micul meu ingeras drag si scump. am avut o nastere fff usoara si rapida si le doresc tuturor viitoarelor mamici sa aiba o astfel de nastere.totul a decurs ff repede, dimineata la ora 5 s-au rupt membranele, am mers la spital fara nici o durere si abia in jurul orei 9 au inceput asa usor iar la ora 12 am si nascut. sincer nici n-am avut vreme sa imi dau seama ce se intampla ca hop l-am si vazut pe micul print in bratele moasei. el e bine, sanatos, voinic si voios si mai ales fffffff cuminte. papa, doarme si nu e plangacios deloc. la nastere a luat nota 10. e un copilas super reusit si ma bucur de el in fiecare secunda. e asa cuminte incat nici nu simt ca am copil mic in casa. sper sa ramana asa.
legat de aspectul "tatal", pot sa va spun ca am avut surprinderea sa vina la maternitate dupa noi sa ne aduca acasa. a venit voluntar, s-a implicat putintel si i-a dat micutului numele sau. nu stiu daca am facut bine acceptand asta dar in acele momente in fata ofiterului de stare civila, pt ca a trebuit sa merg si eu la primarie, am avut un sentiment straniu si pur si simplu nu am putut zice ca nu vreau sa-i poarte numele. m-am gandit numai si numai la copil, la viitorului lui, la cum ar fi perceput el de ce nu are numele tatului sau si asa am cedat vointei mele de a fi trecut pe numele meu. acum, oricum fapta e consumata, sper insa sa nu am regrete mari pe viitor.
asa cum va spuneam ne-a adus acasa, parea emotionat parca dar nu se arata prea tare, s-a comportat civilizat si fata de mine si am reusit si sa avem o conversatie decenta dupa multa vreme, o conversatie care sa nu fie pe picior de razboi ca de fiecare data. a doua zi a mers dupa certificat si a trecut din nou sa-l vada pe bebe, iar ieri ne-a sunat sa vada ce facem. cam atata tot si sincer nici nu astept nimic de la el decat sa-si iubeasca copilasul.
eu ma simt binisor iar la spital ne-a tinut doar 3 zile. in rest ma bucur de fiecare secunda petrecuta langa comoara mea mult dorita si asteptata.
am sa va mai scriu de cate ori pot si ma lasa puiutul meu scumpic.
va imbratisez cu drag,
nona si cristian, baietel cuminte

mihharo spune:

Nona, sa-ti traiasca puiul si sa fie sanatos , sa te bucuri de el, ca in rest treci tu peste toate. Iar oricand vei avea vreo problema, noi suntem mereu aici ca sa ajutam macar cu o parere. Sa fii fericita alaturi de baiatul tau, si nu avea grija ca o sa apara si cel care o sa va merite!

nicoll_mada spune:

Nona da-mi voie si aici sa-i urez "micului print"
bun venit pe lume,sa fi sanatos,sa ai parte de tot ce e mai bun,sa iti dea Dumnezeu gramul de noroc necesar in viata si sa te implinesti alaturi de mamica ta!!!
Va pup,sa aeti grija de voi!

nicoll_mada Codruta Andreea ( 29.07.2005 ) si Alexandra Stefania ( 12.07.2007 }
http://community.webshots.com/user/nicoll_mada
MMN

nonalaly spune:

Va multumesc din suflet fetelor!!! Urarile si gandurile voastre si mai ales faptul ca va simt alaturi, sunt o binecuvantare pt mine.
Noi suntem bine, acelasi program, papam ne schimbam si dormim. Am cel mai cuminte copilas din lume si pt asta ii multumesc la Dumnezeu. In rest, lucrurile stagneaza, taticul ne mai suna sa vada cum e bb, azi a trecut si sa il vada putin, dar in rest nimic. Nu intreaba daca am nevoie de ceva si nici nu ii aduce nimic cand vine, doar stie ca are toate conditiile si tot ce-i trebe. Are insa o atitudine destul de ciudata care nu mi-o pot inca explica,in sensul ca observ eu fuge de mine si nu inteleg de ce?! dar mai presus de toate e deosebit de incantat ca puiul ii seamana leit, e copia lui fidela si la gesturi dar si la fizionomie. Toti cunoscutii ii zc ca ce bine ii seamana si el se umfla in pene cand aude. Azi chiar imi zicea ce spun prietenii nostri si se vedea pe el ca radiaza de incantare. Cat a stat am vorbit banalitati dar a fost o discutie decenta. Puiul dormea, voia sa-l vada treaz dar nu a mai stat sa astepte sa se trezeasca desi bb dadea semne de trezire, a zis ca pleaca ca are treaba, de aceea spun ca parca am impresia ca fuge. Nu se implica cu nimic in crestrerea lui iar eu nici nu ii cer pt ca nu ducem lipsa de abs nimic. I-am zis ca poate sa vina sa-l vada cand doreste la care mi-a raspuns: o sa mai vorbim... Si asta a fost tot. Eu sunt destul de confuza si putin bulversata cand il vad si nici nu stiu cum sa procedez fata de el, dar imi doresc ca sa faca parte din viata copilasului, nu vreau ca puiul sa simta ca el n-are tata si ca e altfel fata de alti copii, de aceea imi calc pe mandrie si mai accept si compromisuri cu toate ca nu imi face bine sa-l vad. E un om destul de ciudat in ultima vreme, parca nu il mai recunosc, nici nu stiu ce sa ma astept din partea lui, chiar daca mie nu-mi face bine sa-l vad, nu ii pot interzice sa-l vada pe bb. Chiar nu stiu ce sa fac. Singura mea resursa si oaza de liniste e micul meu print care imi umple cu adevarat viata.E cel mai cmintel ingeras
Va pup si multumesc inca o data nicoll_mada pt toate gandurile si urarile tale

nona, mami de cuminte

anca_nicolae spune:

Nonalaly,

ti-am citit abia azi povestea, si in primul rand bravo bravo bravo ca ai adus pe lume pe puiutul tau!!! Mereu vei avea un motiv sa te simti puternica in sufletul tau.

E bine sa citesti si alte povesti, cand ai timp, si vei simti ca nu esti la un capat de tara, singura si izolata cu situatia ta, suynt f multi oameni - parinti singuri, depinde de tine dc vrei sa te percepi ca o victima a nefericirii sau, din contra, sa te bucuri de jumatea plina a vietii. Povestea mea eate la


http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=107642&whichpage=5

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137473&whichpage=7


http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=140235&whichpage=12

Sanatate multe si fericire!!!

Veronica-Elena 11 ani, Tudor-Iulian 8 ani, Robert-Adrian 2 luni

mianna spune:

nonalaly, sa-ti traiasca puiul mic si sa fiti sanatosi si fericiti!

deloc. te rog din suflet, fii draguta si macar n-o recomanda altor gravide sau mamici care alapteaza; daca tie nu ti-a pasat nici macar atat incat sa-i citesti prospectul, poate lor le pasa.

nicoll_mada spune:

Desi Nona nu a reusit sa mai intre,am placerea sa va spun ca duminica a avut loc botezul micutului printz!Inca nu am reusit sa mai vorbesc cu mamica,dar sper din suflet ca totul a fost ok.
Ce pot sa va spun este ca micutul este superb,un copil cuminte si papacios,asa cum ii doresc din suflet sa fie pe mai departe!

nicoll_mada Codruta Andreea ( 29.07.2005 ) si Alexandra Stefania ( 12.07.2007 }
http://community.webshots.com/user/nicoll_mada
MMN

nonalaly spune:

Buna!
In sfarsit, dupa ffffffff multa vreme am reusit sa intru in cont sa va mai scriu. Poate va veti amuza dar nu am mai reusit sa intru deoarece am uitat cu desavarsire parola, insa cu multe stradanii dar mai ales cu ajutorul DC am reusit sa-i dau de capat
Ce sa va spun? Cu ce sa incep? Cu cel mai important lucru: minunea mea de baietel. E o adevarata comoara, de cateva zile a facut 3 luni si e un strengar adevarat dar si un mic santajist deja In fiecare zi ma incanta cu noi si noi pozne. Nu am crezut vreodata ca un ingeras atat de mic si dulce poate sa imi schimbe atat de radical viata, sa imi dea atata putere si bucurie in suflet. Acum sunt cu adevarat implinita si am pentru ce trai si lupta in viata asta.
Restul...............Taticul, in prima luna s-a interesat extrem de mult de copil, suna aproape zilnic,venea de 2 pe saptamana la el, dar de la botez (unde a participat si el insa doar la biserica pt ca la masa "nu i s-a parut corect sa vina"-cuvintele lui)nu a mai dat nici un semn de viata cam 3 saptamani apoi a dat un tel "sa vada ce facem" spunandu-mi ca e "ffff deprimat din cauza neputintei, ca nu stie ce sa faca si de aceea nu ne-a mai cautat" Io sincer n-am inteles nimic din povestile lui si mi s-a parut o scuza de-a dreptul puerila, dupa care iar pauza cam o saptamana si jumatate. Vine fff rar sa-l vada, nu stiu daca de la botez a fost de 4 ori pe la noi, suna de asemenea cand isi aduce aminte, iar de venit, vine doar cand are treaba prin zona. Poate veti rade, dar e atat de haotic, indiferent si nepasator incat nu il mai recunosc, parca i-a dat cineva in cap de aproximativ 2 luni.
Eu, nu stiu cum sa va spun, dar sunt bulversata total, nu mai suport inconsecventa lui si sunt mereu pe punctul de a exploda si a-i spune: asculta amice, gata, nu mai suport comportamentul tau haotic. dar nu stiu cum sa procedez, pt ca nu as vrea sa imi privez copilul de dreptul de a avea un tata. Desi, stiu si sunt ffff constienta ca daca va continua astfel si in viitor, asa nu merge si ca sigur copilul ar suferi mai mult datorita inconscventei tatalui sau decat a lipsei lui. Chiar sunt derutata complet. Am incercat in nnn moduri sa port o discutie cu el coerenta si normala, necesara, dar.....nu am cu cine, e absent total. La tel nu pot, iar aici cat sta, alea 20 de min il las cu copilasul, pt ca, in ciuda a tot ce se intampla pare sa-i fie drag,se joaca cu el il tine in brate ii vorbeste si ...atat. Acum, mai nou, cand se intampla sa sune imi zice: uite, vin atunci pe la voi, si.... nu mai vine dar nici nu anunta ca nu poate sau ca a intervenit ceva. Nimic. Cu alte cuvinte promite dar nu se tine de cuvant, si nu inteleg de ce, pt ca eu nu ii cer nimic, dar absolut nimic. Sa nu mai vorbesc de faptul ca nu participa financiar la cresterea copilului cu NIMIC, la botez a lasat langa copil un plic cu 500 ron, exact ca un strain. Iar la organizarea botezului nu s-a inmplicat defel, nici macar tortul copilului nu l-a luat de la cofetarie desi ii era in drum, ci a trebuit sa imi rog niste prieteni sa-l aduca. Despre botez, ce sa va spun....o adevarata tevatura. Inainte cam cu 2 sapt de a-l organiza a avut pretentia sa chem ca nasi si pe niste prieteni comuni,(de fapt pe cel mai bun prieten al lui) desi eu aveam deja o pereche de nasi anuntati dinainte, o fosta colega de facultate. El, nu si nu, ca vrea sa fie 2 perechi de nasi ca bla bla. Eu, idioata, ca sa nu ma cert cu el, vazand atunci cat il preocupa copilu, m-am facut luntre si punte si am acceptat desi asta a insemnat o discutie uratica cu prietena mea, colega de fac, care isi dorea sa fie singura nasa. In fine, a trecut si asta si botezul si tot, doar ca prietenul lui nu se astepta ca sa nu stea pana la final, drept pt care s-a suparat nespus pe el si din cate am aflat nu prea mai vorbesc.
Ce sa va mai spun....? Cam asta e situatia pe scurt, sper ca am fost suficient de coerenta si ati inteles ce-am scris, e destul de tarziu si sunt franta,strengarelul meu drag imi ocupa tot timpuldar constructiv
M-as bucura daca m-ati ajuta cu niste sfaturi pt ca mi-as dori sa pun lucrurile la punct dar in asa fel incat sa nu am mustrari de constiinta mai tarziu. Problema mea e ca nu stiu cu certitudine cum sa procedez si cel mai rau e ca mi-am pierdut toata rabdarea vazand comportamentul lui atat de haotic, asta ma epuizeaza psihic si sunt mereu un butoi cu pulbere cand il aud sau il vad, abia ma pot abtine.
Inca ceva, baietelul meu e adorat de parintii mei, insa nu prea ma pot baza pe ei in sensul de a ma ajuta in a sta si petrece timp cu el, dar il iubesc nespus.
Hmmmm, as avea multe sa va scriu, dar promit ca revin si zilele astea. E ceva vreme de cand n-am putut intra si s-au intamplat destule in tot acest timp
Va imbratizez

Nona si Cristian

danielatt spune:

Buna Nonalaly,
Ma bucur mult sa aud ca sunteti bine dar imi pare rau ca nu te poti linisti, astfel incat sa-ti vezi de viata ta si mai ales de puiul tau care are acum cea mai mare nevoie de tine. Dat de tine, mamica lui cea calma, iubitoare, disponibila 100% pentru el.
Eu pot doar sa-ti spun din experienta, insa, decizia iti apartine. Cam asa ceva a procedat si tatal fiului meu, pana in jurul a 4 luni cand am facut botezul. Bine, acum sunt rea, s-a implicat mult mai mult. Dar pentru mine nu a fost suficient si, am considerat ca decat cu un tata care sa apra/dispara din peisaj, mai bine deloc, astfel incat si eu si copilu sa stim cum stam si sa ne formam psihicul pe acest calapod.Pot sa-ti spun ca tatal meu este cel mai bucuros pentru el se bucura de statutul de "tata" si deci este cel mai iubit.Deocamdata ne este foarte bine si nu vad ca fiul meu sa aibe vre-o carenta la nivelul lipsei de tata.
Daca tu vei continua sa faci compromisuri, eu cred ca vei fi mai mereu nelinistita, nehotarata, agitata.
Tu faci desigur cum crezi tu ca va este mai bine, pentru ca este vorba de 2 acum.
Sper sa iei decizia care sa te faca fericita.
Succes

Luna1 spune:

Hmmm...cu ce sa incep?

Tot ce iti spun este din experienta. Am fost in aceeasi situatie numai ca noi ne-am despartit cand baiatul meu avea o luna. Cand ne-am despartit i-am spus asa "nu am nevoie de banii tai (desi aveam insa am muncit pe rupte din mandrie) mi-as dori doar sa fii tata".

Apoi a urmat comportamentul descris si de tine, venea cand avea chef (rar) si atunci statea la tigara cu mine pe balcon sa vada cum o mai duc. De cateva ori chiar l-a "educat" pe copil cu vreo cateva tipete in anumite situatii in conditiile in care el nu stia ce inseamna cresterea lui, cum spuneam daca venea o data la doua luni. Apoi a plecat sa lucreze afara si venea o data la 6 luni.

Nu a platit niciodata un sfant, lucra in afara pe 3 mii de dolari (el spunea nu inventez eu) dar nu ii aducea nimic celui mic. Probabil ca sa nu ma invat eu cu binele.

Intamplarea a fost sa ma casatoresc in afara si sa am nevoie de acordul lui sa ies din tara (baiatul ii poarta numele). Nu a vrut sa mi-l dea initial, m-am umilit in rugamiti vreo luna. Apoi mi l-a dat. Ultima data acum doi ani m-a sunat sa ii cumpar bilet sa vina sa-l vada pe Cosmin. I-am zis ca tinand cont ca nu a platit nimic niciodata poate macar 50 lire sa plateasca biletul sa-l vada si eu ma oblig sa ii asigur cazare (aici la fratele meu) si masa. Ne-am certat si nu a venit normal.

In realitate nu i-a pasat niciodata de copil, cum spuneai si tu cat era baiatul bebelus venea si cand dadea semne de trezire el pleca, s-au cand se uita la el se uita de la distanta de zici ca ii era frica sa nu-l muste.

Acum baiatul meu are 8 ani. Cred ca l-a vazut pe tatal lui biologic de 10 ori in total. Stie de el si nu doreste sa-l vada desi eu nu i-am zis nimic, m-a intrebat o data ce s-a intamplat si i-am spus ca tatal lui nu era pregatit inca sa isi asume responsabilitatea cresterii lui dar ca sunt sigura ca in felul lui il iubeste.

Acum sa-ti zic ce as fi facut diferit:

i-as fi deschis proces de incredintare de la inceput. Asta iti ofera protectia legii astfel incat daca ajungeti la cutite si se apropie de copil in conditii nestabilite de voi initial il poti acuza de rapire. In conditiile de fata el are dreptul sa ia copilul la fel cum il ai si tu, nu exista domiciliul minor stabilit.

i-as fi intentat proces de stabilire pensie alimentara chit ca puneam banii in banca fara sa ma ating de ei. De ce? Pentru ca am ajuns la concluzia ca, daca ar fi avut responsabilitatea platii poate ar fi avut macar curiozitatea sa vada pentru ce plateste, sa vada pe ce isi foloseste banii. Iar in cazut in care nu ar fi avut curiozitatea lucrurile ar fi stat ca acum dar cu ceva extra cash pentru Cosmin.

i-as fi stabilit ore fixe de vizitare, macar pana intram intr-o rutina, ca stii cum e mereu iti doresti ceea ce nu poti avea, poate daca eram mai stricta in directia asta venea macar in zilele respective. Asa eu ii zisesem ca poate veni cand vrea numai sa-mi dea un tel. Si el nu venea.

In plus candeste-te ca ii face rau puiului tau mai tarziu daca procedeaza asa, ce o sa faci cand va zice ca vine, tu vei imbraca copilul si ii vei spune ca vine tati, iar tati nu mai apare? Saracul sufletelui lui.

Oricum iti doresc succes, si fa totul legal, crede-ma e cel mai indicat.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)