o mamica singura
Raspunsuri - Pagina 4
madalina84 spune:
Buna seara NONALALY
Si eu sunt in situatia ta,adica voi fi o mamica singura,doar ca la mine mai este o problema fizica(nu am picioarele in urma unui accident
) dar totusi am hotarat sa pastrez acest copil fara ca macar sa-l intreb pe EL care este o lepra ca si cel de care spui tu.Parerea mea si din motive bine cunoscute este sa nu faci prostia sa-l treci pe numele lui,gandeste-te ca at chiar nu vei mai putea scapa de el caci o sa vina cu fraza "sunt tatal copilului",nu vei putea pleca intr-o vacanta in strainatate cu copilul tau fara acordul lui si multe alte chestii pe care nu le poti face fara acordul lui.
La mine e clar ca eu sunt cea care nu vreau sa-l trec pe numele lui,caci mai are un copil dintr-o alta relatie si stiu ca respectiva si acum trage de el sa-i dea semnatura sa scoata copilul afara din tara,ca sa nu iti mai spun ca sunt ferm convinsa ca i-a cerut bani ca sa-i dea semnatura
Crede-ma ca de cat sa aiba un tata pe care sa-l vada odata la cateva saptamani si sa te intrebe unde e ,de ce nu vine etc,mai bine fara el.Nici pe mine nu ma suna des sau exact ca si al tau ma suna daca ne vedem din intamplare,plus ca eu de cele mai multe ori nu ii raspund la telefon.Nici nu vreau sa-l vad la usa dupa ce nasc ca-l dau afara cu paru,caci un copil nu se creste asa,nici perioada de 9 luni nu trece cu cateva telefoane.Eu una m-am bucurat de toate etapele sarcini cu familia mea,ii arat lui tata cum misca bebe,ii povestesc sorei mele ce mai face bebe si tot asa.Nu am o situatie materiala foarte buna tinand cont ca traiesc dintr-o pensie de 290 lei,norocul meu cu sora mea care va fi si nasica copilului.
Eu ti-am expus punctul meu de vedere si experienta mea,sper sa ai o nastere usoara si sa fi o mamica fericita
Noi mai avem cateva saptamani bune dar trec ele
26+ 
IRINEL ANDREI
BEBELICA MADALINA
mihharo spune:
Nonalaly, mare grija la decizia pe care o vei lua, pentru ca multe vor depinde de ea in viitor, iar fetele te-au pus in garda. Ia serios in considerare liniuta, ca sa nu ajungi mai tarziu sa plangi dupa ea. Nu te gandi la el, vorba fetelor, a fost doar un "donator", gandeste-te la tine si la copil si nu-ti lega singura de gat o piatra de moara. Fa-o pentru linistea ta sufleteasca, pe care in caz contrar crede-ma ca n-o s-o mai ai.
danielatt spune:
Nonalaly, mai pe scurt as vrea sa-ti spun ceea ce am facut eu: am rupt definitiv relatiile cu tatal copilului meu, si asta, pentru ca am considerat ca o prezenta indecisa in viata lui nu ar fi benefica nicicum; apoi, la certficatul copilului am trecut liniuta (din toate considerentele pe care fetele le-au etalat deja, am tinut si tin capul sus si demn in fata oricui, pentru ca imi cresc copilul impreuna cu familia mea. Pana acum ne este bine si, de ce sa nu recunosc, am speranta ca voi intalni un barbat care va iubi copilul in primul rand, mai apoi pe mine sau cel putin pe amandoi in acelasi fel.
Sa auzim numai de bine !
ciccolina spune:
sunt mamica singura...dpdv fizic.Fetita mea are un an si 4 luni si ne descurcam destul de bine.
Tati...pentru ca nu suntem casatoriti, nu este in tara independent de vointa lui. A fost nevoit sa plece la el in tara pentru ceva vreme si il asteptam la finele acestui an 
.
Pentru gravidute, nu va mint... nu e usor sa creti singura un copil..din toate punctele de vedere. Financiar, organizatoric, administrativ, etc.
Din acest motiv a trebuit sa ma intorc la munca devreme, cand fetita avea 4 luni si am lasat-o cu mama. Cumparaturi, doctor, probleme...pentru ca intervin multe si veti avea multe momente in care o sa cadeti prada lacrimilor de neputinta DAR nimic nu se compara cu momentele in care o sa va tineti copii in brate, sau cand o va zambeasca, cand o sa tipe de bucurie ca va vad si muuuuuulte multe alte momente FERICITE.
Mie, nu-mi mai trebuie nimic atunci cand imi stiu puiul fericit.
Dar, tot la fel de adevarat este ca in momentul in care mi-e tare greu, pun mama pe telefon si vorbesc si cu el si ii repartizez si lui o parte din greutati.
El nu ma poate ajuta cu nimic dar doar faptul ca simti ca cineva este aproape de tine conteaza.
Deci tineti aproape pentru momentele in care o sa simtiti ca aveti nevoie sa plangeti putin pe umarul cuiva.
Va admir pe toate pentru decizia de a pastra copii si va recomand sa va aminti intotdeauna dictonul "lupul schimba parul dar naravul ba". Daca tatii v-au lasat in momentele dificile, nu are sens sa plecat urechea mai tarziu la alte minciuni.
nonalaly spune:
Buna fetelor,
apuc si eu sa va scriu in sfarsit cateva randuri pt ca am avut niste zile lungi si grele. am facut tensiune fff mare si am fost cat pe ce sa ma interneze la spital. am intrat intr-o panica cumplita dar acum cat de cat situatia s-a restabilit si bb e bine iar asta e tot ce conteaza. mai am insa de asteptat ceva vreme pana sa vina pe lume pt ca inca nu s-a hotarat sa ma cunoasca, strengarul.
sunt obosita si nu mai am rabdare sa stau asa in stand by. mai mult cred ca ma apuca si depresia aceea mult controversata si mi-e teama ca nu voi face fata daca ma ia de pe acuma. oare cum sa scap de ea? incep sa fiu si cu psihicu la pamant.
sunt iritata si pt ca taticul, a sunat zilele trecute cand eram chiar la spital dar nicidecum sa vada ce e cu copilul sau eu ci pt diverse baliverne si probleme legate de servici. chiar imi pare rau ca am raspuns la tel, nu trebuia, insa e cam tardiv sa mai regret acum. nemernicu stia ca sunt la spital si mi-a zis doar sec pai daca se intampla ceva sa ma anunti si pe mine.va dati seama ce nemernic? nici nu pot sa cred ca e o asemenea canalie. si sunt atat de inversunata impotriva lui incat doar cand aud de numele lui mi se ridica adrenalina. as vrea sa pot sa-i platesc pt toata nelinistea si suferinta ce mi-a provocat-o insa nu stiu cum, dar mi-as dori sa pot reusi asta intr-o buna zi.
acum insa tot ce conteaza pt mine este sa-mi vad puiul si sa stiu ca e bine si sanatos. sper sa nu dau in depresie sau sa clachez pt ca simt ca-s pe muchie de cutit. cat am fost la spital zilele astea si m-am vazut cat de singura sunt cu toate,( pt ca am mers singura la spital, n-am avut pe nimeni langa mine) am avut asa o stare de panica si ma tot intrebam oare voi putea face fata la tot ce ma asteapta? sper doar ca dumnezeu sa-mi dea putere si sa merg inainte pt puiul meu drag.
poate imi dati un sfat sa ies din pasa asta proasta si sa nu ma las prada depresiei.
Nona si bb.
Yagmur spune:
Din pacate nu am timp acum sa imi spun si eu povestea, dar ce vroiam sa punctez este: in cazul in care nu treceti liniuta in certificat (desi sfatul meu este sa fie liniuta, daca tot este un tata inexistent), puteti obtine si custodia unica (asa cum am facut eu). Deci nu am nici o problema sa ies din tara cu baiatul meu. Am cerut eu proces si s-a rezolvat....
Acum ma gandesc ce va fi peste ani....avand in vedere ca ne este atat de bine fara "tatic". Eu nu am suferit deloc cand a plecat desi eram in luna a 6-a, nu mi-a cazut bine, dar mi-am dat seama ca va fi mai bine fara el.
Financiar nu e usor, lucrez de cand avea 4 luni, dar avem o bona ca o bunica. Din pacate familia mea este departe, dar am prieteni minunati.
Nu uitati: stresul din burtica il resimte inzecit. Luca e un copil vesel, istet, dar si agresiv... si sint convinsa ca are legatura cu stresul, asa mic cum a fost. Inca nu intreaba de tati, dar eu chiar ma simt bine ca mamica singura si nu am accentuat in nici un fel ca ar fi o problema asta..
Am scris pe fuga si sper ca m-am facut inteleasa...
Multa bafta si fruntea sus.... iubiti-l si va fi tot ceea ce are nevoie Yagmur - mami de Luca (19 decembrie 2006) varsta Luca
danielatt spune:
Nonalaly, imi pare tare bine ca ai mai apucat sa ne tii la curent cu situatia ta. Incearca sa tai orice legatura cu cei care-ti provoaca si cea mai mica neliniste sufleteasca. Vor veni nopti si zile de griji, veui incepe o noua viata alaturi de puiul tau, si asta este tot ceea ce conteaza. Si, mai conteaza sa fii increzatoare si stapana pe situatie pentru nastere.
restul..lasa-le ca o sa le rezolvi mai tarziu.
Toate fetele te-au sfatuit sa nu mai dai atentie celui ce numesti tu tatal copilului.
Iti face rau draga mea, si tu stii lucrul asta. de ce permiti asa ceva?
Chiar ai nevoie de el sa te faca sa suferi? Nu ai nevoi de asa ceva acum ci dimpotriva !
Ai grija de tine si mai ales de bb-ica !
Sa auzim de bine !
ps. cand trebuie sa nasti?
Liliana82 spune:
nona.. tensiunea si starea emotional depresiva in care ai picat are lagatura si cu faptul ca ai depus efort fizic cu camera bebelului. Si eu am fost putin stresata cu examenul dar am incercat sa incerc sa nu ma stresez prea tare... degeaba draci si crize si tipete pe ceilalti de langa mine tot am facut 
si bineinteles insomnii la greu...
asa ca daca am observat ca miau luat-o nervi razna m-am dus la farmacie si mi-am luat tinctura de valeriana . Nu stiu cat de compatibila este cu sarcina dar am rezolvat-o cu insomniile si stresu . Acum ma relaxez ca la spital... adica somn , papa, tv si dc .Pastrez tinctura pentru dupa nastere.. Eu motive de depresie nu am dar cine stie cum mi se pare ca se uita vreo asistenta crucis la mine si ma apuca...
Daca consideri ca esti predispusa la depresie eu iti recomnad tinctura de valeriana (acuma cu moderatie pana nasti ) . Nu am luat-o dupa capul meu ci asta mi-a recomandat-o psihiatru acuma 2 ani cand am suferit foarte mult dupa moartea bunicii mele . nefiind depresie propriuzisa ci doar "stare normala de doliu" asta mi-a recomandat pentru insomnie si "boceala " . La mine functioneaza si are efecte bune si o folosesc de fiecare data cand consider ca sunt mai stresata sau dau de probleme.
eva_mmm spune:
buna nonalaly!
pot spune k te ineleg perfect ce simti si prin ce treci pentru k ma aflu aproape in situatia ta,si,spun aproape pentru ca taticul nostru nu ne-a parasit,inca ne sprijina si e alaturi de noi mai tot timpul,dar relatia dintre noi 2 s-a terminat.sunt insarcinata in 39 de saptamani si acest copil a venit in urma unei relatii de 7 ani,nu regret nimik pt k si acum sustin k nu as putea avea un tata mai bun pentru copilul meu.
e greu cand iti dai seama k tu nu faci parte din categoria celorlalti,k nu ai o familie in adevaratul sens al cuvantului...plangi,disperi,dar pana la urma trebuie sa iesi tot cu fruntea sus si sa fii tare pentru ca o sa ai un copil care va trebui sa vada ca tu esti puternica...doar est mama lui,nu?
trebuie sa fim tari pentru puiutii nostrii si nu in ultimul rand pentru noi,pt k suntem tinere si mai avem f multe lucruri de facut inviata si NU TREBUIE SA CLACAM!!!
nu vreau sa judec,dar totusi o fac...inteleg faptul k o relatie se poate termina,dar nu inteleg indiferenta fata de copilul tau care va veni pe lume....
sa fii tare,draga mea1
eva_mmm spune:
sper k totul este bine,iar tu esti acum o mamica fericita si implinita.
te steptam cu noi vesti si iti uram numai bine tie si bebelusului tau sa fie sanatos,voios si sa te bucuri de el!!!