Sa chem exorcistul?
Raspunsuri - Pagina 3
Laura25 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui daylight am incercat toate metodele cunoscute pentru a reusi sa stapanesc astfel de manifestari: am pedepsit-o (time out in camera ei), n-am vorbit cu ea o perioada, am ignorat-o in timpul crizelor, i-am luat din jucariile la care tine foarte mult, n-am mai lasat-o sa iasa afara sau sa se uite la tv, nu i-am mai spus povesti seara, i-am spus cat de tare ma intristeaza urletele ei, etc. (evident, nu toate deodata) insa nu am nici un rezultat! Nici cu bataia (cateva palme la fund, nu altceva) nu merge. am incercat asta de 2 ori (intr-un an) dar nu pare sa aiba nici un rezultat. |
In lista asta lunga de metode incercate, eu vad numai abordari punitive. Ai incercat sa o iei in brate, sa o mangai, sa ii soptesti, sa ii spui ca o iubesti si o intelegi, sa o ajuti cu dragoste sa treaca peste acele momente, nu cu tipete si pedepse?
Eu am 2, am trecut cu amandoi prin crize de isterie si plans, dar nu m-am axat pe pedepsit.
Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Fotografiile noastre
Filmulete cu shtrumphi
Poveste cu shtrumphi
'Cos what I feel is the only truth for me
alra spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Mindy Dar uneori pare ca nu prea are succes cu metoda asta, de exemplu la parc cand il anunta ca joaca e pe terminate: 5 more minutes and we gonna go, 4 more minutes.. si tot asa counting down. Atunci de multe ori obsev ca baiatul nu prea are nici o reactie si tot nu intelege de ce trebuie sa plece si iarasi urmeaza o criza. |
la fel incercam si noi exact la fel patim. aude selectiv numa ce ii convine. de multe ori o opresc din ce face si o pun sa se uite in ochii mei sa vad ca a inteles ce zic. ne era frica sa o ducem pe undeva pentru ca urla tot drumul de intors in masina.
la noi crizele au scazut dupa ce a inceput sa mearga la gradinita - din cauza dezvoltarii limbajului si din cauza structurii respectate. daca nu are rutina isi iese din pepeni urat. crizele in general le facea in situatii in afara rutinei ei. acum le face din orice, pentru ca nu primeste inghetata in loc de masa de exemplu.
de cand a aparut sora-sa le foloseste ca metode de a primi atentie. cu toate ca sora-sa e cam tot timpul pe plan secundar, cumva toate prostiile care le face sunt cand unul din noi are grija de bebelus.
noua ne-a facut o criza urata odata in masina cateva minute de la gradinita pana acasa (ceruse biscuite si nu am avut sa ii dam) si cand am intrat in casa a inceput sa se sufoce. ne-am speriat rau atunci. am linistit-o cu putina apa.
facea crize dese in masina pe drumul spre casa. daca aveam biscuite nu aveam apa si tot asa.
ALRA mami de Laura(06/02/2006) si Nicole(08/12/2008)
Vacanta cu Laura in Romania
buli spune:
| Citat: |
la fel incercam si noi exact la fel patim. aude selectiv numa ce ii convine. de multe ori o opresc din ce face si o pun sa se uite in ochii mei sa vad ca a inteles ce zic. ne era frica sa o ducem pe undeva pentru ca urla tot drumul de intors in masina. |
incearca s-o anunti cu mai mult timp inainte ca se apropie ora de plecat. la noi optim e 15 min. daca anunt cu 5 min doar e realizeaza ca e f putin si se supara.
cind e distractia maxima anunt cu jumatate de ora inainte de a pleca. si apoi la 15 min, apoi la 5 si la final la 1.
www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@
buli spune:
daylight,
daca ai fi mama mea as fi foarte suparata pentru felul in care vorbesti despre mine si in care ma descrii.
sper din tot sufletul ca rindurile de la inceput au fost scrise intr-un moment de disperare, pentru ca altfel nu pot sa vad nici o explicatie la lipsa ta de empatie si de negativismul cu care privesti reactiile copilului.
www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@
terishka spune:
si eu votez pentru tinut in brate si explicat in soapta, dragalit, cantat - in general iubit. fetita mea are 2 ani si incepe si ea sa aiba manifestari de gen, dar niciodata, absolut niciodata nu a functionat ignoratul, urlatul sau alte asemenea metode. eu daca in timpul unei astfel de crize ma enervez, imi sare tandara si ridic tonul, ea tipa si mai tare... la fel se intampla daca o ignor. si uite asa ma educa ea pe mine.
eu zic sa incerci sa aplici o perioada un astfel de "tratament", sa vezi ce rezultate ai. si in cazul copilului, cum de cele mai multe ori incercam sa facem la adulti, trebuie sa intelegem despre ce e vorba atunci cand se supara. numai pentru ca un copil stie sa faca doar zgomot cand e frustrat si un adult are uneori alte cai mai diplomate, nu inseamna sa ne "deranjam" pe loc in cazul copilului si sa incetam sa cautam motivele reactiei lui. iarasi, eu cred ca la orice varsta exista lucruri care conteaza cu adevarat, indiferent cat de puerile ni se par in cazul copiilor. eu nu cred ca e "inutil" ca ea vrea iepurasul sau in brate, la fel cum nu cred ca e inutil sa ma duc eu sa fac nu stiu ce cursuri care imi ofera securitate pe plan material sau profesional sau sa ii iau bunica-mii cirese numai dintr-un loc, ca de acolo stie ea si are incredere ca sunt bune.
eu asa as proceda. daca nu as avea rezultate si crizele a fi tot atat de dese si lungi, as merge si la psiholog.
alra spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui buli
incearca s-o anunti cu mai mult timp inainte ca se apropie ora de plecat. la noi optim e 15 min. daca anunt cu 5 min doar e realizeaza ca e f putin si se supara. cind e distractia maxima anunt cu jumatate de ora inainte de a pleca. si apoi la 15 min, apoi la 5 si la final la 1. www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@ |
ALRA mami de Laura(06/02/2006) si Nicole(08/12/2008)
Vacanta cu Laura in Romania
AB spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Mindy
asa isi tine vecina mea copilul in frau, are 3 ani iar crizele lui sunt foarte intense si cu durata destul de mare, in cate o dupamasa nu poate iesi cu el din casa. Este un baietel foarte inteligent si interesant, mi-e tare drag. Dar uneori pare ca nu prea are succes cu metoda asta, de exemplu la parc cand il anunta ca joaca e pe terminate: 5 more minutes and we gonna go, 4 more minutes.. si tot asa counting down. Atunci de multe ori obsev ca baiatul nu prea are nici o reactie si tot nu intelege de ce trebuie sa plece si iarasi urmeaza o criza. eu pe a mea de regula o intreb pe la jumatatea perioadei alocata statului in parc (cand stiu ca inca mai am destul timp de stat acolo): iti place aici, vrei sa mai stai? ea normal ca zice, da. :) si apoi e fericita ca mai stam o perioada si i-am respectat dorinta de a mai sta. Cand o anunt ca e timpul sa plecam, tot nu ii prea convine dar se linisteste f repede cand ii spun ce chestii interesante o sa facem acasa. Cred ca pt fiecare copil trebuie gasite metodele potrivite, cele ce functioneaza cel mai bine pt ei, nu-i usoara varsta asta, trebuie sa avem atata rabdare cu ei. |
Anunt de doua ori nu repet ca moara stricata. Si nici nu-mi tin in frau copii. Sarcasmul cu tinutul in frau este suparator. Eu nu am animale. Am copii. Daca ai doi...nu poti face doar ce vrea unul. De serviciu nici nu mai discut. Nu-s animale daca doi copiii vor lucruri diferite care amandoua au nevoie de supraveghere adulta intensa. Nu pot sa-l las pe cel de sase ani la zidul de catarare si pe cel de patru ani la leagane simultan.
Daca ai unul e mai simplu... stii ca-i place copilului parcul te duci acolo cand ai timp nu sa mergi pe fuga. Si macar cat e acolo face ce vrea el. Cu doi trebuie sa negociezi timpul de joaca si alternanta la doua degete de obiectul dorit.
Nimic nu-i o solutie generala. Nici ce chestie interesanta facem apoi... nu-i o solutie. Ce te faci cand nu-i nimic interesant? Cand trebuie sa mergi la doctor sau parcul a fost intr-o pauza de lucru?
Asa ca tandretea e de baza... ca de fapt noi ne-am dorit copiii, nu? Si trebuiesc si ei ca si adultii sa invete sa-si exprime frustarea si necazul civilizat. Cand se-ncrunta...ii intreb daca-s necajiti? Si cat de tare... si le spun ca si eu uneori sunt necajita. Alteori conving necajitul ca sunt bucuroasa ca unul din ei merge la ceva care-i place lui... si incerc sa caut empatia cu celalat..ideea de a se bucura un pic si pentru altul.
Mindy spune:
AB, scuze! dar nu am avut si nu am nici acum nici o iota de sarcasm in mesaj, imi pare rau ca l-ai inletes asa, si nici macar nu am criticat metoda asta.
am zis ca uneori nu tine in cazul prietenei mele.. asa cum nici unele metode ce le aplic eu nu merg intotdeuna.
Eu stiu ca orice mama sau parinte incearca ce e mai bun pentru copilul lui. NU JUDEC nici un parinte!!
'tinut in frau'.. l-am folosit strict cu sensul de a stapani. nu m-am gandit nici macar o secunda la animale.
rrox3 spune:
Daylight tu cauti ajutor pentru tine (sa fie liniste!) sau pentru ea (sa nu se mai chinuie in crize de cate 2 ore)? Pe principiul noi suntem o familie OK, linistita, o iubim, ea de ce urla? Nu-i corect!
Incercati sa o plasati pe ea in centru, fiti alaturi de ea si nevoile ei, empatizati cu ea chiar si atunci cand urla. E greu, dar e singura cale. Tu, cand esti frustrat si nervos, ti-ai dori sa vina sotia sau seful sa te pedepseasca, sa-ti dea palme sau sa te ignore? Sau ai vrea sa spuna cineva ca te intelege, ca e alaturi de tine si tine la tine, contezi si esti important? Ea intelege mai bine toate astea daca o luati in brate si o mangaiati.
Cred ca "recordul" de care vorbesti a fost atins si din cauza masurilor cu care ati raspuns voi crizelor ei (aparute absolut normal, e o etapa in dezvoltarea copilului). Intensitatea si lungimea crizelor difera in functie de cum sunt primite de parinti si de cat de plin este rezervorul ei cu iubire in general.
Daca nu reusiti sa fiti empatici cu ea in momentele de criza si va simtiti in continuare agresati de crizele ei, mergeti la psiholog. Numai bine 
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
Mia06 spune:
Am si eu o prietena cu un copil la fel. Cred ca se intampla in jurul varstei de 3 ani toata treaba asta.
Si ea tot prin ignorare si multa rabdare a reusit sa mai rareasca astfel de crize!
Pana la urma, crizele astea sunt doar un santaj din partea lor!