Burtici fericite de septembrie-octombrie (73)

danangie spune:

MONIKUS vroiam acum fetita, dar la 12 sapt mi-a zis ca s-ar putea sa fie tot baietel.Si abia astept ziua de marti ca sa stiu una si buna.Pe primul loc sa fie sanatos, pe urma sa stiu si eu ce sa zic: baietelu' lu' mama sau fetita lu' mama .

---

DANA si ALESSIO , 07.06.2008 si speram, samburica din burtica
S-a mai nascut o stea: ALESSIO MICHELE!

---

.....Il sorriso innocente di un bimbo è l'espressione più viva dell'amore....

ralu80 spune:

Hai mai ca nu ramane asa, ca doar scapam de burta...uite, eu de exemplu, aveam un buric tare sexos si adanc, drept urmare nici nu mi-a iesit tot afara pana am nascut, dar dupa, am ramas cu o gaura in loc de buric, nu mai eram asa mandra sa-l expun...pana la urma e cel mai mic dezavantaj pe care il putem avea in urma sarcinii.

poze noi

Raluca mama Rianei(2 iulie 2006)

danangie spune:

DEVYLLA am vazut poze cu burtik,ptiu san u fie de deochi,frumoasa foc. Si ce idee faina sa scrii sapt pe burta. Si woww mireasa pe motocicleta!Genial!Foarte frumos!

Apropos de poze am pus si eu poze noi la semnatura. Catvea d ela ziua lui Ale si cu burtik 2.

---

DANA si ALESSIO , 07.06.2008 si speram, samburica din burtica
S-a mai nascut o stea: ALESSIO MICHELE!

---

.....Il sorriso innocente di un bimbo è l'espressione più viva dell'amore....

biaz29 spune:

Incerc sa va povestesc si eu experienta noastra cu adormitul copilului, poate veti putea folosi vreo idee. Mie mi-a fost intotdeauna teama sa nu-l invat leganat pe picioare sau in brate sau sa nu ma foloseasca drept suzeta. Asa ca inca din primele zile, il schimbam dupa ce il alaptam seara, ca sa se obisnuiasca sa distinga intre timpul de papica si timpul de adormit.

Din motive obiective legate de spatiu (initial) si de schimbatul casei mai apoi, nazdravaul nostru a dormit in camera cu noi pana la 2 ani. In tot timpul asta a avut patutul si mai apoi patul lui lipit de al nostru. Il culcam, ma asezam langa el si il masam pe spate sau ii cantam un cantecel, i povesteam, ii citeam etc (sau toate, in functie de cum aveam timp) care il linistea mult etc. Daca se trezea noaptea ne vedea langa el si de cele mai multe ori nici nu mai facea zgomot sa ne trezeasca si adormea la loc. Uneori striga mama si intindeam o mana spre el sau mormaiam ceva adormit si se culca la loc imediat. Cred ca s-a simit in siguranta ca a dormit cu noi atata vreme.

La doi ani sotul si bunicul i-au facut patutul lui si el a asistat la tot procesul. A fost fascinat si foarte incantat ca va avea un patut nou, supraetajat, facut de tata. Am facut din asta un mare eveniment su tam tam si laude despre cat e el de mare si ce pat grozav o sa aiba. Am mutat ursuletii preferati in pat si am pus o lenjerie care ii placea. Din prima seara l-am montat in camera lui separata si tot atunci am inceput un ritual de culcare care a fost pastrat cu sfintenie pana in ziua de astazi: aranjatul camerei, schimbatul, spalatul, rugaciunea de seara, cititul povestii si 1-10 minute de iubit (in functie de negocieri). In tot timpul asta am tot repetat ca baiatul se pregateste de culcare singur, ca un baiat mare. Fiind asa de lung, tot ritualul asta il pregateste pentru culcare asa ca nu a avut niciodata probleme ca nu ar vrea sa adoarma singur. Faptul ca se repeta mereu in aceeasi ordine ii da un sentiment de siguranta si familiaritate. La inceput se mai trezea noaptea si striga la noi ca vrea apa sau altceva. De obicei nu ma dadeam jos din pat decat la urgente. In rest il instruiam ce sa faca si il asiguram ca noi suntem aici dar ne e foarte somn. De cele mai multe ori a functionat. Niciodata nu m-am dus inapoi sa il adorm sau sa il legan. Acum merge singur la baie noaptea si apoi se intoarce in patul lui. Uneori vine pana in usa camerei sa vada daca suntem acolo si nu face nici un zgomot sa nu ne trezeasca . Dupa ce se asigura o zbugheste in pat chicotind. Am gasit o sticla care nu curge si isi tine apa in pat ca sa poata bea in timpul noptii fara sa ne trezeasca. A fost nevoie de doar 2-3 nopti pe la 2 ani in care sa strige ca ii e sete si noi sa-i amintim ca are apa in pat si dupa aia nu a mai strigat.

O alta idee care il ajuta mult este ca am ales o seara pe saptamana in care eu sau sotul dormim cu el. De fapt stam cu el pana adoarme dar uneori mai atipim cate o ora cu el in pat. In serile alea stam de vorba, povestim, mangaiem baiatul, neuitam la stelutele din tavan, stam cu picioarele in sus etc. Asteapta cu nerabdare seara aceea si este pedeapsa ultima sa i-o suprimam daca a fost foarte neascultator.

Va rog sa-mi iertati volumul imens al mesajului.

Bia, mamica lui Busici (24 mai 2005) si26+

selen80 spune:

paaaai....nu stiu cat de corect am gandit-o, dar eu am zis asa: ca am incheiat luna a 7-a si...am intrat cu brio in luna a-8-a....??? nu e bine?? nu stiu, nu ma preocupa prea tare lucrurile astea incat sa le caut pe net exact cum sunt, asa mi-a venit pe moment calculul

27+ cu Ebru PRIMA POZA!


nunta
9 luni

biaz29 spune:

alex25, daca vrei sa pui problema cezarienei mai pe ocolite, poti sa il intrebi pe doctor cand ati putea vorbi despre nastere si ce optiuni aveti. In mod normal el iti va zice fie sa discutati mai pe la 30 de sapt sau te va intreba pe loc la ce te gandesti, ce iti doresti. Si atunci ii poti expune motivele si ideile tale.

Bia, mamica lui Busici (24 mai 2005) si26+

biaz29 spune:

Ioanna81, in ceea ce priveste oasele bazinului, cred ca depinde de fiecare organism in parte. Mie nu mi s-a parut sa fi ramas deloc departate dupa prima sarcina si am si nascut natural. Cred mai degraba ca se aduna grasime prin zonele alea si e ma comod sa zicem ca am ramas asa de la nastere.
Oricum ar fi, orice erou isi poarta cu mandrie cicatricile.
Nu vreau sa te descurajez, dar o sa urmeze o perioada in care nu prea vei mai avea timp sa-ti pese de lucrurile astea intre doua reprize de supt, plimbari, spalat, medici etc.

Bia, mamica lui Busici (24 mai 2005) si26+

MariaG spune:

In legatura cu latimea bazinului eu am ramas cu ~ 2 cm mai lata :p (si cam cu jumatate de numar mai lata la pantofi) dupa sarcina, nu din cauza nasterii ci din cauza sarcinii. La inceputul sarcinii anterioare eram cam la 60-62 kg si intram lejer intr-un 42 si fix intr-un 40. La vreo 8 luni dupa nastere aveam 57 de kg dar in 40 n-am mai intrat niciodata, ba chiar exista variante de 42 in care nu ma simt confortabil (44 cade in continuare de pe mine) deci n-am schimbat numarul la haine si am intrat in cam toate hainele in care intram inainte de sarcina (cu exceptia unei rochite). Dar in schimb n-am mai putut incalta vreo doua perechi de pantofi.
DAR, din nou, ca orice alt lucru in sarcina, este in functie de organismul fiecareia asa ca nu prea poti sa stii dinainte ce ti se va intampla.

Maria
Alex (5 mai 2004) si BB nou 20+
http://cealalta-realitate.blogspot.com/
http://www.copaculdehartie.ro/

selen80 spune:

eh, ma prosteam si eu, chiar ca este cea mai mica problema ...cred ca mult timp dupa nastere nici n-o sa am timp sa ma uit prea atenta la mine, sa vad ce si cum s-a mai transformat..

27+ cu Ebru PRIMA POZA!


nunta
9 luni

MariaG spune:

si mai am ceva de impartasit: in we trecut am fost in vizita la socrii care m-au anuntat ca ne vor cumpara ei patutul si caruciorul - de fapt ne vor da banii sa luam noi ce ne place - si eu m-am emotionat foarte tare pentru ca e prima data cand se ofera cineva sa ne cumpere ceva la bebe si pentru mine a fost ca si cum si restul lumii accepta existenta bebelusului din burtica mea si vorbeste despre el ca despre o persoana.
Dupa care am aflat ca al meu sot stia de ceva vreme de oferta lor dar mie nu mi-a spus nimic, plus am mai aflat si ca ei ii dau sotului pentru Alex bani in fiecare luna sa-i cumparam noi ceva (lucru pe care iar nu l-am stiut).
Asa ca-s cam suparata pe el zilele astea.


Maria
Alex (5 mai 2004) si BB nou 20+
http://cealalta-realitate.blogspot.com/
http://www.copaculdehartie.ro/