Sezatoarea canadiana (146)
Raspunsuri - Pagina 6
carmen77 spune:
Am intrat scurt sa urez MULTA SANATATE LA TOTI BOLNAVIORII . Stiu ce rau este, si Marc mi-a fost bolnav saptamana trecuta, nu mi-a trebuit nimic ...
nelia spune:
Roxana, m-am gindit la tine cind am pus filmuletul, dar sa stii ca si mie mi-e groaza de serpi, puteam sa calc pe el, ai vazut ce culoare are, exact ca pietrele.
Eu eram hat departe cind a zis tati atentie, un sarpe! Si a ris de mine cind a vazut ce viteza am bagat, lasa ca ma mai cheama el sa-i iau paienjenusul cit o unghie din colt, ca nu se poate concentra de frica...
Am pus filmuletul pentru copii pentru ca ai mei au fost fascinati de el, l-au urmarit cum se deplaseaza si acasa imi tot cer filmuletul de-mi vine sa fug de-acasa.
Acum am citit mai pe indelete, ca-mi scapase: la multi ani, sa fiti sanatosi si sa traiti multi ani fericiti impreuna!
Si Agata e cu testele, joi termina!
Codritu, dupa Sutton urmeaza si la noi Megantic, daca nu ajungeti inaintea noastra, iti spun ce gasim, ca si noi vrem o cabana, dar sa fie mai sus, daca se poate ca la Sutton ar fi foarte bine, dar acolo chiar nu cunoastem nimic. Eu iubesc si respect natura, imi plac oamenii care au grija de ea si incerc pe cit se poate sa respect si regulile impuse de ei. Dar nici mie nu-mi place cind sint reguli din astea fara rost din punctul meu de vedere, adica iti spun ei pe unde sa o iei si nu ai voie sa faci un pas in laturi pentru ca ai incalcat regulile stabilite. Ca la Mont St Hilaire, poteca pe care am fost noi e superba, nu vad nici un impediment sa nu o iei pe acolo, am coborit pe partea cealalta si totul a fost mai mult decit frumos. Nu, ei vor sa urci prin parc (platind bineinteles) si sa cobori tot pe acolo...
Poate ne lipim intr-o zi si plecam impreuna...
Noi nu plecam deocamdata din zona, pentru ca trebuie antrenam copiii si sa-i invatam si pe ei anumite reguli ca sa pornim in excursii mai dificile (cum se urca, ce se face, ce nu se face, cum se calca, pe unde, nu se rup frunze, nu se arunca nimic in padure etc.) Dupa ce terminam dealurile din jur, ne-am propus sa plecam spre munti, si aici si in State, daca si acolo sint reguli din astea vom fi fi tare dezamagiti. Nu sintem nici drumeti care o iau aiurea pe poteci nemarcate, sintem destul de prudenti, dar nici asa, sa-mi interzici chiar orice traseu frumos numai pentru ca cineva a hotarit ca nu-i oficial.
Avem niste prieteni care pleaca in Edmonton (Mikiion, colegul de suferinta care isi cauta job la fel ca tine...), era mai bine sa fie Calgary, dar ne multumim si cu asta, ca e mai linga munti acolo... si el e la fel ca noi cu urcatul pe munte.
Lisandru nu mai are febra, acum astept sa vad de la ce a fost, ce mai urmeaza. Carmen, imi pare rau ca si tu ai tras cu boala, sper ca e bine acum Marc si Matei nu a luat nimic.
Trimit ce am scris ca sa nu-mi dea vreo labuta Lisandru peste ce am scris... si ma duc sa mai citesc pina termina cafeluta, ca doar ce am rasfoit, nu am citit pe indelete. Daca mai gasesc ceva de spus, revin... daca nu va 
si va doresc sanatate si soare, mie la ora asta mi se par cele mai importante!
Simonna spune:
Rox, ce vorbesti mata cu toamna acolo? Simbata la ora 11. Daca vineri sear nu e bine, ceea ce e putin probabil, ca acum s-a trezit si n-are febra si-i merge gura, nici nu stiu de ce-l tin acasa, sun eu.
Chiar am vrut sa intreb ce aniversai cu trandafirul... Acum stiu! Si sa va mearga bine impreuna si mai departe!
Simi, m-am mai lamurit o tura ca Advil ala in cutie galbena e eficace, dupa ce l-am tinut 2 zile pe acetominofen si a fost tot mai bolnav, dupa 2 zile de Advil de-ala multilateral efectiv e f. bine.
Am o dilema materna, ca plodu' e super bine, se invirte in scaun linga mine si cinta, ba imi povesteste (ca ne-am uitat la pozele de la Rox si i-au deschis apetitul) cum o sa se plimbe el cu rulota in jurul lumii, si l-as duce la scoala. Pe de alta parte.... stit bancul cu constiinta nu si nu? Asa si eu... da' mai da-o-n aia-a-ma-sii de scoala!!!
Si daca tot zicem cine unde a fost... noi am fost la Saint Donat, unde nu mai ajunsesem inca... super frumos. Lacuri din doi in trei metri, una bucata riu lat si care curge de-adevaratelea... Mai mergem.
Bon, ma duc sa fac lucruri, ca de ex. sa-mi tai unghiile, ca mai tirziu ma duc sa inot sincron :)
Simonna
nelia spune:
Simona, unde e St Donat? Are si deal? Da' plaja se poate face? Pentru Agata, desi la ce soare avem si la vremea de afara, mi se pare aiurea sa mai vorbim despre plaje...
Katyuscha21, pe tine te-am sarit! Tocmai pe tine, care scrii de acolo unde am vrea noi sa fim!
Bine ai venit la Sezatoare si sper sa te simti bine aici si sa-ti gasesti prieteni! Sarcina usoara si un bebelus sanatos iti doresc!
In legatura cu durerile de cap, daca nu exista alt motiv (porti ochelari? ai mai avut si inainte aceste dureri? ai avut sau ai putea sa ai altceva, cum ar sinuzita?) si sint intr-adevar de la sarcina, atunci nu ai ce sa faci sau sa iei, trebuie sa astepti sa treaca. Eu la sarcinile cu fetele nu am avut nimic, dar la Lisandru am avut ce spui tu si a fost cumplit! M-au tinut pina prin saptamina 22, cind au incetat brusc... Doctorul meu nu mi-a dat voie sa iau altceva in afara de Tylenol si nici asta forte sau prea multe pastile (eu i-am cerut, as fi luat si morfina, pentru ca pur si simplu nu ma puteam tine pe picioare din cauza durerilor de cap). Sper sa te lase cit mai repede, pe majoritatea gravidutelor cu aceasta problema le-au cam lasat dupa primul trimestru de sarcina, dar cunosc si una care inca le mai are si e in 9 luni, numai ca nu mai au intensitatea si frecventa de la inceput. Te-am incurajat de n-am mai putut, nu!?!
maru spune:
Diana, vine baba cu alta rugaminte: poti sa imi dai si mie un link colea sa urmaresc avionul din hangar pana la Pearson? please, please? ca nu stiu cum, dar de fiecare data imi ia o vesnicie sa il descopar pe ala meseriasul, care arata si avionul in zbor cu motor
sanatate la bolnaviori!
mai, voua vi s-a urcat la cap? voi vorbiti acolo de drumetii? da nu va ie mila si de astia lenesi? ca inca n-or pus astia elevator pana in varf de munte
nelia, eu agree cu Aghata, plaja, cu burta la soare! asta e sportul meu preferat! am zis!
Mona_B spune:
Nelia draga, sincere condoleante si din partea mea!cum mai e Lisandru? dar Tudora? zi-mi te rog daca i-ai dat ceva pentru stimularea poftei de mancare, ca pe mine ma termina Vladutz nervos cand il cantaresc...n-a mai pus nik pe el de jumate de an...balerin il fac. Mancat cat o pasare, iar pe-afara alearga mai ceva ca un cal de curse, nu ma mai mir unde se duc caloriile.
Despre urcatul de munte nu mai pomeni te rog, numai cand ma uit la peisaje din British Columbia, Austria, Elvetia ori Noua Zeelanda, ma prinde dorul de stramutare in unul din locurile alea. La noi, orice e posibil, nu suntem legati de Ontario.
Mona_B spune:
Ana, felicitari pentru reusita lui Tudor - ce nume frumos, la care ma voi gandi pentru bb 3 daca e sa fie, si baietel-si ai incredere in continuare in baietelul tau, va doresc toate cele bune
Ca tot pomeneai de "bubele" sistemului de sanatate canadian, voiam sa postez un articol aparut recent in presa canadiana care iti intareste pe deplin afirmatia, dar n-are rost. Eu nu pot sa ma pronunt in directia asta, ca pana acum nu m-am lovit de neplaceri, iar experienta nasterii mele aici a fost una excelenta. Dar overall e evaluat ca fiind mult in spatele tarilor din Europa de Vest.
nelia spune:
Mona, si noi am vrea sa ne tragem mai aproape de munti, eu ma multumesc si cu Vancouver, nu am pretentii prea mari! Adevarul este ca atunci cind iti place ceva, iti place si gata. Ador soarele, ador plaja, imi place marea, oceanul sint sigura ca il ador, da' nu am ajuns sa-i marturisesc... dar muntele este in inima mea. Ma uitam la mine duminica... cind am plecat de acasa eram la pamint, trista ca tocmai ce vorbisem cu sora mea si cu nepoatele, stresata ca aveam teme de predat luni si nu erau gata, ca nu aveam mincare, ca nu aveam haine pregatite, in casa nu era ordine si ma gindeam ca ar trebui sa stau sa fac, ma durea spatele, eram racita cobza si ingrijorata pentru Lisandru si pentru fete, ca si ei erau la fel... eram ca o leguma cu alte cuvinte. In plus, cind ma gindeam ca trebuie sa urc, asa grasa cum sint si fara putere, ma lua si mai rau de cap. Am ajuns acolo si dupa nici jumatate de ora de mers prin padure, toate au disparut ca prin minune, nu ma mai durea nimic, am dus rucsac in spate si al dracului, nu ma mai durea ca la curatenie acasa, l-am dus si pe bebe si mi se parea usor chiar... La 400 de m abia ma incalzisem si asa ma apucase un dor sa fiu mai sus, la 2800-3000, numai eu si cei dragi, departe de tot, in linistea si pacea pe care numai muntele mi-o da, cu satisfactia ca ai ajuns acolo, sus, pe virfuri, unde nu oricine se incumeta, inconjurata de privelistile alea superbe pe care stiu ca ti le ofera orice virf de munte! Si atunci mi-am dat seama cit de mult imi lipseste acest munte!
Nu-i mai dau Tudorei nimic pentru pofta de mincare. I-am dat atunci Pediasure, vreo 4 cutii cred, i-a revenit apetitul, acum sint multumita ca maninca si ca e sanatoasa, cu exceptia virusilor pe care ii mai ia, dar scapa repede de ei. Din august voi incepe, ca si anul trecut, un fel de cura de legume si fructe crude, citrice in special, miere de albine (cite o lingurita dimineata), usturoi (tai marunt si le dau ca pe pastile dimineata, doua-trei bucatele) si anul acesta vreau sa bag si ulei de peste, pina acum nu le-am dat. Nu maninca mult nici acum, ciuguleste, e slabuta, a pus jumatate de kilogram intr-un an de zile, are 14 kilograme la 4 ani si e inaltuta! Dar mie imi place asa slabuta, destul sintem noi, cei mari si Agata cit malu'... Eu asa am fost toata viata, ca ea, si uite, ca nu ma bate vintul, dimpotriva, pot fi folosita pe post de stavilar chiar.
Balerina o face mami, chiar va merge la balet din toamna, ca asa vrea ea, desi eu cred ca gimnastica, patinajul si inotul sint mai bune pentru ea, baletul mi se pare destul de greu daca e facut cum trebuie, neajutator daca e facut doar ca distractie. In schimb, gimnastica a ajutat-o pe ea sa progreseze motric, ea nefiind un copil care iubeste miscarea, ca Agata. Dar de cind face gimnastica, desi mai mult se joaca decit fac ei ceva acolo, s-a schimbat total.
Deci, du-l sa faca ceva miscare, la piscina, de exemplu. Si in padure, pe deal, undeva la inaltime pina unde sa mearga. A mincat Tudora mea duminica dupa drumetie un meniu intreg de General Tao... nu mi-a venit sa cred, ea dupa 10 guri e plina si nu mai poate minca. Nu mai spun ca la 8.30 dormea si nu i-am auzit gurita pina dimineata, la 7! O mai duce mami, ca vad ca-i prieste!
nelia spune:
De fapt, eu revenisem ca sa va pun ceva, ia uitati ce bine le zice nenea asta... asta asa, ca tot ploua-n draci afara:
Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii;
cine nu-si schimba existenta;
cine nu risca sa construiasca ceva nou;
cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
[...]
Moare cate putin cine evita pasiunea,
cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau;
cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis;
cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile "responsabile".
Moare cate putin cine nu calatoreste;
cine nu citeste;
cine nu asculta muzica;
cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza.
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput;
cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras
si cine nu raspunde chiar daca cunoaste intrebarea.
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de a respira.
Mona_B spune:
Asta e si oful nostru aici in Ontario, lipsa muntelui cu care suntem obisnuiti din copilarie, eu m-am nascut si am copilarit cateva timp in regiune muntoasa, sotul mergea in drumetii la munte in fiecare vacanta...amandoi iubim enorm natura, deopotriva marea si muntele, insa acesta din urma iti da o senzatie de libertate de neegalat, te elibereaza instantaneu de orice stress fizic ori mental; ultima data am fost la Busteni in 2003, am avut o vacanta pe cinste.
Nu stiu ce sa zic de Pediasure, lista de ingrediente e destul de lunga si nu-mi prea place ce scrie acolo, multivitamine ii dau, la piscina merge cu taica-su de 2 ori pe sapt.cate o jumate de ora. O explicatie are fi aceea ca nu are cu cine semana mancacios si corpolent, si e evident ca seamana cu rudele din partea mea. Dar eu tind sa il compar cu prietenii si tovarasii lui de joaca de varsta apropiata, e mai inaltut ca ei, dar semnificativ mai subtirel. E vesel, are energie inepuizabila, doar ca nu are destula carnita pe el. In schimb frate-sau e o binecuvantare, e tot ce mi-am dorit la un bebelus, papacios foc si somnicios ca un ursuletz, zambeste mai mereu cand e treaz, sper cand mai creste sa-l molipseasca si pe Vlad cu pofta lui de mancare, daca asta nu se schimba intre timp. In fine, sanatosi sa fie.