Sezatoarea canadiana (146)
Raspunsuri - Pagina 12
Podeanu spune:
Monicutza,parca simt durerea din sufletul tau. Cit de fericita erai ca vine mamica ta si iti vede copilasii si cit de nefericita esti acum cu ea aici.
Din pacate in marea majoritate a cazurilor se intimpla la fel. Eu mi-am chemat socrii de 2 ori, numai impreuna (tocmai ca sa nu-i despart si sa fie impreuna aici), le-am lasat si masina la dispozitie (in timp ce eu luam metroul si autobuzul
) si tot nu au fost fericiti aici. Din alte motive e drept...Dar chestia cu bagatul in discutiile noastre (sot-sotie) s-a intimplat si la noi, la fel cu opiniile despre ce facem in casa. (nu le placea culorile alese ptr zugravit, mobila cumparata, etc)
Si mie mi s-a parut ca , odata cu batrinetea, se si schimba.Acomodarea e grea ptr ei, in plus la mama ta mai e si dorul de casa-sot.
Ai mei nu aveau ameteala dar nici nu mincau mare lucru pe motiv ca nimic nu are gustul ca in RO
Ce pacat..
Pucku, dar tu de cind ai torticolis? Baiatul meu a avut dupa nastere,statuse inghesuit in burtica alaturi de Deni, dar la indicatiile doctorului il culcam mereu cu un scutec rasucit pe parte de git si in citeva luni s-a rezolvat. La tine cum s-a declansat? Cu creme puternice (de alea de sportivi) ai incercat?
DanaMario spune:
Monicuta_bb parca ai povesti de socrul meu.
Asa si el se plingea ca daca iese afara "ameteste" si cit a stat 3 luni nu prea a iesit afara chiar daca noi trebuia sa mergem la cumparaturi el statea acasa.
A fost acum 5 ani aici si nici ca mai vrea sa mai vina gaseste diferite motive baietelul meu nici nu-l mai cunoaste ca atunci avea un an.
Si noi am fost asa ingrijorati atunci la doctor tot asa nu vroia sa mearga dar acum ne-am dat seama ca "nu s-a acomodat cu noi" si el nu are pe nimeni in tara il are doar pe sotul meu singurul copil , e singur cuc acolo.
Doar ai foarte mare grija lasa totul de la tine fa ca totul sa-i fie pe plac, nu te certa cu ea , sa nu-ti para rau dupa ce pleaca ca de la distanta greu mai repari.
Eu tot citesc pe aici pe forum abia astepteptati sa vina parinti ca o sa va fie mai usor la noi e invers sint obosita moarta cind avem pe cineva aici cum pleaca mi s-au redus la jumatate treburile.
http://joshua-replici.blogspot.com/
nelia spune:
Monicutza, of, nu stiu de ce, dar parca asteptam sa vii sa ne scrii asta. Nu era obligatoriu, am cunoscut si pereche mama-fiica sau fiu la care nu s-au petrecut aceste lucruri, dar in majoritatea cazurilor pe care le stiu, inclusiv al nostru
, lucrurile stau cam cum le descrii tu. E parerea mea, deci subiectiva, poate fi altceva la voi, dar incerc, poate te mai linistesti un pic si iei lucrurile asa cum sint, dar mai la rece... macar tu! Stiu ca este frustrant, stiu ca doare... stiu ca te vei simti vinovata dupa... de aceea iti scriu. Si sint sigura ca multe fete de aici au trecut prin asa ceva, pentru ca e asa, ca o regula nescrisa...
Cred, nu sint sigura, dar cred ca asa ceva se intimpla cu toti tinerii care se casatoresc, stau singuri un timp si dupa aceea aduc unul din parinti sau pe amindoi in casa, in noua familie pe care si-au construit-o... pe de o parte, si cu parintii, mai ales mamele, pe de alta parte. Nu stiu daca e normal sau nu, dar eu consider exceptie si am o mare admiratie pentru parintii si copiii care nu trec prin asta si nutresc in sinea mea speranta ca intre mine si copiii mei nu se va intimpla... desi, la cum merg lucrurile cu Agata cel putin, am mari-mari indoieli in ceea ce ne priveste.
Ce pot sa-ti spun este sa nu i-o iei in nume de rau, eu sint sigura ca ea nu are intentii rele fata de tine sau de sot (se leaga de el pentru ca nu se poate lega de copii si nici de tine, asa ca ca el e un fel de tap ispasitor). Sint sigura ca a venit chitita sa te ajute, dar odata ajunsa aici a dat peste o alta realitate: tu, fetita ei, ajunsa mama la rindul ei, are nevoie de ajutor (mamele simt nevoia asta, unele mame, ma rog, sa ajute copiii, mereu si mereu), iar ea a venit ca o salvatoare... si cind colo, a dat peste o tinara femeie, care e in stare sa tina in friu toata gospodaria, care are un sot cu care, culmea, se intelege si bine (de aici felul in care il vede, adica nu poate fi decit el vinovat ca ea nu mai are locul de dinainte linga tine), doi copii pe care ii creste cum probabil ca nu se astepta... iar ea nu stie cu ce s-ar putea sa te ajute. Chestia cu bataia la ceea ce i-a lovit pe copii e normala, asa se spunea inainte, lasa, ca bate mami si trece buba...
Nu sint eu prea coerenta acum, dar ceea ce vreau sa spun este ca amindoua aveati, inainte de marea intilnire, o imagine idealizata a celeilalte si a relatiilor dintre voi. Mama ta nu te poate vedea femeie la casa ta (de cind te-ai casatorit, ati mai stat vreodata impreuna sau ai plecat sa stai cu sotul separat si apoi in Canada, unde au aparut si copiii!?!), fara nevoie de prea mult ajutor decit sa respecte ceea ce ii transferi tu din sarcinile tale ca sa-ti fie tie mai usor pe perioada cit sta aici macar (multi parinti nu inteleg ca, de fapt, de asta vin, nu sa faca ordine si sa-i invete pe tineri cum sa-si traiasca vietile), nu accepta, nu poate inca sa accepte ca ceea ce face ea si a facut dintotdeauna nu mai e bine dintr-o data (si multe chiar nu mai sint, desi pe vremuri au mers - greu de inteles pentru multe persoane, nu numai pentru ea), ca fiecare copil e unic si fiecare parinte la fel si ca metodele unuia nu merg unse la altul... are nevoie de timp sa invete sa fie mama ta ca femeie maritata si cu copii, cu propria ei familie, are nevoie de timp sa se obisnuiasca cu ideea ca tu nu ai nevoie decit sa fii ajutata ca sa te mai odihnesti, nu sa vina cineva sa-ti schimbe toata viata pe motiv ca nu e buna...
Iar tu... tu esti in regula asa cum esti. Dar si tu ai nevoie de timp sa intelegi ca mamele au fost alea pe care le stim atit timp cit am avut noi nevoie de ele sa fie asa, acum, cind sintem mame la rindul nostru, trebuie sa incercam sa le acceptam asa cum sint si sa aplanam cit se poate conflictul intre generatii.
Ai spus ca vrei sa oferi ceea ce ai primit, atunci asta fa pe masura posibilitatilor, adica nici sa o lasi sa faca ce vrea, asta aduna frustrari din partea ta si tot nu va fi bine, spune-i ce ai de spus, ce te nemultumeste, trateaz-o ca pe un adult si discuta cu ea la fel (si tu cind erai copil ai avut pretentia sa fii tratata ca un adult, desi nu te comportai ca atare), dar nu fi prea dura, spune-i asa cum i-ai explica unui copil... Incearca sa o intelegi si foloseste diplomatia pentru ceea ce e musai sa fie spus. Tine cont ca tu ai puterea sa o faci, ea nu cred, tu esti pe terenul tau, esti acasa la tine, cunosti rostul, esti cu familia ta. Ea e pe alt teren, se simte nesigura pentru ca, pe de o parte, vrea sa ajute, pe de alta vede ca incurca si creeaza tensiune desi, sint sigura, ca nu asta isi doreste... si e singura. Sint sigura ca si copiii se poarta urit cu ea pentru ca simt nesiguranta ei, iar ea acum nu e in stare sa o ia asa cum este, miine iti va spune ca sotul ii pune sa se poarte asa cu ea... Nu ride, ca s-au mai vazut cazuri, iti povestesc eu!
Iar sotul sa stea deoparte, sa o trateze politicos, dar sa stea deoparte, nu e problema lui si nu are nici o vina, dar nici nu poate rezolva nimic... pentru ca el este intrusul. Si da, cu cit pleaca mai repede, cu atit mai bine, de la distanta relatia se va aseza singura pe alt fagas si urmatoarea intilnire va fi sigur mai reusita. Dar bazele relatiti viitoare a ta cu ea ea si a copiilor si a sotului acum se pun si sper sa reusiti sa construiti impreuna o baza solida. Sper!
Sa nu uiti nici un moment ca, in ciuda faptului ca sinteti mama si fiica, pina la coada nu sinteti decit oameni, cu calitati si defecte, cu puncte tari si cu slabiciuni pe masura, cu temperamente si caractere diferite. Daca scoatei relatia de acum in afara aceleia de mama-fiica de pe vremuri si o reincepeti de la ceea ce ati devenit intre timp, nu de la ce ati fost odinioara una pentru alta... eu cred ca aveti toate sansele sa aveti o relatie buna pe viitor.
maru spune:
monicutza, incearca sa nu pui la inima tot ce zice, tot ce face, i-ao ca pe un fapt implinit, fara nici o intentie (cel putin eu asa planuiesc sa fac)
eu am alta teorie, nu e a mea, originala ci e a cumnatului meu: daca parintii tai au fost teribil de necajiti cand ai plecat (si la tine e de asteptat, unic copil) cand vin aici, oricum ai da-o nu e bine:
_ daca iti merge rau, daca nu esti multumit, daca esti critic pe tot ce inseamna Canada, daca zici ce bine era acasa, va aveam pe voi, etc se bucura, ca spera sa te intorci, si incep sa iti alimenteze frustarile si te vor acasa
_ daca iti merge bine, atunci vine realitatea cruda ca nu te mai intorci, ca sunt singuri la batranete, si incep vaicarelile si ii vezi pur si simplu ca imbatranesc in fata ta. Incepe sa ii doara, sa nu le priasca aerul, mancarea nimic.
Socri mei s-au acomodat ok cand au venit, dar nici ei nu pot sta mai mult de o luna si jumate ca vor inapoi. Mama cumnatei mele in schimb a avut o sedere de cosmar, ca nu s-a obisnuit deloc, deloc.
Acum vin ai mei, mama se da viteaza si zice ca vrea sa vada tot, sa mearga cu noi peste tot, si ca nu o sa se vaite de oboseala deloc! Si noi avem planificate fiecare we sa ii ducem pe undeva, acu sa vedem...
In alta ordine de idei, puiutul lui DENISAM e ok acasa, dupa opeartie, totul s-a terminat cu bine, mami de Alex m-a sunats a imi zica ca isi duce odorul acasa, era un pic marait, dar totul e ok.
Sa te faci bine!
monicutza_bb spune:
DanaPodeanu, danaMario, Nelia 
merci
aveti dreptate mare, exact ce ati patit si voi patesc eu acum. Nelia mi-au mers la suflet cuvintele tale, ai mare dreptate (cu o singura exceptie: "spune-i ce ai de spus, ce te nemultumeste, trateaz-o ca pe un adult si discuta cu ea" la noi nu se poate aplica mereu pt ca mama este o suparacioasa, extrem de sensibila si daca nu imi aleg cuvintele cu grija, crede ca am ceva cu ea si se supara 
, dar mai incerc). Cu parintii mei am locuit un an ca si femeie casatorita inainte de a veni aici. Nu am avut absolut nici o problema, s-au purtat ireprosabil. De asta nu inteleg uneori ce mama ei de treaba s-a intamplat (si tata, care nu a venit, nu stiu motivul principal decat ala cu "e batran, nu mai poate", dar cred ca nici nu a vrut. no problem...). Mama mi-a mai zis o data una care m-a durut, de unde cred ca pleaca multe: "crezi ca ne imaginam noi ca o sa pleci tu, singurul nostru copil, asa de departe, am ramas singuri si fara ajutor la batranete... nici nu ma gandeam ca nu o sa fii langa noi la batranete". Nu am altceva de facut decat sa imi vad mai departe de viata (asa gresit, cum crede mama) si sa sper sa fie sanatosi si sa se aiba unul pe altul cat mai mult timp.
Da acum sa va intreb eu ceva pe voi: daca toate stiati asta, de ce nu mi-ai mai taiat din aripi dom'le? ca prea luasem avant (ma apucasem sa fac rezervari peste tot, Niagara, Ottawa, Quebec city, Prince Edward island...), prea idealizam ce va fi...
Asta este, trebuia sa imi mai iau si eu un sut in popou, ca prea mi-au mers toate bine in ultima vreme
Simonna spune:
Dana, primit PM, multumesc mult.
Monicutza, asa a fost cumnatul meu, stiu ca nu e acelasi lucru, dar omul e cu aproape 20 de ani mai in virsta ca mine, un fel de surogat de mama si tata pt. Colegu' de la un moment dat, asa ca... Cert e ca l-am suit in avion si dus a fost, la nici 2 luni dupa ce a venit. El era nefericit, noi la fel, ce sa mai lungim pelteaua?
Vorba nu mai stiu cui, incearca sa nu te certi cu ea... Onest, cred ca 26 august e prea departe. Dar va tin pumnii, cine stie, poate se mai repara una-alta.
(intr-o piatza ai dus-o? Piata deschisa, cu leguma si fructe afara? Pare stupid, dar cumnatul meu era mult mai bine dispus dupa vizita la mag. romanesc... Zicea ca se regaseste!)
In fine, trimis copil la scoala, Excelenta Sa e pe antibiotic, doctorul a zis ca nu-i contagios, a lipsit 3 zile si miine e pedago. Era f. fericit.
Ah, nu-s pe cine intereseaza, dar au la Costco cartea aia model pt. admiterea in Secondaire. Asa un pachet frumos ii fac cu aia pe post de cadou de ziua lui... O sa faca pereche cu Tudor, altul, saracu', cu mama obsedata de scoli si teme, fix ca mama lui Radu! Ana, , ma bucur ca s-a rezolvat cu sora ta si vine.
Olga, e bine ca ati ajuns la o decizie. Multa putere!
Avionul lui tata intirzie 20 de minute, la timp cit sa ajung sa-l iau pe Rad de la scoala si sa-i facem o surpriza, ca el crede ca merg singura sa il iau! In afara de 2004 - cind am fost noi in Ro - a fost aici vara de vara... E ca si cind s-ar duce in Florida la iernat si pe urma vine acasa... SI sta pina dupa Ziua Z. :)
Ha, oare v-am zis? Ca ne-am trezit dimineata si baietii mei au plecat la statia de autobuz si nu-s cum m-am uitat eu la ceas dar era numai ora 7... Asa ca am fugit dupa masina si l-am intrebat pe COlegu' daca vrea sa stea o ora acolo sau imi da copilul si se duce? An ris, ne-am pupat, plodu' a fost fericit ca a mai bagat 2 episoade de MASH, da' mie mi-e somn de mor!
Gata, roiu' la strins propria-mi persoana si pe urma copilul si target: airport.
Pe miine,
Simonna
OlgaTarziu spune:
Monicutza eu nu mai zic nimic...Cunosti povestea noastra. Dupa ce m-a enervat inca o data azi dimineata la telefon am decis ca mai rarutz si mai dragutz. Eui de adus nu-l mai aduc pe tata, nici nu mi-oi trimite copii in tara.
Simonna trimite-mi adresa sa-ti pot trimite DVD-ul.
Ktrinel ti-am trimis cecul. Sper sa il primesti.
mQQm am incercat in disperare sa te sun.
Denisa ma bucur ca e totul bine. Drum bun si sa va intoarceti cu bine.
nelia
daiopri ma gandesc zilnic la tine. Cu scrisul stau cam prost.
Fug ca plang (amandoi)
maru spune:
monicutza, de, noi ti-am zis tii minte cand visai sa ii aduci aici ca rezidenti? atunci si eu si Simonna, si try ti-am spus ca nu e o idee ce noi am aplica-o!
Laurajr vrea sa o sponsorizeze pe mama, dar mama ei a venit de multe ori, s-a acomodat, e o alta fire, e happy cand fata ei e happy, si nu stiu cum sa zic, ca sa nu ma certe Laura, dar eu tare o respect pe MeMe, ca isi stie locul. Adica vezi cat de mult o iubeste si o respecta si o sustine pe Laura in tot ce face, vezi cat tine la Iulian, sotul Laurei, si cat ii respecta parerile, iar de copii ce sa mai zic, sunt inima ei dar ii iubeste ca o bunica dublata de o buna educatoare ce a fost o viata intreaga!
eu zic ca tu ai avut asteptari prea mari, si ea la fel, si na ca nu s-a potrivit.
E prea devreme sa iei decizii pripite, eu zic sa ii dai ragaz sa asimileze schimbarile din viata ta
monicutza_bb spune:
Da maru, imi aduc aminte... si nu intelegeam atunci de ce spuneati asa... credeam ca am altfel de relatie cu mama, dar...
Mi-am setat asteptarile prea sus, acum suport consecintele. Ne trebuie timp la toti sa ne acomodam, pana va pleca...
Ica 1975 spune:
Monicutza, dar poate chiar se simte rau si/sau poate nu-i place aici, mama mea asa a patit si chiar ne gandeam cu parere de rau s-o trimitem acasa mai devreme. Si de mancat manca, dar a plecat acasa scandura Si afara de ea mai stiu o mama venit aici care tot asa s-a imbonlavit. Mama saraca chiar a tras-o rau, s-au speriat cand a ajuns acasa. Daca tu stii ca sanatatea ei e buna incearca sa discuti deschis cu ea, spunei ce astepti, cum vezi viata ta aici (cu ei sau fara), incearca sa ramai numai tu cu ea acasa, si adu discutia deschis, sa nu se simta lezata.
Atunci cand faci un pas catre Dumnezeu, El face zece pasi catre tine! Ce spui sa si infaptuiesti!